Atac ucrainean in rusia. Guvernatorul îndepărtatei regiuni Udmurtia, din sudul Rusiei, a declarat sâmbătă dimineaţă că drone ucrainene au avariat un obiectiv în regiunea sa, potrivit Reuters.

Atac ucrainean in rusia. Bloguri militare ucrainene neoficiale au transmis că este vorba de uzina din Votkinsk, situată la 1.400 km de frontiera cu Ucraina, care produce rachete Iskander şi Topol M, relatează agenția de presă, citată de Agerpres.

Ar trebui modificată Constituția? Răspunsul ministrului Justiției, Radu Marinescu.

„Un sit de Udmurtia a fost atacat de drone. S-au înregistrat pagube şi răniţi”, a precizat guvernatorul Aleksandr Brecealov într-o declaraţie video pe Telegram. El nu a dat mai multe detalii despre atac, dar a îndemnat locuitorii să nu intre în panică şi să nu răspândească informaţii neconfirmate oficial.

Aeroportul din Ijevsk, principalul oraş al Udmurtiei, şi cele din oraşele regiunilor învecinate şi-au suspendat operaţiunile, a anunţat autoritatea pentru aviaţia civilă din Rusia, Rosaviaţia.

Bloguri militare ucrainene au precizat neoficial că forţele ucrainene au atacat o fabrică producătoare de rachete – între care rachete Iskander cu rază scurtă de acţiune şi rachete intercontinentale Topol M – în Votkinsk, aproximativ 1.400 km distanţă de Ucraina.

Mai multe site-uri au postat fotografii şi înregistrări video cu ceea ce au spus că ar fi atacul, inclusiv o coloană de fum imensă care se ridica spre cer.

Telegram SHOT, un canal neoficial rusesc care citează adeseori surse din serviciile de securitate, a transmis că locuitorii din Votkinsk au relatat că au auzit cel puţin trei explozii şi vuiet de drone.

Bloguri militare ruse au transmis despre un atac care a provocat un incendiu la o uzină de prelucrare a gazelor din oraşul Samara, situat în sud-estul Rusiei. Autorităţile din regiunea Samara nu au emis niciun comunicat cu privire la un astfel de atac.

Proiectul OSINT (Open Source Intelligence) ucrainean „KiberBoroshno” susţine că atacul a fost efectuat cu rachete ucrainene Flamingo. O serie de alte canale au sugerat, de asemenea, acelaşi lucru. Agenţia de presă Unian susţine că la uzina din Votkinsk sunt fabricate şi rachetele balistice hipersonice Oreşnik.

Amintim că un atac ucrainean cu drone cu rază lungă de acțiune a provocat un incendiu major la un depozit petrolier din Rusia, miercuri noaptea, străpungând plasele anti-drone instalate pentru a proteja instalația împotriva unor astfel de lovituri, potrivit unui oficial ucrainean din domeniul securității citat de Business Insider.

Tpt luna aceasta, rafinăria de petrol din Volgograd, una dintre cele mai mari din Rusia, a fost nevoită să suspende procesarea petrolului după ce un atac ucrainean cu drone a declanșat un amplu incendiu, marcând prima întrerupere majoră a activității unei rafinării din acest an, a relatat Reuters.

Autoritățile britanice își activează sistemul de alertă de urgență, pe fondul temerilor că o rachetă scăpată de sub control de China ar putea intra în atmosferă astăzi. Racheta Zhuque-3 a fost lansată în decembrie și se estimează că va reintra în atmosferă în cursul după-amiezii, potrivit The Telegraph. Agenția UE pentru Supraveghere și Monitorizare Spațială (SST) a revizuit traiectoria rachetei chineze ZQ-3.

O rachetă experimentală, în drum spre Pământ 

Zonele considerate încă în pericol includ Scoția, peninsula Iutlanda, împărțită între Germania și Danemarca, și nord-estul Poloniei, în apropierea graniței cu Lituania, unde se află cunoscutul coridor Suwalk.

Guvernul de la Londra le-a cerut operatorilor de telefonie mobilă să se asigure că sistemul de alertă este funcțional, pentru a putea avertiza populația în cazul în care fragmentele rachetei ar cădea pe teritoriul Regatului Unit.

