Ministrul de Externe, Ramona Mănescu, consideră că Brexit-ul poate reprezenta un avantaj pentru România, în condițiile încare ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană poate ajuta țara noastră să devină cel mai mare producător de gaze din UE.

„Din punct de vedere al rezervelor exploatabile și ținând cont că Olanda a anunțat că va închide exploatarea de la Groningen până în 2025, corelat cu faptul că Marea Britanie va ieși din UE, România poate deveni cel mai mare producător de gaze din UE”, a declarat Ramona Mănescu la Aspen Energy Summit.

„Această situație nu doar că ne oferă securitate și independență, dar ne poziționează ca partener foarte important în economia negocierilor la nivel european și global”, a considerat ministrul român de externe.

„De asemenea, la nivel regional, avem graniță directă cu alte cinci țări, iar în 100 de km de graniță, se mai află alte patru țări. Iar Constanța e portul european aflat pe ruta cea mai scurtă între bazinul caspic și UE. În plus, aveam cea mai extinsă rețea de transport de gaze din regiune, exceptând Ucraina. Cred că toate aceste condiții ne oferă un avantaj competitiv foarte bun”, a spus Mănescu.

Ministrul a amintit și de parteneriatul strategic dintre România și SUA, care ar putea contribui la securitatea energetică a României, dar și a Europei.

„O altă direcție de evoluție pe care o considerăm extrem de importantă este cea a consolidării relațiilor trans-atlantice, care poate contribui la securitatea energetică a României si a Uniunii Europene. În ceea ce privește relația noastră bilaterală cu SUA, parteneriatul strategic este un pilon esențial al politicii noastre externe si de securitate. Componenta energetică a parteneriatului nostru strategic trebuie aprofundată”, a spus Mănescu.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că are promisiunea fermă a ministrului afacerilor externe că, la următorul scrutin, lucrurile vor fi „mult mai bine organizate” în secţiile de vot din diaspora.

Ramona Mănescu i-a promis lui Iohannis că votul în diaspora va fi mai bine organizat

Prezent la The Liederkranz of New York City, pentru lansarea cărţii „EU.RO – Un dialog deschis despre Europa”, preşedintele a răspuns unor întrebări legate de organizarea votului în diaspora şi de modul în care s-au desfăşurat întrevederile cu preşedintele SUA, Donald Trump. La eveniment a fost prezentă şi ministrul afacerilor externe, Ramona Mănescu.

„Am văzut că la europarlamentare, unde participarea a fost senzaţional de bună – poate şi datorită referendumului pe care l-am convocat în paralel cu europarlamentarele – lucrurile nu au funcţionat aşa cum ar fi trebuit şi cum ne-am imaginat că vor funcţiona. După care, folosind rezultatul referendumului, iar s-a lucrat pe legislaţia specifică şi s-au găsit câteva soluţii. Am promisiunea fermă de la doamna ministru al afacerilor externe, care este aici, că lucrurile vor fi mult, mult mai bine organizate de această dată în secţiile de vot din diaspora. Sper să fie aşa, pentru că altfel s-ar crea impresia în diasporă că nu se poate vota şi ar fi foarte păcat. Sunt voturi extrem de importante, orice vot e important. (…) E imposibil să construim un viitor aşa cum ni-l dorim fără să votăm. Şi avem un exemplu de ce se întâmplă dacă nu votăm. În decembrie 2016 foarte mulţi români au spus că nu au ce vota şi că lucrurile, oricum, nu se pot îmbunătăţi şi am avut o participare foarte slabă. Rezultatul îl ştim: guverne foarte slabe care sunt şi în acest moment în funcţiune”, a declarat el.

Preşedintele a menţionat că s-ar bucura foarte mult dacă mulţi români din diaspora ar alege să revină acasă.

„Este ţara noastră, este patria noastră. Ştiu că foarte mulţi au plecat fiindcă nu s-au mai descurat în ţară sau au fost persecutaţi politic în timpul regimului comunist. Dar foarte mulţi români au plecat şi după Revoluţie, nemulţumiţi fiind de evoluţia lucrurilor în România. Unii au plecat probabil fiindcă acasă nu şi-au găsit de lucru sau nu şi-au găsit de lucru ce şi-au dorit. Potrivit unor statistici peste 4 milioane de români trăiesc în afara ţării, o diasporă foarte mare. Este un potenţial enorm şi pentru România. Dacă o bună parte dintre românii care au plecat din varii motive s-ar întoarce în ţară, ar fi o enormă bogăţie pentru România. Oameni care sunt bine calificaţi, oameni care cunosc lumea şi ar fi o evoluţie senzaţional de pozitivă pentru noi”, a declarat el.

