Liderul PSD, Liviu Dragnea, a ajuns în urmă cu puțin timp la Înalta Curte de Casație și Justiție. Liderul social – democrat a fost flancat de forțe de ordine la intrarea în Instanța Supremă, acolo unde se judecă ultimul termen din dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman.

După ce manifestații s-au îmbrâncit la intrarea liderului PSD Liviu Dragnea în clădire, mai mulți protestatari au fost ridicați de jandarmi și duși la dube pentru a fi audiați. De asemenea, efectivele de jandarmi de la ÎCCJ au fost suplimentate, iar în zonă vor fi montate garduri, pentru a ține protestatarii la distanță.

Înalta Curte de Casație și Justiție a decis, miercuri seară, admiterea contestației depuse de Laura Codruța Kovesi și a hotărât ridicarea măsurii controlului judiciar dispus de Secția de anchetă a magistraților în cazul fostei șefe DNA, în dosarul aducerii în țară a lui Nicolae Popa.

Anunțul a fost făcut de fostul procuror-șef DNA, care s-a întors, miercuri seară, la sediul Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ).

„Am contestat faptul că această măsură care a fost dispusă a fost nelegală. Am arătat în contestație toate motivele de nelegalitate, de netemeinicie și ceea ce s-a făcut în dosar, o să vedem motivarea. (…) Acum pot să părăsesc și țara, s-a revocat controlul judiciar, s-au revocat toate măsurile și mi s-a admis contestația”, a declarat Laura Codruța Kovesi, la instanța supremă.

Decizia judecătorilor este definitivă.

Laura Codruța Kovesi a fost pusă, săptămâna trecută, sub control judiciar de Secţia de anchetare a magistraţilor în dosarul privind mita pe care i-ar fi cerut-o lui Sebastian Ghiţă pentru repatrierea, din Indonezia, a fostului director FNI, Nicolae Popa, condamnat în lipsă la închisoare.

Prin măsura controlului judiciar, Kovesi trebuia să se prezinte la organul de urmărire penală, la judecătorul de cameră preliminară sau la instanţa de judecată ori de câte ori era chemată, să informeze de îndată Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie — Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie cu privire la schimbarea locuinţei, să se prezinte la Poliție, conform programului de supraveghere întocmit de organul de politie sau ori de câte ori este chemată, să nu părăsească teritoriul României, decât cu încuviinţarea prealabilă a procurorului de caz, să nu desfăşoare activitatea de procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie Justiţie, să nu deţină, să nu folosească, să nu poarte arme, să nu ia legătura cu mai multe persoane si martori și să nu intre în legătură cu mass-media cu privire la faptele pentru care se efectuează urmărirea penală în cauză.

Fostului procuror-șef DNA i-au fost deschise două dosare de către procurorii acestei structuri, cel referitor la aducerea în țară a lui Nicolae Popa și cel privindu-i pe procurorii DNA Ploiești.

Comisia Europeană a anunţat miercuri că a adăugat mai multe jurisdicţii pe lista celor care prezintă riscuri legate de finanţarea terorismului şi spălarea de bani, informează Reuters. Pe listă figurează acum 23 de ţări şi teritorii, faţă de 16 anterior. Comisia Europeană precizează că a adăugat state cu „deficienţe strategice în combaterea spălării de bani şi a finanţării regimurilor teroriste”, potrivit agerpres.ro.

Lista care cuprinde în prezent cele 23 de ţări cu grad mare de terorsm : Afganistanul, Arabia Saudită, Bahamas Botswana, Coreea de Nord, Etiopia, Ghana, Irakul, Iranul, Libia, Nigeria, Pakistanul, Panama, Samoa, Siria, Sri Lanka, Trinidad Tobago, Tunisia, Yemenul şi patru teritorii ale SUA – Samoa Americană, Insulele Virgine Americane, Puerto Rico şi Guam. Au fost eliminate Bosnia Herţegovina, Guyana, Laos, Uganda şi Vanuatu.

Decizia a fost luată în contextul mai multor scandaluri recente în care au fost implicate bănci din Uniunea Europeană. Mai multe state membre au criticat însă măsura, care le-ar putea afecta relaţiile economice cu Arabia Saudită.