Potrivit Aerospace Corporation, reintrarea în atmosferă ar urma să aibă loc în jurul orei 12:30 GMT, cu o marjă de eroare de 15 ore. Totuși, Agenția UE pentru Supraveghere și Monitorizare Spațială (SST) estimează că racheta ar putea reintra între orele 10:32 și 13:32 GMT.



Marea Britanie nu ar avea motive de îngrijorare

Un purtător de cuvânt al guvernului britanic a declarat pentru Daily Mail că „este extrem de puțin probabil ca resturile să pătrundă în spațiul aerian al Regatului Unit. Avem planuri bine testate pentru diferite situații de risc, inclusiv cele legate de spațiu.”

Racheta, lansată de compania privată LandSpace de la Centrul de Lansări Jiuquan din provincia Gansu, avea un caracter experimental. Stadiul superior și „marfa falsă” – un rezervor metalic – au ieșit treptat de pe orbită după ce booster-ul reutilizabil s-a prăbușit la aterizare. Cu o masă de aproximativ 11 tone și o lungime de 12–13 metri, racheta este considerată „un obiect de dimensiuni considerabile, care necesită monitorizare atentă”.

Temeri legate de daunele pe care resturile de rachetă le-ar putea provoca

Profesorul Jonathan McDowell, astronom la Harvard–Smithsonian Center for Astrophysics, a explicat că reintrarea ar putea avea loc între 10:30 și 12:10 UTC, trecând peste zona Inverness–Aberdeen în jurul orei 12:00 UTC, cu o șansă de câteva procente ca resturile să cadă acolo. În general, resturile de rachete cad deasupra oceanelor sau zonelor nelocuite, majoritatea fiind distruse prin ardere la reintrarea în atmosferă.

Deși probabilitatea ca racheta să provoace daune este extrem de redusă, oamenii de știință avertizează că riscul reprezentat de resturile spațiale crește odată cu numărul lansărilor comerciale. Singurul caz înregistrat de persoană lovită de resturi spațiale a avut loc în 1997, când o femeie a fost atinsă, fără să fie rănită, de un fragment de 16 grame al unei rachete Delta II.

Un studiu recent al Universității British Columbia estimează că există o probabilitate de 10% ca în următorul deceniu o persoană să fie ucisă de resturi spațiale. În plus, fragmentele ar putea reprezenta o amenințare pentru aviație, existând o șansă de 26% ca un obiect să cadă peste unele dintre cele mai aglomerate spații aeriene în fiecare an.

Suedia analizează posibilitatea achiziționării de rachete de croazieră și balistice cu rază lungă de acțiune, de până la 2.000 de kilometri, suficient pentru a lovi ținte în interiorul Rusiei, inclusiv Moscova, potrivit united24media.com.

Propunerea a fost prezentată într-un raport strategic recent al Forțelor Armate din Suedia înaintat guvernului, potrivit publicației SVT.

Evaluarea amenințării rusești

Conform raportului, Rusia ar putea să-și extindă semnificativ capacitățile militare în următorii doi până la cinci ani. Șeful Statului Major al Apărării Suedeze, Carl-Johan Edström, a declarat:

„Evaluăm că Rusia poate întreprinde o consolidare militară destul de mare.”

Pentru a răspunde acestei amenințări, Suedia recomandă investiții în sisteme de lovire cu rază lungă, care ar putea fi utilizate doar în scenarii în care Rusia atacă un stat membru NATO, declanșând articolul 5 din Tratatul Atlanticului de Nord.

Rolul rachetelor propuse

Potrivit lui Edström, rachetele ar permite Suediei să lovescă:

„centrele de comandă rusești, sistemele de supraveghere și infrastructura critică pentru a opri o agresiune ulterioară.” Astfel, acestea ar funcționa ca instrumente de descurajare și răspuns rapid în cadrul angajamentelor NATO.

Modernizarea infrastructurii și a armatei

Raportul recomandă și modernizarea mai largă a armatei, inclusiv înlocuirea navelor de contramăsuri miniere uzate și upgrade-uri ale infrastructurii pentru a transforma Suedia într-o bază logistică eficientă pentru NATO.



Forțele Armate propun ca 1,5% din PIB să fie alocat pentru construirea unei capacități de apărare totală, care include securitatea energetică, rețelele de transport, comunicațiile și infrastructura medicală. Edström a precizat:

„Aceasta este o capacitate de apărare totală care sprijină obiectivele militare.”