Iohannis, despre a doua vizită la Casa Albă: La discuţia cu mine a participat întreg guvernul SUA
Totodată, a făcut referire la modul în care s-au desfăşurat întrevederile cu omologul său american, Donald Trump.

„Şi preşedintele Trump şi eu luăm acest parteneriat foarte în serios şi aşa s-a ajuns la o intensitate deosebită a dialogului nostru. Am fost deja, într-adevăr, a doua oară în acest mandat la Casa Albă. Şi prima dată şi acum am avut discuţii foarte bune, de substanţă, discuţii aplicate. Şi, dacă prima dată, fiind prima vizită, a fost puţin mai formală, ca să spun aşa, a doua oară a fost o discuţie mult mai aplicată şi am fost foarte bucuros să constat că la discuţia cu mine a participat întreg guvernul SUA şi în acest fel am reuşit să punem pe tapet cam toate problemele importante în această etapă”, a precizat preşedintele.

„Turneul” din Statele Unite al Vioricăi Dăncilă, care ar fi trebuit să fie un succes răsunător, concretizat prin poze valoroase în campania electorală, se demonstrează un eșec pentru candidatul PSD la alegerile prezidențiale. După ce a anunțat că se va întâlni cu vicepreședintele SUA, Mike Pence, Dăncilă a fost refuzată de oficialul american și a ratat cea mai importantă fotografie.

De altfel, la întâlnirea cu Secretarul SUA pentru Energie, Rick Perry, ministrul de externe Ramona Mănescu i-a luat fața Vioricăi Dăncilă și a fost cea care a semnat din partea României un memorandum privind cooperarea în domeniul nuclear civil.

Într-un material video, publicat pe site-ul Guvernului, se poate observa felul în care premierul își privește ministrul de externe în momentul fotografiei oficiale, în care Ramona Mănescu se află alături de Secretarul american al Energiei, Rick Perry.

Secretarul SUA pentru Energie, Rick Perry și Ministrul de Externe, Ramona Mănescu, semnează memorandumul în domeniul energiei

Conform unor surse oficiale, Secretarul SUA pentru Energie ar fi transmis părții române că nu dorește să semneze memorandumul pe energie împreună cu șeful guvernului de la București. Rick Perry a făcut o vizită de urgență în România la momentul în care Liviu Dragnea a impus restricții fiscale marilor investitori în domeniul gazelor naturale prin Legea Off Shore. Deși în întâlnirea oficială Liviu Drgnea i-a promis oficialului american că renunță la o parte din prevederile contestate, legea nu a suferit mari modificari.

După întâlnirea de marți cu delegația guvernamentală, Rick Perry a postat mai multe poze pe Twitter, însă a uitat să o menționeze și pe Viorica Dăncilă, fiind menționată doar Ramona Mănescu, ministrul afacerilor externe.

Astfel, după vizita în SUA, cel puțin până în acest moment, Viorica Dăncilă se poate lăuda cu o fotografie cu primarul din Jersey, una cu președintele Comisiei de Comemorare a Acordului de Pace de la Camp David între Egipt și Israel și o alta cu secretarul general al OCDE.

Viorica Dăncilă și primarul din Jersey, Steven Fulop

Viorica Dăncilă și președintele Comisiei de Comemorare a Acordului de Pace de la Camp David între Egipt și Israel, Ezra Friedlander

Viorica Dăncilă și Angel Gurria, secretar general al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE)

Dacian Cioloș, președintele PLUS, a afirmat că ministrul de Externe, Ramona Mănescu, i-a promis că guvernul Dăncilă o va susține pe Laura Codruța Kovesi la votul din Consiliul UE pentru ocuparea funcției de șef al Parchetului European.

„I-am spus si doamnei prim-ministru si doamnei ministru de Externe Ramona Manescu, care m-a vizitat la Bruxelles, ca vom sustine doar oameni competenti, asa cum am rugat-o sa faca la fel cu Laura Codruta Kovesi. Mi-a promis ca Guvernul Romaniei o va sustine. A existat in mod clar aceasta afirmatie”, a spus Dacian Ciolos.

