Ucraina a fost invadată de către Rusia, atacul a început la 24 februarie 2022, a schimbat irevocabil viețile a zeci de milioane de oameni.

Cel mai mare conflict terestru din Europa de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial a trimis unde de șoc în întreaga lume, redefinind economia globală, politica și securitatea în acest proces.

De asemenea, invazia a dus la creșterea prețurilor la energie în 2022, crescând facturile consumatorilor și companiilor din țările de pe tot globul. Acest lucru a ajutat companiile din domeniul energiei să înregistreze profituri record și a stimulat revenirea, altfel neașteptată, a investițiilor în combustibili fosili.

Conform datelor FMI, în august 2022, prețurile gazelor naturale în UE au atins aproximativ 70 de dolari per MMBTU (Million British Thermal Units) – unitatea folosită în mod tradițional pentru a măsura valoarea energetică. Acesta a fost cu 159% mai mare ca înainte de invazia Ucrainei și de peste patru ori prețul înregistrat cu un an mai devreme.

Pe fondul prețurilor mai mari și a eforturilor de a găsi surse alternative, investitorii străini au promis mai mult capital pentru proiectele de extracție de petrol și gaze, potrivit fDi Markets. Peste 57 de miliarde de dolari au fost anunțate în 2022 – de aproximativ trei ori mai mult decât media din ultimii zece ani.



O economie globală reformată

Înainte de război, țările Uniunii Europene importau aproape jumătate din gazele lor naturale și o treime din petrolul lor din Rusia. Invazia și sancțiunile impuse Rusiei ca răspuns, au produs un șoc al prețului energiei la o scară nemaivăzută din anii 1970.

Războiul din Ucraina a perturbat comerțul global care încă se reface după pandemie. Prețurile alimentelor au crescut, deoarece Rusia și Ucraina sunt furnizori majori de grâu și ulei de floarea soarelui, iar Rusia este cel mai mare producător de îngrășăminte din lume.

Navele care transportă cereale au continuat să navigheze din Ucraina în cadrul unui acord fragil intermediat de ONU, iar prețurile au scăzut de la niveluri record. Dar mâncarea rămâne o armă geopolitică. Rusia a încercat să învinovăţească Occidentul pentru preţurile mari, în timp ce Ucraina şi aliaţii săi acuză Rusia că foloseşte cu cinism foamea ca armă.

Războiul „a evidențiat cu adevărat fragilitatea” unei lumi interconectate, la fel cum a făcut-o pandemia, a spus Tracey German, profesor de conflict și securitate la King’s College din Londra, iar impactul economic deplin nu a fost încă simțit, scrie AP.

Războiul a stârnit, de asemenea, încercările de a lupta împotriva schimbărilor climatice, provocând o creștere a utilizării de către Europa a cărbunelui puternic poluant. Cu toate acestea, fuga Europei de petrol și gaze rusești poate accelera tranziția către sursele de energie regenerabilă mai rapid decât nenumăratele avertismente despre pericolele încălzirii globale. Agenția Internațională pentru Energie spune că lumea va adăuga la fel de multă energie regenerabilă în următorii cinci ani precum a făcut-o în ultimii 20.

Eliminarea treptată a dependenței UE de combustibilii fosili din Rusia

În Europa, facturile la gaz aproape s-au dublat, iar costurile cu electricitatea au crescut cu o medie de 70% în primele șase luni de război.

Prin declarația de la Versailles, convenită în martie 2022, liderii UE ai celor 27 de state membre au convenit să elimine treptat și în cel mai scurt timp posibil dependența UE de combustibilii fosili din Rusia, informează Consiliul European.

La 30-31 mai 2022, Consiliul European a convenit asupra unei interdicții pentru aproape 90% din totalul importurilor de petrol din Rusia până la sfârșitul lui 2022, cu o excepție temporară pentru țițeiul livrat prin conducte.

De unde provin gazele utilizate în UE?