Context internațional

Distanța dintre Stockholm și Moscova, aproximativ 1.200 de kilometri, se încadrează în raza de acțiune a rachetelor propuse. Suedia nu deține arme nucleare și se concentrează pe descurajarea convențională.

În contextul războiului din Ucraina, președintele Volodimir Zelenski a avertizat că Rusia nu intenționează să pună capăt conflictului, ci se pregătește pentru un posibil război european mai larg până în 2030, subliniind creșterea producției de armament și necesitatea presiunii occidentale.

Propunerea Suediei de a achiziționa rachete cu rază lungă face parte dintr-un plan strategic mai amplu de consolidare a apărării naționale, în conformitate cu angajamentele față de NATO.

Aceasta include investiții în infrastructură, logistică și sisteme integrate civile și militare, având ca scop descurajarea eficientă a unei posibile agresiun

SUA vor furniza Ucrainei informații pentru atacuri cu rachete în interiorul Rusiei, după ce președintele Donald Trump a aprobat partajarea datelor de țintire cu ucrainenii, anmunță The Wall Street Journal. În același timp, administrația Trump ia în considerare trimiterea de arme puternice la Kiev.

SUA vor da Ucrainei informații pentru a ataca Rusia

SUA vor furniza Ucrainei informații pentru atacuri cu rachete cu rază lungă de acțiune asupra infrastructurii energetice a Rusiei, au declarat oficiali americani, în timp ce administrația Trump ia în considerare trimiterea către Kiev a unor arme puternice care ar putea plasa în raza de acțiune mai multe ținte din interiorul Rusiei.

Președintele Trump a semnat recent un acord pentru agențiile de informații și Pentagon, pentru ca acestea să poată a ajuta Kievul în aceste atacuri.

Oficialii americani solicită aliaților din NATO să ofere un sprijin similar, au declarat aceste persoane. Schimbul extins de informații cu Kievul este cel mai recent semn că Trump își consolidează sprijinul pentru Ucraina, deoarece eforturile sale de a avansa negocierile de pace au stagnat.

Este prima dată, spun oficialii, când administrația Trump va ajuta Ucraina în atacuri cu rachete cu rază lungă de acțiune împotriva unor ținte energetice aflate în adâncul teritoriului Federației Ruse.

SUA au un istoric de sprijinire a atacurilor Ucrainei, dar acum totul e la alt nivel

Deși SUA au sprijinit mult timp atacurile cu drone și rachete ale Kievului, schimbul de informații înseamnă că Ucraina va fi mai capabilă să atace rafinării, conducte, centrale electrice și alte elemente de infrastructură aflate departe de granițele sale, cu scopul de a priva Kremlinul de venituri și petrol pentru a-și susține invazia.

SUA analizează, de asemenea, livrările de rachete Tomahawk și Barracuda și alte rachete americane lansate de la sol și din aer, care au o rază de acțiune de aproximativ 500 de mile, au declarat alți oficiali ai administrației. Nu s-a luat nicio decizie cu privire la ce anume să trimită încă, au declarat oficialii.



Informațiile, combinate cu arme mai puternice, ar putea avea un efect mult mai puternic decât atacurile anterioare ale Ucrainei în Rusia, provocând pagube mai mari infrastructurii sale energetice și blocând apărarea aeriană rusească. Oficialii americani așteaptă îndrumări scrise din partea Casei Albe înainte de a împărtăși informațiile necesare, a declarat un oficial.

Administrația SUA păstrează tăcerea, deocamdată

Un purtător de cuvânt al Agenției de Informații a Apărării a declarat că nu poate comenta operațiunile de informații în curs sau active. O purtătoare de cuvânt a Agenției Centrale de Informații a refuzat să comenteze.

Administrația a aprobat recent vânzarea către Ucraina a munițiilor Extended Range Attack Munitions, o rachetă lansată din aer care poate călători între 150 și 280 de mile. Rachetele de croazieră Tomahawk, una dintre cele mai precise arme americane, au o rază de acțiune de aproximativ 1.500 de mile.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a dezvăluit săptămâna trecută că i-a cerut lui Donald Trump rachete Tomahawk. Vicepreședintele JD Vance a declarat duminică, la Fox News, că SUA ia în considerare cererea Ucrainei.