Declarațiile lui Cioloș vin la câteva zile după ce Consiliul UE a votat indicativ, cu 17 voturi din totalul de 22, pentru susținerea lui Kovesi.

Nici până la acest moment premierul Viorica Dăncilă nu a dezvăluit care a fost mandatul dat ambasadorului României, Luminița Odobescu, pentru votul din Consiliu.

Ministrul de Externe, Ramona Mănescu, spune că „își asumă” să rămână în Guvern, chiar dacă ALDE a decis ieșirea de la guvernare.

„Înțeleg poziția ALDE, o respect, dar pentru România, să dea semnale că este inconsecventă e un lucru rău. Îmi asum să rămân în continuare, măcar până când se clarifică situația și reușesc să avansez negocierile pe care le am cu oficialii europeni. Suntem într-un moment în care pentru România trebuie luate niște decizii care ne vor afecta pentru următorii 5 ani”, a spus Mănescu. 

Președintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, a spus că, dacă vor fi miniștri ALDE care nu demisionează din Guvern, aceștia vor fi excluși din partid.

„Biroul Permanent a decis retragerea miniștrilor din guvern. Cei care nu o vor face vor suporta consecințele. Nu am informații legate de vreun ministru, consecința este excluderea din partid”, a spus astăzi Călin Popescu Tăriceanu, după ce a făcut anunțul oficial că ALDE iese de la guvernare.

„Nu am îndoieli că dl Tăriceanu va face ceea ce a spus că va face. Îmi asum să pierd eu politic, pe plan intern, dacă așa se pune problema, dar să nu piardă România pe termen lung”, a spus ea.

„Nu trec la PSD, asta e clar. Eu îmi continui misiunea ca ministru de Externe și cred că asta e suficient”, a precizat ministrul.

Și social-democratul Niculae Bădălău, ministrul Economiei, a confirmat că Ramona Mănescu rămâne în Guvern.

Președintele PSD, Viorica Dăncilă a spus că CEX PSD a decis în unanimitate ca partidul să rămână la guvernare, după ce ALDE a decis să intre în opoziție.

„În urma deciziei ALDE de a abandona responsabilitatea guvernării, am vrut să discut cu fiecare președinte de organizație, astfel încât să putem avea o decizie în forul statutar. În unanimitate colegii au decis că trebuie să continuăm guvernarea. Avem o responsabilitate pentru a duce mai departe programul de guvernare. E foarte important pentru noi ce se întâmplă cu România, dincolo de interesele politice. Deci vom continua guvernarea”, a spus Viorica Dăncilă.

„Avem responsabilitatea de a asigura stabilitate pentru țara noastră, de a ține promisiunile în fața românilor. Vom continua guvernarea. Dacă ALDE a decis ca miniștrii să-și dea demisia, vom numi miniștri interimari”, a continuat ea.

Ea a confirmat că ministrul de Externe, Ramona Mănescu, rămâne în guvern și a anunțat că, dacă alți miniștri ALDE refuză să demisioneze, și aceștia își vor putea păstra mandatele.

„Doamna Mănescu rămâne în Executiv. Are proiecte în ministerul pe care îl conduce. Eu cred că a dat dovadă de responsabilitate. Dincolo de interesele din punct de vedere politic trebuie să avem în vedere ceea ce se întâmplă cu imaginea României pe plan extern și să asigurăm stabilitate pe plan intern. Din acest considerent doamna Ramona Mănescu a decis să rămână în Guvern. Bineînțeles că, dacă alți miniștri vor decide acest lucru, își vor continua mandatele”, a spus ea.

„În eventualitatea în care ceilalți miniștri își depun demisia, atunci sunt miniștri în guvern care vor prelua interimatul. Ne-am gândit ca portofoliul de Energie să fie preluat de ministrul Economiei Bădălău, pentru ministrul Mediului Ioan Deneș, iar pentru relația cu Parlamentul Radu Oprea”, a adăugat Dăncilă.

