Statul român ia până și pielea de pe români: pe lângă faptul că plătim cele mai mari impozite pe salariu, mai plătim și alți bani. Chiar și așa, statul hrăpăreț se afla pe buza prăpastiei. România are de ani de zile cel mai mare deficit bugetar din UE, deși statul devorează banii populației.

Fost director financiar de bancă, Radu Georgescu a calculat că statul român ajunge să ia de la populație aproape 50% din câștigurile salariale, sub forma a diverse taxe și impozite, după care le mai ia oamenilor încă circa 20%. Așa ajung românii să dea statului circa 70% din tot ceea ce câștigă, susține Radu Georgescu. Există în schimb mari companii care nu plătesc aproape nimic și care știu și au puterea să facă un lobby agresiv, ceea ce populația și companiile mici și mijlocii nu au cum să facă. Într-o postare pe Facebook, cunoscutul economist a explicat cum stau lucrurile.

„Este foarte interesant cum au apărut taxele pe planeta Pământ. Până în anul 1850 nu există nicio taxa sau impozit pe muncă sau veniturile oamenilor. Singura taxă se plătea către rege. Dacă aveai un teren pe care îl cultivai. Real estate (imobiliare) vine de la „royal estate” adică teren regal”, a început el.

O scurtă istorie a taxelor

În continuare, Radu Georgescu a explicat cum au apărut diversele taxe pe care azi le plătim cu toții.

„Prima invenție a statului: impozitul pe venit.În 1850 Maria Britanie avea nevoie de bani pentru a-și finanța războaiele de cucerire. Ministrul de Finanțe a inventat o taxa pe veniturile oamenilor. A numit-o Impozit pe Venit. În mod logic, oamenii s-au revoltat. Au urmat 10 ani de revolte populare. În România, taxele salariale reprezintă 42% din venituri. A doua invenție a statului: TVA. În 1950, Franța avea un deficit bugetar foarte mare. Ministrul de Finanțe din Franța a inventat o taxa care se ia după ce venitul a fost deja impozitat. A numit-o TVA. Wow. Stai un pic. Statul îți ia impozit pe venit. Iar din venitul net începi să plătești o altă taxă? Când au văzut această taxa, americanii au spus că TVA-ul este o taxa stupidă. Americanii nu au TVA. În România taxele pe consum ( TVA, accize) sunt în jur de 25%”, a mai scris el.



A urmat apoi o nouă intervenție a statului, povestește Radu Georgescu. „A treia invenție a statului: Taxele pe clădire, terenuri și mașini. Dacă îți cumperi o casă, teren, mașină, statul vine și îți ia alte taxe. Wow. Stai un pic. Statul îți ia impozit pe venit. Din venitul net plătești o altă taxa, TVA, atunci când cumperi bunuri. Și statul vine și îți ia alte taxe după ce ai cumpărat bunurile?”, adaugă expertul.

Regulile nu sunt pentru toată lumea

Așa cum se întâmplă de obicei, regulile nu sunt făcute pentru toată lumea. În ce sens și cum, explică tot Radu Georgescu.

„Partea haioasă este că aceste reguli nu se aplică pentru toată lumea. Pe mine mă amuză foarte tare discuțiile despre „ taxa pe stâlp”. Acum 3 zile s-au crescut taxele pentru peste 2 milioane de oameni și pentru peste 700.000 de companii. Dar cel mai mult se vorbește despte „taxa pe stâlp”. Acest lucru se întâmplă deoarece această taxa impacteaza cel mai mult marile firme din energie și telecomunicații. Iar aceste firme au puterea financiară pentru a face lobby fiscal. O putere financiară infinit mai mare decât cei 2 milioane de oameni și 700.000 de companii”, susține el.

„Este moral?”

La final, Radu Georgescu rezumă situația și explică de ce unii plătesc, iar alții nu.

„Pe scurt: „Taxa pe stâlp” este o taxă pe activele firmelor din energie și telecom ( schele petroliere, stâlpi cu antene de telecomunicații etc). Este exact aceeași taxă pe care o plătim toți oamenii și toate firmele pentru apartamente, clădiri, terenuri și mașini. Partea și mai haioasă este că aceste firme mari nu fac lobby fiscal și pentru reducerea taxelor pentru cei 2 milioane de oameni și 700.000 de companii. Nu sunt interesate de acest subiect. Motivul este simplu. Aceste firme nu plătesc taxele mărite pentru angajați. Și nu plătesc nici impozit pe dividende în România deoarece Codul Fiscal spune că firmele străine nu plătesc impozit pe dividende în România. Pam Pam. Acum ați înțeles cum funcționează sistemul fiscal?”

El încheie cu o întrebare despre care spune că este de 100 de puncte: „Este moral că statul să ia 70% din veniturile lunare ale celor care nu au puterea financiară să facă lobby fiscal?”

Vin vremuri grele pentru România, avertizează un cunoscut bancher, fost director de bancă, economistul Radu Georgescu. Situația se va complica și mai mult în cele ce urmează, iar lucrurile ar putea să scape de sub control.