Aprobarea de a furniza informații suplimentare a venit cu puțin timp înainte ca Trump să-și exprime frustrarea față de președintele rus Vladimir Putin într-o postare pe rețelele de socializare de săptămâna trecută, anunțând că Ucraina ar putea recupera tot teritoriul confiscat, au declarat oficiali americani. Trump declarase anterior că Ucraina nu poate câștiga lupta fără a putea ataca în interiorul Rusiei.

Trump a oprit atacurile Ucrainei pentru a negocia cu Putin
Ucraina efectuează atacuri cu drone în interiorul Rusiei de ani de zile, dar administrația Trump și-a limitat utilizarea celor mai puternice arme și informațiile pe care le partajează. Administrația Trump a oprit noile livrări de sisteme de rachete tactice ale armatei, sau Atacm, care fuseseră inițial trimise Ucrainei sub administrația Biden.

Pentagonul a impus un proces de revizuire pentru fiecare ocazie în care ucrainenii doresc să le folosească. Acest veto a împiedicat Kievul să lanseze Atacm furnizate de SUA, care au o rază de acțiune de aproximativ 300 km, în Rusia, de la sfârșitul primăverii. Cu cel puțin o ocazie, Ucraina a încercat să folosească rachetele împotriva unei ținte pe teritoriul rus, dar cererea sa a fost respinsă.



De la preluarea mandatului în ianuarie, Trump a căutat să intermedieze un armistițiu în Ucraina ca o cale către o soluționare mai amplă. Abordarea sa inițială – oferirea de stimulente economice și comerciale lui Putin pentru a opri invazia – nu a reușit să câștige teren în fața liderului rus. Negocierile pentru a pune capăt războiului de 3½ ani au stagnat după o serie de întâlniri între liderii ruși și americani.

Trump îi repetă lui Putin că nu câștigă nimic pe front

Președintele a semnalat că ar putea urma acum o cale diferită. Trump a primit mai multe informări în ultimele zile despre situația de pe câmpul de luptă și s-a concentrat pe lipsa de câștiguri teritoriale ale Rusiei. Comentariile sale publice au fost critice la adresa progresului Rusiei în război.

„Toată lumea credea că Rusia va câștiga acest război în trei zile, dar nu a funcționat așa. Trebuia să fie doar o mică încăierare rapidă. Nu face Rusia să arate bine”, a spus Trump în timpul unui discurs adresat Națiunilor Unite săptămâna trecută.

Kremlinul a răspuns rezervat la rapoartele conform cărora America ar putea trimite arme noi și puternice Ucrainei.

Cum reacționează Rusia la decizia SUA

Moscova analizează cu atenție declarațiile SUA privind livrarea de rachete Tomahawk către Ucraina, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

„Întrebarea rămâne: cine poate lansa aceste rachete, chiar dacă ajung pe teritoriul regimului de la Kiev?”, a spus Peskov. „Doar ucrainenii le pot lansa sau armata americană o va face? Cine atribuie ținte acestor rachete? Acest lucru necesită o analiză foarte amănunțită.”



Oficialii europeni au salutat această mișcare. Germania a investit aproximativ 350 de milioane de dolari în dezvoltarea capacității industriale a Ucrainei de a produce capabilități de lovire la mare distanță.

Ucraina are nevoie de asistență în trei domenii cheie pentru a confrunta agresiunea rusă: apărarea aeriană, capacitatea de a menține linia frontului și capacitatea de a ataca adânc în Rusia, a declarat generalul de brigadă Joachim Kaschke, care supraveghează ajutorul militar al Germaniei către Ucraina. Atunci când apărătorii ucraineni se confruntă cu un adversar numeric superior, trebuie să ducă lupta dincolo de liniile frontului, a spus Kaschke.

„Trebuie să tai liniile de aprovizionare pentru a menține linia frontului – aceasta este logica militară din spatele acestui lucru”, a spus Kaschke.

Tensiunile dintre Rusia și NATO cresc din nou, după ce  Putin a anunțat oficial că renunță la moratoriul privind desfășurarea rachetelor nucleare cu rază scurtă și medie de acțiune.

Decizia a fost justificată de Ministerul rus de Externe prin „schimbările dramatice din situația de securitate internațională”, făcând referire directă la mișcările SUA în Europa și Asia-Pacific.