„Vom încerca negocieri pentru a obține o majoritate în Parlament. Nu pot să vă spun acum punct cu punct ce vom face. Vom folosi toate pârghiile ca acest guvern să își ducă la capăt mandatul”, a mai spus Dăncilă.

psd, ramona manescu, iesire guvernare, alde viorica dancila

Jurnaliştii de la Rise Project publică o nouă anchetă în care dezvăluie că europarlamentarul Ramona Mănescu este proprietara unui loc de casă în cartierul Cotroceni, care nu apare în declarația sa de avere. Potrivit acestora, terenul a fost obţinut prin intermediul mafiei retrocedărilor. 
Valoarea terenului era de 625.000 de euro, în momentul în care a fost obținut, ianuarie 2008. Mănescu l-a preluat cu ajutorul unui interpus, printr-o tranzacție cu bani-fantomă. Terenul fusese retrocedat, cu doar o lună în urmă, de primarul general Adriean Videanu. Retrocedarea avusese loc, formal, pe numele unei septuagenare.
La data la care a fost implicată în această tranzacție subterană, Ramona Mănescu avea 35 de ani și tocmai se instalase în băncile Parlamentului de la Bruxelles. Deși abia apărută pe scena mare a politicii din România, tipul acesta de întreprindere reprezenta pentru ea, de ani buni, „business as usual”.
Folosindu-se de interpuși, Ramona Mănescu reușise să manevreze, până atunci, terenuri în valoare de 3,3 milioane de euro. Toate, terenuri tocmai retrocedate. Toate, preluate pe mâna mafiei imobiliare.
Mai jos, istoria prin care un teren din cartierul Cotroceni, retrocedat de statul român, a fost înghițit de averea ascunsă a unui politician român detașat la Bruxelles. Septuagenara pe numele căreia – doar pe numele! – a curs întreaga procedură de retrocedare dispusă de primarul Adriean Videanu a ajuns, astăzi, la 88 de ani. O cheamă – cu doi de t – Georgetta Trifan.
Bătrâna nu a vrut să se întâlnească cu RISE Project, dar a acceptat să vorbească la telefon: două convorbiri purtate la câteva luni distanță, cu vocea circumspectă, sfioasă a unei femei complet singure. –
Ce a căutat numele ei într-un dosar de retrocedare de la Primăria București?
Georgetta Trifan povestește că, în epoca de furie edilitară a comunismului, casa în care locuia, pe Calea Călărașilor, a fost demolată și, în compensație, a primit de la stat un apartament pe Șoseaua Mihai Bravu. După Revoluție, a așteptat câțiva ani, apoi și-a cerut locul de casă înapoi. Și poate că ar fi și reușit să-l obțină…
Numai că, în 2005, din senin, a fost abordată de o tânără care i-a spus că vrea să cumpere de la ea dreptul acestei revendicări.
I-a propus, adică, să renunțe la terenul pe care Primăria ar fi putut să nu i-l retrocedeze niciodată, contra unor bani pe care ar fi urmat să-i primească pe loc.
În momentul acela, se scurseseră patru ani de când bătrâna făcuse cerere de retrocedare la Primărie.
Și, pentru că cei patru ani trecuseră în zadar, a acceptat oferta venită din partea acestei tinere misterioase.
– Mi-a dat 20.000 de lei pentru teren (n.r. – pentru dreptul litigios asupra terenului), spune, la telefon, Georgetta Trifan.
Afirmația ei plutește prin aer, fără să se sprijine pe vreo dovadă.
Femeia tinde să confunde planurile, deschide paranteze pe care uită să le mai închidă, dar, în ciuda vârstei înaintate, e departe de a fi pierdut șirul întâmplărilor de acum 12 ani.
 Mai multe pe riseproject.ro

Emoţii pentru cei 32 de europarlamentari care vor reprezenta România la Bruxelles în următorii ani. Cu puţin timp în urmă, cei aleşi la scrutinul din 25 mai au primit certificatele de eurodeputaţi, în cadrul unei ceremonii care a avut loc la Sala Palatului. Absent de la ceremonie a fost Mircea Diaconu. Victor Ponta şi Crin Antonescu s-au evitat.

Noii europarlamentari au primit, joi, în cadrul unei ceremonii organizate la sediul BEC, certificatele prin care se constată alegerea lor ca membri ai PE, patru dintre cei declaraţi aleşi – Ecaterina Andronescu, Mircea Diaconu, Ramona Mănescu şi Ionel Sorin Moisă – absentând de la eveniment.

La ceremonia de la Sala Palatului au fost prezenţi şi preşedintele PSD, Victor Ponta, preşedintele demisionar al PNL, Crin Antonescu, preşedintele UNPR, Gabriel Oprea, preşedintele executiv al PSD, Liviu Dragnea.

