Liderii occidentali, Joe Biden, Emmanuel Macron, Olaf Scholz și Keir Starmer și-au exprimat vineri hotărârea de a susține Ucraina în fața agresiunii ruse, pledând pentru o pace justă și durabilă. Declarația comună a fost emisă după o reuniune la Berlin, în timpul vizitei președintelui american în capitala Germaniei.

Angajamentul pentru o pace durabilă

Liderii american, francez, german și britanic s-au angajat să continue sprijinul acordat Ucrainei pentru a obține o pace durabilă bazată pe respectarea dreptului internațional și a integrității teritoriale, scrie Reuters. Ei au subliniat importanța respectării Cartei Națiunilor Unite în procesul de stabilizare a regiunii.



Joe Biden a condamnat ferm „atacul josnic” al lui Vladimir Putin asupra Ucrainei, adăugând că NATO rămâne unită și puternică. Biden a avertizat, de asemenea, că eforturile aliate nu trebuie slăbite în perspectiva unei ierni dificile.

Vizita lui Biden la Berlin s-a axat pe sprijinul occidental pentru Ucraina și a coincis cu discuții legate de extinderea conflictului din Orientul Mijlociu. Germania, un susținător important al Kievului, și-a redus deja bugetul destinat sprijinului pentru Ucraina pentru 2025 la patru miliarde de euro.

Vizita la Berlin și sprijinul occidental pentru Ucraina

Liderii celor patru țări „au discutat despre planurile de a oferi Ucrainei asistență suplimentară de securitate, sprijin economic și asistență umanitară”, inclusiv prin veniturile din bunurile rusești înghețate. Aceștia „au purtat discuții cu privire la „Planul de victorie” al președintelui ucrainean și și-au reafirmat hotărârea de a sprijini Ucraina în eforturile sale de a realiza o pace justă și durabilă, care se bazează pe dreptul internațional, inclusiv pe Carta ONU și pe respectul suveranității și integrității teritoriale”. se spunea declaratia.

Zelenski a anunțat noul plan la sfârșitul lunii septembrie înainte de a călători în Statele Unite și a spus că mai întâi îl va arăta lui Biden. Pe 16 octombrie, Zelensky și-a dezvăluit planul în Rada Supremă, iar o zi mai târziu l-a prezentat aliaților săi de la Bruxelles.

Planul include cereri pentru invitarea imediată a Kievului la NATO, transferul unui nou ajutor militar Ucrainei, lovituri cu rază lungă în adâncul Federației Ruse și utilizarea unui scut aerian european pentru a proteja teritoriul ucrainean.

De asemenea, prevede crearea în Ucraina a unui fel de „pachet strategic de descurajare non-nuclear” și reconstrucția post-conflict a Ucrainei cu sprijinul țărilor occidentale. Documentul include anexe secrete care au fost prezentate doar statelor NATO cu capacități militare semnificative.

Anchetă privind frauda corporativă atinge punctul culminant cu Merkel și Scholz veniţi în fața parlamentarilor să dea explicaţii, notează Financial Times, preluat şi adaptat de Black News.ro.

A fost o întrebare inofensivă, pusă cu puțin înainte de miezul nopții, după aproximativ nouă ore, într-o şedinţă de audieri parlamentare epuizantă privind scandalul Wirecard.

„Aţi deținut vreodată acțiuni Wirecard?” l-a întrebat Cansel Kiziltepe, deputat social-democrat, pe Ralf Bose, șeful auditorului german Apas. Răspunsul său a provocat un cutremur politic și a pus capăt brusc carierei sale de peste 30 de ani.

Fost partener la KPMG, Bose conducea o agenție guvernamentală care este în mod normal protejată de controlul public prin legi stricte privind secretul. Dar aceste legi nu se aplică anchetei Bundestag asupra Wirecard. Bose a dezvăluit că a cumpărat și vândut acțiuni Wirecard în timp ce Apas investiga auditorul EY al Wirecard. Câteva ore mai târziu, guvernul german a început să cerceteze tranzacțiile. Și în câteva săptămâni, Bose fusese concediat.

Admiterea sa târzie în decembrie anul trecut a fost unul dintre punctele culminante ale unei anchete care a electrizat clasa politică a Berlinului și a dus la o serie de demisii în rândul autorităților de reglementare și al directorilor financiari.

„Cu Bose a fost unul dintre acele momente când ai știut pe loc că această persoană va trebui să plece”, spune Matthias Hauer, unul dintre parlamentarii care conduc ancheta.

Constituită în octombrie anul trecut, obiectivul principal al anchetei este de a afla de ce autoritățile de reglementare germane nu au reușit să identifice unul dintre cele mai grave cazuri de fraudă corporativă din țară și să ia măsuri pentru prevenirea acesteia – și să descopere cum să împiedice repetarea ei. Autoritățile germane păreau oarbe atunci când Wirecard a anunțat în iunie anul trecut că 1,9 miliarde de euro lipsesc din conturile sale și câteva zile mai târziu s-au prăbușit în insolvență.