Deși UE rămâne dependentă de importurile de combustibili fosili, ea își diversifică în permanență furnizorii de gaze. În 2021, UE a importat 83 % din gazele sale naturale.

Cota de piață a Rusiei a fost de aproximativ 50 % până în a doua jumătate a anului 2021. De atunci, cota gazelor rusești a început să scadă rapid, iar cotele de piață ale altor furnizori au început să crească. Acest proces s-a accelerat în special în 2022. Din iunie 2022, cota Rusiei din importurile de gaze ale UE a fost sub 20 %. În noiembrie, aceasta era de 12,9 %.

În perioada ianuarie-noiembrie 2022, Rusia (gaze prin conducte și importuri de GNL) a reprezentat mai puțin de un sfert din importurile de gaze ale UE. Un alt sfert a provenit din Norvegia, iar 11,6 % din Algeria. Importurile de GNL (excluzând Rusia – în principal din SUA, Qatar și Nigeria) au reprezentat 25,7 %.



Combaterea prețurilor ridicate la energie

La 19 decembrie 2022, miniștrii energiei din UE au convenit asupra unor noi norme privind instituirea unui mecanism de corecție a pieței care vizează protejarea cetățenilor și a economiei împotriva prețurilor excesiv de ridicate.

În august 2022, prețurile gazelor din UE au înregistrat un vârf fără precedent – în creștere cu 1000% față de prețurile din deceniile precedente.

Creșterea prelungită din august a avut un impact extrem de dăunător asupra economiei UE, crescând povara financiară pentru clienții de energie și provocând securitatea aprovizionării pe piața UE.

În consecință, prețurile excesiv de ridicate la gaze au contribuit la creșterea inflației care a ajuns la 11,5% în UE în octombrie 2022.



Piața este de așteptat să rămână instabilă și imprevizibilă după iarna 2022/2023, pe măsură ce invazia Rusiei în Ucraina continuă. Țările UE își vor continua să își intensifice eforturile de diversificare a aprovizionării cu energie și de dezvoltare a noii infrastructuri, cum ar fi terminalele pentru GNL (gaz natural lichefiat).

Prin mecanismul de corecție a pieței, țările UE doresc să prevină viitoarele evenimente cu prețuri excesiv de ridicate la gaz pentru a proteja cetățenii și întreprinderile europene de șocuri dăunătoare economic.

Cum va funcționa mecanismul?


Mecanismul de corecție a pieței se va aplica tranzacțiilor pe platformele virtuale de tranzacționare cu gaze din UE.

Statele membre au convenit că mecanismul se va aplica următoarelor contracte derivate:

• cu o lună înainte
• cu trei luni înainte
• cu un an înainte

Mecanismul este de natură temporară și a intrat în vigoare timp de un an de la 15 februarie 2023.

Este declanșat automat atunci când are loc un anumit eveniment de piață.

Președintele Partidului Național Liberal (PNL), Ludovic Orban, și-a manifestat îngrijorarea față de creșterea gradului de îndatorare al României, el afirmând că actualul guvern „distribuie resurse pe care nu le are”.
„Ceea ce reproșez acestui guvern este că rămâne cu aceeași mentalitate, și anume, aceea de a distribui resurse pe care nu le are în loc să pună la cale o politică economică care să asigure cu adevărat dezvoltare. Uitați-vă ce se întâmplă! Gradul de îndatorare a crescut în șase luni cu două puncte procentuale. Înseamnă aproape patru miliarde de euro datorii în plus, iar ritmul de creditare este îngrozitor de mare, pentru că nu este resursă financiară pentru a face plățile pe care ei le-au generat prin legile pe care le-au adoptat. Există, la primele șase luni, un deficit bugetar de 6,2 miliarde, necaracteristic”, a afirmat Orban.
Liderul liberal atrage, de asemenea, atenția asupra faptului că investițiile publice din ultima jumătate de an sunt cele mai mici din ultimul deceniu.
„Din zece ani de zile este nivelul cel mai mic de investiții publice care a existat. S-au investit șase miliarde în șase luni. Este jenant, în condițiile în care România are, în primul rând, nevoia de dezvoltare a infrastructurii”, a precizat Ludovic Orban.
Totodată, președintele PNL este de părere că „cei care guvernează astăzi România nu au interesul să se dezvolte economic România”, pe motiv că, prin astfel de măsuri, PSD își ține electoratul captiv.
Potrivit acestuia, stânga actuală este „anti-dezvoltare” și „împotriva creșterii economice”.