Candidaţii declaraţi aleşi au primit, în ordine alfabetică, certificatul constatator al alegerii în PE din partea preşedintelui BEC, judecătorul Florentin Sorin Drăguţ.

Alianţa PSD-UNPR-PC a obţinut, în urma alegerilor de duminică, 16 mandate în PE, PNL – 6 mandate, PDL – 5 mandate, UDMR – 2 mandate, PMP – 2 mandate, iar Mircea Diaconu un mandat, potrivit rezultatelor finale, a anunţat, joi, purtătorul de cuvânt al BEC, Marian Muhuleţ.

Astfel, au obținut mandate în PE: Corina Crețu, Ecaterina Andronescu, Cătălin Ivan, Dan Nica, Maria Grapini, Damian Drăghici, Daciana Sârbu, Ioan Mircea Pașcu, Viorica Dăncilă, Ionel Sorin Moisă, Victor Boștinaru, Claudiu Ciprian Tănăsescu, Doru Frunzulică, Constantin Rebega, Ana Claudia Țapardel, Andi Lucian Cristea din partea Alianței PSD-UNPR-PC, Norica Nicolai, Adina Vălean, Ramona Mănescu, Cristian Buşoi, Renate Weber, Eduard Hellvig de la PNL, Theodor Stolojan, Monica Macovei, Traian Ungureanu, Marian Jean Marinescu, Daniel Buda de la PDL, Iuliu Winkler, Csaba Sogor de la UDMR, Cristian Preda, Siegfried Mureşan de la PMP și Mircea Diaconu.

În urma scrutinului pentru Parlamentul European, Alianţa electorală PSD-UNPR-PC a întrunit 2.093.234 de voturi, PNL – 835.531 de voturi, PDL – 680.853 de voturi, candidatul independent Mircea Diaconu – 379.582 de voturi, UDMR – 350.689 de voturi, iar PMP – 345.973 de voturi.

Celelalte formaţiuni politice care au propus candidaţi la alegerile de duminică, precum şi restul candidaţilor independenţi nu au întrunit pragul electoral de 5% pentru a li se atribui mandate în PE.

În ziua scrutinului pentru Parlamentul European s-au prezentat la urne 5.911.794 de cetăţeni cu drept de vot, din numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente şi în cele speciale – 18.221.061.

Pe liste suplimentare au votat, duminică, 689.371 de alegători.

Potrivit procesului verbal încheiat de Biroul Electoral Central privind centralizarea voturilor şi atribuirea mandatelor la alegerile europarlamentare, 345.011 voturi au fost declarate nule.

Ramona Mănescu, noul ministru al Transporturilor din Guvernul Ponta

Ramona Mănescu a depus jurământului de învestitură în funcţia de ministru al Transporturilor, într-o ceremonie organizată la Palatul Cotroceni, la care au luat parte preşedinţii Senatului şi Camerei Deputaţilor şi membri ai Guvernului.

La ceremonie nu a fost prezent premierul Victor Ponta, care, potrivit imediat după aceea a plecat către Republica Moldova, unde face o vizită în perioada 26-27 august.

La evenimentul de la Palatul Cotroceni au fost prezenţi vicepremierul Gabriel Oprea, ministrul Economiei, ministrul de Interne, Radu Stroe, ministrul pentru Buget, Liviu Voinea, ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu, ministrul Mediului, Rovana Plumb, ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, ministrul pentru Păduri, Lucia Varga, ministrul pentru relaţia cu Parlamentul, Mihai Voicu.

De asemenea, au fost prezenţi consilierii prezidenţiali Cristian Diaconescu, Iulian Chifu, Iulian Fota, Bogdan Drăgoi, Gabriel Berca, Bogdan Mănoiu, Claudiu Constantin Dinu.

Preşedintele Traian Băsescu a semnat, luni, decretul pentru numirea Ramonei Mănescu în funcţia de ministru al Transporturilor, după ce premierul Victor Ponta i-a transmis luni dimineaţă propunerea în acest sens.

Ramona Mănescu, născută la 6 decembrie 1972, este de formaţie jurist şi europarlamentar din 2007. Ea este membră a grupului ALDE din Parlamentul European, fiind coordonator în Comisia pentru Dezvoltare Regională şi membru în Comisia pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi Afaceri Sociale. De asemenea, face parte din delegaţiile Parlamentului Eurpean pentru relaţiile cu Peninsula Arabică şi Japonia.