Putin amenință Europa 

Kremlinul susține că americanii se pregătesc să instaleze rachete terestre în regiunile menționate, iar în acest context, Rusia consideră că nu mai există motive să-și mențină promisiunea de a nu desfășura armament similar.

Imediat după anunț, autoritățile ruse au început să mute bombardiere strategice capabile să transporte focoase nucleare. Cel puțin patru avioane Tu-95MS au fost relocate din bazele din Orientul Îndepărtat și regiunea Murmansk către baze mai apropiate de Europa: Olenya și Engels-2. Potrivit unui raport citat de presa internațională, unele dintre aeronave sunt deja echipate cu rachete de croazieră.

Dmitri Medvedev a declarat că această decizie este un răspuns direct la „politicile ostile ale NATO” și a avertizat că urmează „noi măsuri”. El a transmis un mesaj dur: „Toți adversarii noștri trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate”.

Germania și Polonia acționează

Statele din flancul estic al NATO nu au întârziat să reacționeze. Germania a anunțat că a trimis cinci avioane de luptă la o bază aeriană din Polonia, iar 150 de soldați germani au fost desfășurați în regiune încă din 21 iulie. Ministerul Apărării de la Berlin a declarat că acțiunea este „un semnal clar de sprijin pentru aliați” și o măsură de descurajare în fața amenințărilor din est.

Între timp, Rusia și Belarus se pregătesc pentru exercițiile militare comune „Zapad-2025”, programate pentru luna septembrie. Acestea sunt considerate cele mai mari din ultimii ani și sunt privite cu îngrijorare în Occident. Deși Moscova insistă că sunt doar defensive, amploarea manevrelor și momentul ales ridică suspiciuni privind o posibilă escaladare militară.

„Nimeni nu poate câștiga într-un război nuclear”

Ca reacție la tensiuni, Kremlinul a transmis prin purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov că „nu dorește să alimenteze un conflict verbal” și a subliniat că „nimeni nu poate câștiga într-un război nuclear”.

În același timp, se discută posibilitatea unei vizite la Moscova a unui emisar american, Steve Witkoff, care a încercat anterior să medieze conflictul din Ucraina. Negocierile sunt în curs, dar nu există semne clare de progres.

În ciuda atacurilor aeriene derulate de Israel, Iranul a reușit să continue lansările cu rachetele balistice, datorită unei strategii militare bazate pe sisteme de apărare avansate și baze subterane. Potrivit evaluărilor Forțelor de Apărare ale Israelului (IDF), armata dimn Iran a început actualul conflict cu aproximativ 2.000 de rachete balistice. Acestea reprezentau o amenințare pentru teritoriul israelian prin câteva sute de sisteme de lansare.

Iran, o doctrină industrială și strategică

Timp de peste două decenii, strategia iraniană privind rachetele s-a concentrat pe trei componente de bază: o industrie de apărare internă extrem de avansată, capabilă să copieze și să reproducă tehnologii străine, dezvoltarea de capacități independente de producție și fabricarea în serie a unei game diverse de rachete și platforme de lansare.

Rachetele ascunse ale Iranului. Strategia care înfruntă raidurile aeriene ale Israelului. Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) și armata iraniană au investit masiv în construirea unui arsenal greu de neutralizat printr-un singur atac sau printr-o singură campanie.

Consolidarea capacității de supraviețuire a armatei din Iran

În urma monitorizării atente a capabilităților IDF și ale Forțelor Aeriene Israeliene (IAF) Teheranul a acordat prioritate supraviețuirii. Aceasta include consolidarea stocurilor de arme, a flotelor de drone și a platformelor de lansare a rachetelor.

În acest scop, Iran a desfășurat multiple sisteme de apărare aeriană pe teritoriul său, inclusiv platforme produse local, sisteme fabricate în Asia și baterii rusești S-300, în încercarea de a forma un scut protector împotriva atacurilor aeriene.

Doctrina Iranului include trei tipuri de sisteme de lansare a rachetelor balistice: lansatoare fixe, mobile și subterane. Lansatoarele fixe sunt situri statice, la suprafață, care sunt mai ușor de monitorizat și de țintit, în special prin imagini satelitare.