Organismul tău are nevoie de noi resurse. De unde le iei?

Dupa un antrenament serios la sala de sport, este foarte important sa stii exact ce ai de facut pentru a-ti recapata energia. Ei bine, primul lucru pe care trebuie sa-l faci este sa mananci, insa nu orice iti trece prin cap!

Dupa un antrenament serios, cel mai important lucru pe care trebuie sa il faci este sa mananci. Dar stii ce?

Reumplerea eficienta a depozitelor de energie incepe numai dupa ce a fost consumata o cantitate substantiala de carbohidrati. Atunci cand intre antrenamente (sau competitii) exista un interval mai scurt de opt ore (de exemplu, mergi la un antrenament dimineata si mai faci inca unul seara), trebuie sa grabesti refacerea depozitelor de glicogen, consumand, in primele 30 de minute dupa efort, o masa sau o gustare bogata in carbohidrati. Cel mai simplu este sa iti pui in geanta cateva batoane pentru sportivi sau o cutie cu o gustare.

Daca vrei rezultate, trebuie sa consumi un gram de carbohidrati per kilogram de greutate corporala, imediat dupa antrenament, din ora in ora, pana cand iti reiei un ritm normal al meselor. Necesarul zilnic de carbohidrati, incluzand si aceste gustari este de 7-12 grame/kg corp. Nu uita ca aceste valori sunt adecvate pentru o persoana care are un program de antrenament regulat, de minimum patru-cinci antrenamente pe saptamana, la intensitate crescuta.

Un calcul simplu arata ca o persoana de 70 de kilograme ar trebui sa beneficieze de 490-500 de grame de carbohidrati. Altfel spus, in jur de 2.000 de kcal provin doar din carbohidrati, iar aportul caloric total este de circa 3.000 de kcal.

Mesele postantrenament care aduc un aport de 6-12 grame de aminoacizi esentiali imbunatatesc sinteza proteica ce se produce in organism. Nu este greu sa gasesti combinatii de alimente care sa ofere cantitati optime de carbohidrati, dar si de proteine. Alege intre: lapte cu cereale, cacao cu lapte, batoane pentru sportivi, concentrate de carbohidrati si proteine (Meal Replacement Powders).

Bauturile cu carbohidrati, speciale pentru sportivi, sunt in mod particular utile pentru sportivii obositi si deshidratati, care au nevoie sa isi refaca rapid depozitele de glicogen si nivelul hidric. Alte variante la indemana sunt sucurile de fructe, fructele la blender (smoothie) si laptele cu cacao sau milk shake-urile, concentratele de carbohidrati si proteine.

Produse care contin (in jur de) 50 grame de carbohidrati pot fi: 500 ml suc de fructe; 800-1.000 ml bautura pentru sportivi; 2 geluri cu carbohidrati; 3 fructe medii (mar, piersica) / 2 banane; 2-3 batoane de cereale;

Produse care contin (in jur de) 50 grame de carbohidrati si (cel putin) 10 grame de proteine: 250-350 ml milk shake sau smoothie de fructe; 500 ml lapte cu cacao; 250-350 ml MRP; batoane pentru sportivi; 50-60 g cereale de mic dejun cu 150 ml lapte; 1 cană de salată de fructe și 200 g de iaurt; 1 cartof copt (250 g) cu branza de vaci.