Biroul de presă al guvernului de la Riyadh nu a răspuns imediat solicitării Reuters de a comenta anunţul. Panama a susţinut că nu ar trebui să figureze pe listă, deoarece a adoptat recent reglementări mai restrictive împotriva spălării de bani.

Pe lângă impactul asupra reputaţiei statelor vizate, includerea pe lista neagră complică relaţiile cu UE. Băncile europene trebuie să efectueze verificări suplimentare ale plăţilor entităţilor din ţările respective.

Statele Membre ale Uniunii Europene au la dispoziţie o lună, cu posibilitatea prelungirii termenului la două luni, pentru susţinerea listei. Aceasta poate fi respinsă cu o majoritate calificată.

Comisarul european pentru justiţie, Vera Jourova, care a propus lista, a declarat într-o conferinţă de presă că nu se aşteaptă la un blocaj din partea membrilor UE. Ea a apreciat că este necesară o acţiune urgentă, deoarece „riscurile se propagă ca un incendiu în sectorul bancar”. Ea a dat asigurări că Comisia Europeană va continua să monitorizeze şi alte jurisdicţii.

Reuters arată că criteriile folosite la alcătuirea listei negre includ sancţiuni minore împotriva spălării banilor şi a finanţării terorismului, cooperarea insuficientă cu UE şi lipsa de transparenţă privind beneficiarii reali ai companiilor şi trusturilor. Cinci dintre statele şi teritoriile de pe lista neagră – Samoa, Trinidad Tobago, Samoa Americană, Insulele Virgine Americane şi Guam – sunt considerate de Uniunea Europeană şi paradisuri fiscale.

Criticile la adresa listei se referă la neincluderea unor ţări implicate în scandaluri de spălare de bani în Europa. Europarlamentarul Sven Giegold, membru al comitetului Parlamentului European privind infracţiunile financiare, a arătat că „încă mai lipsesc unele din cele mai mari spălătorii de bani negri. Printre acestea se numără Rusia, City-ul (centrul financiar – n. red) londonez şi Azerbaidjanul.

Săptămâna viitoare urmează să fie actualizată şi lista neagră corespunzătoare a Grupului de Acţiune Financiară (Financial Action Task Force, FATF), organism internaţional care are în prezent în vedere doar 12 jurisdicţii, printre care nu se numără Arabia Saudită, Panama şi teritoriile americane.

România  cel mai ridicat număr de fraude de securitate cibernetică.În ciuda faptului că anul trecut au fost înregistrate peste o sută de incidente cibernetice separate, afectând 18 ţări din Europa Centrală şi de Est, mai puţin de un sfert dintre acestea au avut drept rezultat acţiuni guvernamentale sau de reglementare, mai arată documentul.

„Escaladarea infracţionalităţii cibernetice constituie astăzi cea mai gravă ameninţare asupra activităţii economice la nivel global. Infractorii cibernetici din România,în mod constant, identifică noi modalităţi de monetizare a informaţiei şi expun companiile la atacuri fără precedent”, spune Gabiel Sidere, Managing Partner CMS Romania. „Companiile vizate de atacuri cibernetice sunt într-o poziţie dificilă, întrucât pe de o parte ele sunt adevăratele victime ce au nevoie de sprijinul autorităţilor, iar pe de altă parte pot fi trase la răspundere pentru eventuale încălcări.

La nivelul întregii regiuni, două treimi din respondenţi (67% vs. 33%) consideră că procedurile şi protocoalele privind securitatea informatică utilizate de autorităţile de reglementare necesită îmbunătăţiri. Aceasta este opinia majoritară în fiecare ţară din Europa Centrală şi de Est.

Deşi marea majoritate a respondenţilor şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la ameninţarea unui atac cibernetic iminent, sondajul arată o lipsă clară de pregătire în rândul companiilor din Europa Centrală şi de Est. Doar 60% dintre respondenţi au cursuri de pregătire cibernetică obligatorie pentru angajaţi, în timp ce mai puţin de jumătate sunt încrezători în capacitatea lor de a detecta sau de a rezista unui atac. Surprinzător este şi faptul că doar puţin peste o treime dintre respondenţi deţin o asigurare de securitate cibernetică.

CMS Cameron McKenna Nabarro Olswang LLP-SCP este a şasea firmă de avocatură din lume, cu 4.500 de avocaţi şi 1.000+ parteneri în peste 40 de ţări.