Radu Georgescu un cunoscut bancher vede o țară scindată și se teme de ce e mai rău, pentru viitorul nu foarte îndepărtat. Într-o postare pe Facebook, el avertizează că nu ne așteaptă ani liniștiți.

„Votul de ieri a confirmat că sunt trei Românii despărțite de o prăpastie. Această prăpastie a fost creată de modul în care se distribuie banii în economia României. Să începem: 1. România nr1 – România antisistem – Eu m-am născut într-un oraș mic de provincie. Dacă părinții mei nu ar fi avut bani să mă trimită la meditații în clasa a 12 și să mă țînă în facultate, acum eram pe un șantier din Spania sau făceam „combinații” în orașul meu. Este o greșeală să-i jignim pe cei care au votat antisistem. Partea inteligentă este să schimbăm sistemul economic, astfel încât să fie cât mai puțini oameni antisistem”, a început el.

O altă Românie ar fi cea a bugetarilor, oameni care de regulă ar fi tentați să voteze Partidul Social Democrat. Dar nu neapărat întotdeauna.

„România nr2 – România care depinde de banii de la stat. Aici întră bugetarii și pensionarii. Dacă ești în această categorie este logic să votezi cu PSD. Ei au crescut salariile bugetarilor și pensiile în 2024. Este tot o greșeală să-i jignim pe cei care au votat PSD. Partea inteligentă ar fi fost să stopăm pierderile din sistemul bugetar. Cu banii economisiți să subvenționăm firmele din orașele mici de provincie. Aceste firme puteau angaja surplusul de oameni din sistemul bugetar”, scrie Radu Georgescu.

România, ca țările din America Latină

România este o țară enclavizată, asemenea celor din America de Sud, iar în afară de București doar alte două sau trei orașe mai contează.

„România nr3 – România enclavă. Zonele care încă mai susțîn economia privată s-au transformat în enclave. Câteva zone din București, Cluj, Timișoara, Iași, Brașov, Sibiu, Oradea. Economiile care se bazează pe enclave sunt economiile din America de Sud. Noi ar fi trebuit să dezvoltăm toate orașele mici pentru a acordă șanse egale și celor din aceste orașe. Warren Buffett a devenit miliardar chiar dacă nu a plecat niciodată din orașul natal mic de provincie, Omaha”, mai scrie el.

Inflația va fi cuvântul de ordine în următorii ani, iar nivelul de trai va continua să se deterioreze. Pe fondul sărăcirii populației, partidele anti-sistem vor deveni și mai populare, iar spiritul de frondă va crește, lucru complet explicabil.

Vin vremuri grele

„Ce se va întâmplă în România? De 2 ani explic periodic familiei, clienților și celor care mă urmăresc pe rețelele sociale că haosul din politica monetară și fiscală va genera haos social. Inflația se predă în primul an de economie de la ASE. Inflația este generată doar de haosul monetar și fiscal. Warren Buffett spune că inflația este mai periculoasă decât bombă atomică. De ce spune asta? Inflația a declanșat al doilea Război Mondial. Inflația a dus la dispariția imperiilor. În 2024 cea mai mare Românie este antisistem în condițiile în care acest an a curs cu „lapte și miere”. S-au mărit salariile și s-au mărit pensiile. Am fost tolerați de creditori pentru că erau alegeri. De la anul se schimbă filmul. Trebuie să facem ajustări economice. Aș băga mâna în foc că peste 2 ani partidele antisistem vor avea peste 50%”, avertizează el.

„Mare parte din problemele cu care se confruntă România au ca punct de plecare o serie de politici economice greșite. „5. Gravitația și economia. Suntem influențați de două legi: Toate lucrurile se miscă în Univers datorită gravitației. Orice lucru se miscă pe Pământ datorită economiei. De aceea este foarte important să înțelegem principiile de baza ale economiei”, încheie Radu Georgescu.

Cunoscutul analist economic Radu Georgescu explică unde au greșit cel mai mult guvernele din ultimii 10 ani și cât de mult a costat acestă eroare pentru România. Cu acei bani, economia României nu ar fi avut problemele uriașe de deficit și ar fi cunoscut o altă dezvoltare.

Radu Georgescu vorbește despre un paradox economic și face legătura între faptul că datoria externă a României a crescut în mai puțin de un deceniu cu sute de miliarde, iar în același timp din țară au ieșit alte sute de miliarde de euro. Între cele două elemente există o legătură, spune cunoscutul economist.

„În România avem un paradox economic. În ultimii 10 ani datoria externă a României a crescut cu 240 miliarde euro. Dar acești bani nu au rămas în România. Din România au ieșit 210 miliarde euro în ultimii 10 ani. Cu alte cuvinte ne-am împrumutat pentru a susține economiile altor țări. Noi rămânem cu împrumuturile pe care trebuie să le plătim noi și copiii noștri. Iar alte țări s-au dezvoltat cu banii noștri”, susține cunoscutul economist.

El apelează la un grafic care demonstrează veridicitatea afirmațiilor sale. În grafic este evoluția Contului Curent al României în ultimii 10 ani.

Totul a coincis, arată el, cu momentul în care România a apelat la împrumuturi masive. Împrumuturi pe care Radu Georgescu le compară cu steroizii.