Ramona Mănescu este membră a Partidului Naţional Liberal din anul 1990.

Potrivit declaraţiei de avere, noul ministru al Transporturilor deţine împreună cu soţul său, primarul Sectorului 6, Rareş Mănescu, o casă de locuit în Bragadiru (Ilfov) de 140 de metri pătraţi, precum şi un teren de 990 de metri pătraţi în aceeaşi localitate.

Soţii Mănescu mai au un apartament cumpărat în 2009 în Predeal, cu o suprafaţă de 114 metri pătraţi. Ei mai deţin două autoturisme Audi şi un autoturism Ford, dar nu precizează să deţină bijuterii sau metale preţioase de peste 5000 de euro sau conturi bancare.

Ramona Mănescu menţionează în declaraţia de avere că a contractat un credit de 48.000 de euro scandent în decembrie 2013.

Anul trecut, noul ministru al Transporturilor înregistra venituri în calitate de europarlamentar de 74.408 euro, în vreme ce soţul său a obţinut ca primar 26.980 de lei, care s-au adăugat la cei 12.310 de lei din activitatea de consilier economic.

La secţiunea „alte venituri”, cei doi soţi menţionează că au obţinut 99.000 de lei din răscupărarea unor poliţe de viaţă şi 1000 de euro din vânzarea unui moped.

Ramona Mănescu, propusa de PNL pentru funcţia de Ministru al Transporturilor

Conducerea PNL a decis, astăzi, să o nominalizeze pe Ramona Mănescu la şefia Ministerului Transporturilor, Cealalta variantă a liberalilor pentru aceasta funcţie rămâne Nini Săpunaru.

Aceasta este o metodă prin care Crin Antonescu poate răsplăti familia Mănescu, despre care se vehiculează că ar fi principalul sponsor al şefului PNL. Rareş Mănescu a fost pe listele PNL pentru sectorul 6 şi a fost ales primar, iar Ramona Mănescu are cele mai mari şanse să ajungă şefa de la Transporturi. Cea de-a doua propunere este numele unui indezirabil, Nini Săpunareu, despre care deja Victor Ponta a sugerat că nu este mulţumit.

Acum se pare că liberalii analizează cele două variante, urmând să-i înainteze o propunere premierului Victor Ponta, în următoarele ore. Mai departe, propunerea va fi transmisă luni, de către prim-ministru preşedintelui Traian Băsescu.

Prima opţiune a PNL a fost deputatul Ovidiu Silaghi, dar acesta şi-a retras candidatura.

Premierul Victor Ponta a declarat că aşteaptă din partea PNL ca pentru Transporturi să fie propusă o persoană cu experienţă politică, imagine foarte bună şi un profesionist în domeniu.

În consecinţă, Ponta consideră că o nominalizare a Ramonei Mănescu pentru funcţia de ministru al Transporturilor reprezintă o variantă mai bună decât alte propuneri.

Ramona Mănescu (40 de ani) este europarlamentar din 2007. De profesie jurist, aceasta este coordonator în Comisia pentru Dezvoltare Regională și membru în Comisia pentru Ocuparea Forței de Muncă și Afaceri Sociale. În anul 2008, a fost desemnată Europarlamentarul Anului la categoria Educație și Cultură, premiu acordat de revista „The Parliament Magazine”.

Ramona Mănescu şi-a început cariera politică în 1990, când a devenit membru al Partidului Național Liberal. A fost Președinte al Organizației Tineretului Național Liberal Sector 6 în perioada 1996-1997, iar apoi a devenit membru al Departamentului de Relații Externe al PNL (1996 – 2004).

În perioada 2001 – 2002 a ocupat funcția de Ofițer Internațional iar apoi a fost aleasă vicepreședinte TNL. De asemenea, Ramona Mănescu a fost și raportor al Comisiei pentru Afaceri Externe a Delegației Reprezentanților Naționali a PNL. Din 2002 până în 2005 a făcut parte din Comitetului Executiv al PNL Sector 6 iar timp de doi ani, (2002 – 2004), a lucrat ca expert parlamentar în Parlamentul României.

Ramona Mănescu este căsătorită de 18 ani cu Rareş Mănescu, primarul sectorului 6.