„Veranda” va fi ridicat pe strada Ziduri Moşi

Primarul Neculai Onțanu a semnat documentația de urbanism în cursul zilei de marți, 10 iunie a.c. pentru începerea construirii unui nou și modern complex comercial, realizat la standarde înalte și cu spații generoase care va fi atracția Capitalei.

”Veranda” este numele noii zone de agrement ce va fi ridicată pe strada Ziduri Moși numărul 23 și va pune la dispoziția bucureștenilor o bogată ofertă de spații publice alimentare, nealimentare, divertisment și parcări dispuse în două subsoluri, parter, mezanin parțial și 2 etaje.

Întreaga construcție va avea o suprafață totală de 66.766 m.p. și va fi structurată astfel: Subsolul 2 va avea funcție comercială, adăpost civil, spații tehnice și o parcare de 180 de locuri; Subsolul 1 va avea spații tehnice, circulații de verticală și orizontală, precum și o parcare de 202 locuri; Parterul va avea spații comerciale, cafenele, galerii de circulație, încăperi administrative, birouri administrative; Mezaninul parțial va avea amenajate birouri administrative, săli de conferințe și spații tehnice iar Etajele 1 și 2 vor fi amenajate ca terase acoperite cu funcția de parcare pentru un total de 809 autovehicule.

Noul complex comercial ”Veranda” va pune la dispoziția bucureștenilor o gamă variată de magazine de diferite categorii și mărimi cu profiluri diverse, spații pentru alimentația publică, fast – food-uri, baruri și zone de divertisment și sănătate, precum și spații de joacă pentru copii.

Ca să dovedească, Dana Roba şi-a ridicat fusta, ca o veritabilă pirandă!

Scene de-a dreptul incredibile cu Dana Roba in prim plan! Tanara timisoreanca, devenita cunoscuta dupa ce s-a iubit cu manelistul Nicolae Guta, si-a ridicat fusta intr-o emisiune TV, aratand ca nu poarta lenjerie intima. Scena s-a petrecut miercuri noapte, într-o pauză publicitara a unei emisiuni de la Antena 1, şi, bineînţeles că a fost difuzată a doua zi, în cadrul aceluiaşi show nocturn.

Scoasa din sarite de un alt manelist, si anume Dani „Printul Banatului”, Dana nu a stat mult pe ganduri si si-a ridicat rochia. „Na, ti-arat si p***a, care-i problema? Da, nu am chiloti, pentru ca nu vreau sa port”, a urlat tanara.

Apoi, au urmat amenintarile. „Ai grija, ca si Guta s-a certat cu mine si a ajuns sa fie urat de copilul lui. Si tu o sa ajungi vai de capul tau. Ai sa vezi cum ai sa ajungi! Hai ca imi ridic si eu fusta, sa ma pupi si tu pe mine in…”, a mai tipat Dana Roba.

Invitata in aceeasi emisiune TV, fosta amanta a lui Nicolae Guta si-a cerut scuze pentru momentul penibil din urma cu 24 de ore. „Vreau sa imi cer iertare pentru ceea ce s-a intamplat aseara. Nu trebuia sa fac asa ceva. Imi pare rau, nu o sa se mai intample”, a spus Dana.

In primavara anului trecut, Daniela Roba si Narcisa, iubita oficiala de atunci a lui Nicolae Guta, au oferit un show de zile mari telespectatorilor. Timp de mai bine de o ora, cele doua s-au injurat ca la usa cortului, au aruncat cu paharele de apa una dupa cealalta, iar la un moment dat s-au luat si la bataie.

Cel mai ridicat nivel pentru euro din ultimele 7 luni

Leul a coborât semnificativ în cursul zilei de joi, 9 ianuarie, până la nivelul de 4,5290 lei pentru un euro, mult mai scăzut decât cursul anunţat de BNR miercuri. Un curs la fel de scăzut pentru leu nu a mai fost din iunie 2013, deci în urmă cu 7 luni.

Leul a coborât de la un curs de 4,4979 lei-euro de miercuri, la un nivel de 4,5290 lei pentru un euro, cu 3,1 bani mai scăzut ecât la ultima cotaţie a BNR.

Dolarul american a ajuns joi la un nivel de 3,3267 lei/dolar, de la 3,3106 lei/dolar cât era cursul miercuri.