Greșeala care ne costă enorm azi

„Contul curent este diferența dintre banii intrați într-o țară și banii ieșiți din acea țară. În ultimii 10 ani am importat mult mai mult decât am exportat. Companiile străine au trimis în țările lor dividende în sume mult mai mari decât au investit în România. Împrumuturile sunt că niște steroizi. Economia crește atâta timp cât poți să iei steroizi. Când nu mai ai bani să cumperi steroizi, economia intră în sevraj” explică el.

Totul a început în anul 2016, mai arată Radu Georescu. Din acel moment, România a început să se imprumute masiv. Iar dacă până atunci avea o economie sănătoasă și îndeplinea majoritatea condițiilor pentru a adera la zona euro, azi lucrurile stau diferit.

„Cum era economia României fără steroizi? 2016 a fost anul în care România a început să ia steroizi. Am început să împrumutăm sume mari. Cum arăta economia României în 2015: Exportam mai mult decât importăm, companiile străine investeau mai mult decât sumele dividendelor plătite către țările lor. Aveam excedent de Cont Curent”, a mai adăugat Georgescu.

Cea mai mare pierdere pentru România

În opinia sa, aderarea la zona euro ar fi fost la fel de importantă precum integrarea în NATO. Acest lucru ar fi permis o creștere economică serioasă și ar fi asigurat accesul firmelor și a populației la credite mult mai ieftine. În plus, dacă România ar fi aderat atunci la euro, în prezent nu s-ar confruntat cu problemele economice care o macină.

„În 2015, România putea să adere la euro. Îndeplineam toate criteriile de aderare la euro. Acum nu mai îndeplinim niciun criteriu. Aderarea la euro nu ar fi permis să avem aceste derapaje economice pe care le avem acum. Politică monetară din zona euro este stabilită de Banca Centrală Europeană. Românii și firmele românești ar fi plătit dobânzi la creditele bancare mult mai mici decât plătesc acum. Inflația din România ar fi fost mult mai mică decât este acum. Aderarea la euro era la fel de importantă ca aderarea la NATO”, conchide Radu Georgescu.

Analistul fiscal Radu Georgescu a ținut o adevărată lecție de economie, comparând semnificația de acum a unei bancnote de 50 de lei cu cea de peste câțiva ani.

Analistul fiscal Radu Georgescu a povestit cum, înainte de criza din 2008, banii aveau o valoare care le permitea românilor să cheltuie sume importante pentru diferite acțiuni, bani pe care ulterior n-au mai avut puterea să îi cheltuie.

„În 2008 (înainte ca efectele crizei economico-financiare globale să se resimtă și în România – n. red.) am plătit 120.000 euro pentru a merge în team building în Elveția. În 2009 (când România a început să ia primele măsuri de ajustare fiscală – n. red.), toți din firmă încercam să facem ecobnomii la orice. Ne bucuram și la 10 lei econnomisiți”, punctează Radu Georgescu.

Comparând situația de atunci cu cea din prezent, economistul a spus că, în weekend, a fost cu copii la mall și că aceștia i-au cerut o ciocolată, afirmând că „nu este scumpă”.

„În weekend am fost cu copiii la mall. Mi-au spus că vor ciocolată Dubai. Le-am zis că nu este normal să stăm jumătate de oră la coadă pentru ceva ce arată dubios. Plus că este scumpă. Mi-au spus că nu este scumpă. Costă 50 de lei”, a afirmat analistul fiscal.

Raportându-se la situația economică din urmă cu 16 ani, când tot românul încerca să ecoomisească pentru a trece cât mai ușor peste criză, economistul a avertizat că „în curând 50 de lei vor fi foarte importanți pentru toată lumea”.

„Vor face implozie mai multe bule”

Extrapolând cererea copiilor pentru ciocolata scumpă și cheltuielile pe care și le permitea înaintea crizei din 2008, Radu Georgescu a afirmat că nu este exclus ca în viitorul apropiat să facă „implozie mai multe bule”.

„Eu cred că vor face implozie mai multe bule: imobiliare, bursa, IT și fondurile private de pensii. Acestea sunt legate și va fi un efect de domino”, a afirmat economistul.

Revenind la cerința copiilor săi, Georgescu spune că le-a dat exemplul miliardarului Jeff Bezos, care face tot ce e posibil să nu uite prin ce a trecut când a rămas fără bani.

„Le-am explicat că unul dintre cei mai bogați oameni are biroul făcut dintr-o ușă de la Ikea. Tipul acesta se numește Jeff Bezos. Motivul? (În 1999 – n. red..) Amazon a fost la 1 cm de faliment. (Jeff Bezos – n. red.) cheltuise toate economiile familiei. Nu mai aveau bani să plăteasca chiria. Deoarece nu mai avea bani, Jeff Bezos a făcut 2 birouri tăind o ușă de la IKEA. Jeff Bezos a spus că are și acum biroul dintr-o ușă de la IKEA deoarece nu vrea să uite niciodată de unde a plecat Și nu vrea să uite niciodata cât de importanți sunt 100$”, a explicat Radu Georgescu.