Madagascar este prima ţară din lume afectată de foamete în urma schimbărilor climatice, avertizează ONU. Este cea mai severă secetă din ultimii 40 de ani, a spus climatologul Roxana Bojariu. Ea a avertizat că din cauza schimbărilor climatice, în zonele unde plouă mult va ploua și mai mult, iar zonele aride vor deveni și mai secetoase.

În urmă cu mai bine de o lună, ONU a emis o alertă în această privinţă şi anunţa că peste 1 milion de oameni pot fi afectaţi de foamete.

Schimbările climatice sunt cauza principală a unei crize alimentare în curs de dezvoltare în Madagascar, a avertizat Programul Mondial al Alimentelor (PAM) al ONU, potrivit CNN.

Insula africană a fost afectată de cea mai gravă secetă din ultimele patru decenii, care a împins 1,14 milioane de oameni „chiar la marginea foametei”, a spus directorul executiv al PAM, David Beasley.

„Avem de-a face cu o secetă care a depășit ce a existat în ultimii 40 de ani, e cea mai severă secetă din ultimele patru decenii.

Seceta influențează producția agricolă, iar provocarea securității alimentare va deveni mai dificilă, deoarece va fi necesar să se producă cu cel puțin 50% mai multe alimente pana in 2050 pentru a hrăni întreaga populație. În toate sectoarele, agricultura e foarte dependentă de climă și foarte vulnerabilă.

Deși în Europa avem condiții climatice mai favorabile, chiar și aici vedem schimbări mai ales în jurul bazinului mediteranean, iar resursa de apă va deveni deficitară.

Problema cu schimbările climei e că din analizele climatologilor rezultă că în zonele unde deja plouă mult va ploua și mai mult, iar cele aride vor fi și mai aride”, a spus Bojariu.

Potrivit climatologului, mai ales în cazul unor țări precum Madagascar, cu condiții naturale climatice destul de problematice, schimbarea climei pune probleme mult mai mari. De aici consecința migranților climatici, care încep să caute acele zone unde să supraviețuiască, dacă nu mai au resurse de apă și de hrană în locul unde s-au născut.

Efectele sunt globale, dar sunt nuanțate de factori locali, de tipul solului, de acoperirea solului și de tipul de climă, a afirmat Roxana Bojariu.

„Sunt zone mult mai vulnerabile natural, dar și ca infrastructură socio-economică. Țări precum Madagascar au ambele probleme, și condițiile naturale de climă, și contextul socio-economic.

Dacă vorbim de caracteristicele socio-economice, poți limita efectele climei, dar pentru asta ai nevoie de resurse umane, materiale și de tehnologie. Este important ca în tratatul de la Paris să se țină cont ca țările care vor avea de suferit ca urmare a schimbărilor climatice să fie ajutate cu transfer de tehnologie, cu granturi care să limiteze efectele secetei. Să fie ajutate să se adapteze la aceste condiții”, a declarat climatologul.

După ninsorile de la munte din aceste zile şi vremea rece şi capricioasă din Capitală şi alte zone ale ţării, meteorologii spun că se aşteaptă la temperaturi de până la 30 de grade în zilele care urmează.

Astfel vremea a luat-o razna, vom avea diferenţe de temperatură de până la circa 15 grade, iar instabilitatea atmosferică se va accentua.

„E ceva ce, deși a intrat în noua normalitate, iarna, primăvara au arătat exact aceeași trecere relativ bruscă și pe niveluri mari. Dacă ne uităm la nivelul emisferei nordice, observăm că avem o zonă arctică foarte caldă.

Motivul pentru care apar astfel de contraste

Avem acolo temperaturi peste medie în mod sistematic și putem face o speculație, dar întărită de multe dovezi, că perturbația în echilibrul dintre zona arctică și zona tropicală vine și cu astfel de contraste, când avem regim termic de la o zi la alta cu valori mult sub sau peste ceea ce era normal”, a explicat climatologul Roxana Bojariu.

„Primăvara este un anotimp capricios în sine, numai că aceste capricii depășesc ceea ce ar fi fost în firea lucrurilor acum mai multe decenii. Este și acesta un semn că se schimbă și tiparul vremii, nu avem doar o încălzire graduală, ci avem de-a face efectiv cu o modificare în felul în care se transferă energia în sistemul climatic”, a adăugat meteorologul.

Totodată, specialistul precizează că astfel de diferenţe mari apar la nivel global, mai sunt de aşteptat fenomene meteo extreme, iar vara sunt prognozate temperaturi din ce în ce mai mari.

Meteorolog: La vară, furtuni puternice, ploi abundente, tornade și trombe
„Cred că vom avea și anul acesta un anotimp convectiv foarte activ, adică furtuni puternice, ploi abundente pe durate scurte de timp. Va trebui să ne pregătim din timp pentru astfel de fenomene și, de ce nu, și pentru apariția de tornade și trombe.

E vorba de fenomene extreme care însoțesc această creștere a temperaturii medii globale și care, din păcate, vin și ele uneori cu contraste chiar pe teritoriul României”, a mai spus climatologul Roxana Bojariu.

Spectacolul de culori care s-a văzut luni seară pe cerul Bucureștiuli nu este ceva ieșit din comun. Practic, a fost un apus de soare proiectat pe un fundal de nori care anunță furtuna, a explicat climatologul Roxana Bojariu.

Cerul se colorează în roșu la răsărit și la apus, când razele soarelui ajung la noi după ce traversează o distanță mai mare prin atmosferă. Acest lucru face ca razele cu lungimi de undă mai lungi, care apar roșii în spectrul vizibil, să ajungă nedeviate la noi, astfel că acea zonă a cerului apare în roșu, a spus climatologul Roxana Bojariu. Dacă un astfel de fenomen este „proiectat” pe un fundal de nori, cum s-a întâmplat luni seară, spectacolul este garantat.

„Avem de-a face cu niște nori mai deosebiți, nori cu extindere pe orizontală, care au formă de rulou. Ei sunt asociați de obicei cu nori de furtună și vin în fața furtunii, ne avertizează că urmează intensificări de vânt și manifestări ale unor furtuni puternice, ce vin în spate.

Dar pe fundalul acestor nori avem lumina de apus și știm că lumina vizibilă, pe care ochiul nostru o percepe, e compusă din mai multe radiații cu lungimi de undă diferite – lungimile de undă scurtă sunt cele violet, albastru, iar cele de undă lungă sunt roșii. Atunci când soarele este la răsărit sau la apus, (lumina – n.r.) traversează o mai mare distanță prin atmosferă până să ajungă la ochiul observatorului, comparativ cu lumina de amiază. Și atunci, datorită caracteristicilor compoziției atmosferei, mărimii moleculelor de azot, de oxigen, a altor ingredienți din atmosferă, aceste unde cu lungimi diferite se comportă diferit, se împrăștie. La la răsărit și la apus, lumina ajunge cu componenta roșie, cea care este cel mai puțin împrăștiată, datorită lungimii de undă mai mari. Și pe fondul acestor nori, ne dau aceste imagini extraordinare care au fost surprinse”, a explicat Roxana Bojariu la TV.

Un val de nori a acoperit Bucureștiuli luni seară, la apus, creând imagini spectaculoase pe cer, la întâlnirea cu ultimele raze ale Soarelui.