Cotaţiile monedei naţionale au revenit la 4,5 lei/euro în prima parte a zilei de joi, după ce miercuri au coborât sub 4,49 lei/euro, evoluţia de joi fiind influenţată de declaraţiile guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, care a afirmat că leul ar trebui să se deprecieze după măsurile de relaxare monetară.

Isărescu a afirmat miercuri că moneda naţională ar trebui să se deprecieze după reducerea dobânzii şi a rezervelor minime obligatorii la lei, precizând, totodată, că se teme că un astfel de scenariu s-ar putea să nu aibă loc, deşi deprecierea din ultima perioada a fost de numai 1%.

„Oricum, fără să semnifice niciun nivel de intervenţie sau de altă natură, între 4,40-4,5 sunt 2%, cu mult sub 5% zona de echilibru, pe care o reconfirm acum. Într-un cuvânt, să lăsăm cursul să-şi facă datoria, pentru că el are un rol economic”, a completat Isărescu.

Potrivit dealerilor, mesajul guvernatorului a fost interpretat de piaţă că banca centrală îşi doreşte un curs mai mare.

Cotaţiile monendei naţionale au coborât sub 4,49 lei/euro în a doua parte a sesiunii de miercuri, deciziile BNR privind relaxarea monetară luând prin surprindere piaţa, majoritatea analiştilor anticipând în principal reducerea rezervelor minime obligatorii în lei.

După declaraţiile guvernatorului, cursul a urcat până la 4,4950 lei/euro la finalul zilei de miercuri.

La începutul sesiunii de joi, rata de schimb a atins un maxim de 4,5020 lei/euro, iar în jurul orei 10:30 operaţiunile se realizau la 4,4975 – 4,4985 lei/euro.

Banca Naţională a României a publicat miercuri un curs de referinţă în scădere, la 4,4979 lei/euro.

Rata de schimb a crescut cinci sesiuni consecutiv, iar marţi s-a plasat la 4,5010 lei/euro, reprezentând maximul din ultimele şase luni. O paritate mai ridicată decât cea de marţi a fost anunţată de banca centrală pe 21 iunie, când euro a fost cotat la 4,5209 lei.

Totodată, cursul de referinţă leu/franc elveţian a coborât de la 3,6395 lei/franc la 3,6372 lei/franc.

Leul s-a depreciat însă faţă de dolarul american, rata de referinţă leu/dolar urcând la 3,3106 lei/dolar, atingând astfel cel mai ridicat nivel din 14 noiembrie.

Ratele de schimb leu/dolar şi leu/franc elveţian sunt calculate de BNR în funcţie de paritatea leu/euro şi cotaţiile de schimb euro/dolar şi euro/franc elveţian.

Dobânzile practicate joi dimineaţă de băncile comerciale pentru depozitele atrase şi plasate în lei pe termen de o zi se plasau la 1-1,2%. Dobânzile sunt mult sub rata dobânzii de politică monetară a BNR, aflată în prezent la 4% pe an, minim istoric.

Pe de altă parte, dobânzile practicate de băncile comerciale încadrează dobânda la facilitatea de depozit practicată de BNR, de 1% pe an.

Cătălin Moroşanu l-a doborât pe Daniel Lentie, care nu s-a mai ridicat de la podea

Cătălin Moroşanu l-a distrus pe luptătorul francezo-camerunez Daniel Lentie, care nu s-a mai ridicat de la podea minute bune. „Moartea din Carpaţi” s-a calificat la Piramida finală din decembrie, de la Havana.

Cătălin Moroşanu a ridicat în picioare asistenţa din Sala Polivalentă din Ploieşti, sâmbătă seară, după ce l-a demolat efectiv pe francezo-camerunezul Daniel Lentie, în Gala „Superkombat Elimination”. Adversarul românului, care a speriat Franţa, a rămas minute bune la podea, fără cunoştinţă, creând chiar momente de panică.

La rândul lui, Raul Cătinaş a câştigat prin KO în faţa olandezului Ricardo van den Bos, fost campion mondial.

Moroşanu şi Cătinaş au obţinut astfel biletele pentru Piramida finală, din decembrie, de la Havana. Evenimentul de la Ploieşti a fost transmis în 80 de ţări de pe cinci continente, inclusiv în Amarica de Nord.