Anchetă care atinge un punct culminant emoțional în această săptămână, când parlamentarii interogează cei mai puternici doi politicieni germani – Angela Merkel, cancelarul veteran și ministrul de finanțe, Olaf Scholz. Venind cu doar cinci luni înainte de alegerile naționale – și într-un moment extraordinar de fluid în politica germană – întâlnirile ar putea modela dezbaterea politică pentru următoarele săptămâni.

Parlamentarii vor dori să știe de ce Merkel a făcut lobby pentru Wirecard în China, atunci când rapoartele despre presupuse fraude la companie au fost în atenţia publicului de luni de zile. Scholz va fi rugat să explice modul în care BaFin, autoritatea de reglementare financiară pe care o supraveghează, nu numai că nu a reușit să descopere frauda Wirecard, ci a urmărit vânzătorii scurți și jurnaliștii Financial Times, care au evidențiat primii neregulile de la acestă companie.

Scholz, care candidează din partea social-democrațior la alegerile din septembrie pentru postul de cancelar al Germaniei, a pus cea mai mare parte din vină pe umerii auditorilor Wirecard. De asemenea, el a încercat să-și liniștească criticile lansând o reformă amplă a reglementării financiare în Germania, consolidând în mod substanțial puterile BaFin și braconându-l pe Mark Branson, respectatul șef al regulatorului elvețian Finma, ca noul șef al BaFin.

Constituită în octombrie anul trecut, obiectivul principal al anchetei este de a afla de ce autoritățile de reglementare germane nu au reușit să identifice unul dintre cele mai grave cazuri de fraudă corporativă din țară și să ia măsuri pentru prevenirea acesteia – și să descopere cum să împiedice repetarea ei. Autoritățile germane păreau oarbe atunci când Wirecard a anunțat în iunie anul trecut că 1,9 miliarde de euro lipsesc din conturile sale și câteva zile mai târziu s-au prăbușit în insolvență.

Ancheta atinge un punct culminant emoțional în această săptămână, când parlamentarii interogează cei mai puternici doi politicieni germani – Angela Merkel, cancelarul veteran și ministrul de finanțe, Olaf Scholz. Venind cu doar cinci luni înainte de alegerile naționale – și într-un moment extraordinar de fluid în politica germană – întâlnirile ar putea modela dezbaterea politică pentru următoarele săptămâni.

Parlamentarii vor dori să știe de ce Merkel a făcut lobby pentru Wirecard în China, atunci când rapoartele despre presupuse fraude la companie au fost în atenţia publicului de luni de zile. Scholz va fi rugat să explice modul în care BaFin, autoritatea de reglementare financiară pe care o supraveghează, nu numai că nu a reușit să descopere frauda Wirecard, ci a urmărit vânzătorii scurți și jurnaliștii Financial Times, care au evidențiat primii neregulile de la acestă companie.

Scholz, care candidează din partea social-democrațior la alegerile din septembrie pentru postul de cancelar al Germaniei, a pus cea mai mare parte din vină pe umerii auditorilor Wirecard. De asemenea, el a încercat să-și liniștească criticile lansând o reformă amplă a reglementării financiare în Germania, consolidând în mod substanțial puterile BaFin și braconându-l pe Mark Branson, respectatul șef al regulatorului elvețian Finma, ca noul șef al BaFin.

Ministrul german de Finanţe, Olaf Scholz, vrea un nivel minim al impozitul pe profi pentru a preveni ca firmele să caute paradisuri fiscale, a anunţat vineri publicaţia Handelsblatt, citând un expert fiscal al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD), transmite, transmite Reuters preluat de agerpres

Ziarul susţine că Scholz ar fi solicitat OECD să ia în considerare propunerea, în condiţiile în care statele îşi pot alinia reglementările fiscale principiilor Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică.

O astfel de mişcare ar reprezenta o extindere a programului BEPS, un set de politici ale OECD împotriva erodării bazei de impozitare şi transfer al profiturilor.

Propunerea oficialului german este sprijinită de Franţa. Propunerea ministrului german de Finanţe a fost bine primită dar discuţiile sunt în stadiu preliminar, anunţă Handelsblatt.

„În contextul discuţiilor pe tema BEPS, Franţa şi Germania au propus discutarea unui nivel minim al impozitul pe profit care va fi folosit de toate statele membre OECD, a afirmat Pascal Saint-Amans de la OECD pentru publicaţia germană.

Şi Guvernul olandez a propus reducerea impozitului pe profit în două tranşe, de la 25% în prezent la 20,5% până în 2021. Noul impozit pe profit va plasa Olanda uşor sub media statelor din UE, de aproximativ 22%, în 2017.

Conform datelor Deloitte România, statele membre UE cu cele mai mici cote de impozit pe profit sunt: Ungaria (9%), Bulgaria (10%), Irlanda (12,5%), Cipru (12,5%), Lituania (15%), Polonia (15%, dar numai pentru micile afaceri) şi România (16%).

Înfiinţată în anul 1961, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică joacă un rol de consiliere pentru guvernele ţărilor puternic dezvoltate, în materie de politică economică, socială şi de guvernare. Cele 35 de state membre OECD deţin împreună aproximativ 60% din economia mondială, 70% din comerţul mondial şi 20% din populaţia lumii.