Lansatoarele mobile sunt montate pe semiremorci camuflate, iar aceste platforme sunt mutate frecvent pentru a evita detectarea. Unele rămân ascunse în zone urbane sau izolate, în timp ce altele sunt dispersate în situații de urgență. Lansatoarele subterane au fost inspirate de infrastructura din Coreea de Nord și cea a al-Qaeda.

„Iranienii întâmpină dificultăți în a lansa tipul de salve masive pe care le-am văzut anul trecut”, a declarat o sursă din domeniul apărării. „Sunt împiedicați de atacurile asupra comandanților lor, a depozitelor de armament și a infrastructurii de lansare, precum și de perturbarea sistemelor de comandă și control.”

Cu toate acestea, serviciile de informații israeliene continuă să caute lansatoarele fixe și mobile rămase pe întinsul teritoriu iranian.

Drumul spre paralizarea forței de rachete din Iran

Pentru a da o lovitură decisivă, IAF operează numeroase avioane cu echipaj uman deasupra zonelor suspectate de lansare, încercând să identifice și să lovească lansatoarele în timp real. Avioanele de luptă sunt, potrivit rapoartelor, în stare de alertă pentru a reacționa instantaneu înainte ca țintele să se relocheze sau să dispară.

„Două procese vor reduce semnificativ capacitățile de rachetă iraniene. Loviturile aeriene continue ale Israelului și epuizarea a ceea ce a mai rămas din sistemele lor operaționale de lansare. Iar dacă vreo rachetă reușește să treacă, va fi interceptată de sistemele noastre de apărare antiaeriană de pe frontul intern” a explicat un oficial senior din domeniul apărării.

Oficialul a adăugat: „Aceasta este o operațiune complexă, care implică atât serviciile de informații militare, cât și IAF, deși am plătit un preț mare în vieți și răniți civili, tendința este una încurajatoare.”

Iranul a construit complexe subterane vaste care permit desfășurarea completă a operațiunilor de rachete – transport, încărcare, alimentare și lansare – toate desfășurate sub pământ până în momentul final al lansării.

Slăbiciune în structura de comandă

O vulnerabilitate critică a sistemului iranian este comanda și controlul centralizat. Potrivit serviciilor de informații israeliene, comandanții din teren nu au autoritatea de a lansa atacuri în mod independent în situații de urgență.

În urma asasinatelor țintite ale unor oficiali iranieni de rang înalt, acest lucru a dus la confuzie în primele 24 de ore ale escaladării actuale, întârziind salvele masive de rachete din cauza lipsei unor directive clare.

Odată ce Israelul a trecut de la operațiuni acoperite la atacuri directe, IAF a început să țintească siturile de lansare a rachetelor, depozitele și,ulterior, și-a extins atenția asupra industriei de apărare iraniene.

Oficiali seniori ai apărării israeliene au declarat pentru Walla! că rezultatele au depășit așteptările. Avioanele israeliene ar opera liber deasupra cerului iranian.

Israelul își continuă ofensiva, planul de atac asupra Iranului și a încheiat a patra noapte de lovituri asupra bazelor de rachete. După ce a bombardat capitala și orașul Mashhad, situat în nord-estul țării, Teheranul a ripostat cu noi atacuri. Potrivit Ministerul Sănătății din Iran, 224 de oameni au murit și peste o mie au fost răniți în ultimele zile.

Conflictul dintre Israel și Iran a escaladat

Ofensiva Israelului nu se oprește. În Israel, atacurile iraniene de vineri s-au soldat cu 13 morți și 380 de răniți, conform informațiilor transmise de poliție și serviciile de urgență. De asemenea, Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului (OSDH) a raportat că o femeie a murit în vestul Siriei, după ce o dronă s-a prăbușit în acea zonă.

Începând de vineri, jurnaliștii AFP și martorii oculari au raportat zeci de rachete traversând cerul Siriei, O parte dintre acestea au fost interceptate și detonate în diferite regiuni. Luni dimineață, Israelul a anunțat că a vizat câteva baze din centrul Iranului.

„Acţionăm împotriva acestei ameninţări din spaţiul nostru aerian şi din spaţiul aerian iranian”, a spus locotenent-colonelul Nadav Shoshani, un reprezentant al IDF.

Haos pe străzi

Cu o zi în urmă, un atac lansat asupra unui bloc a dus la moartea a cinci persoane, potrivit televiziunii locale. Potrivit unui jurnalist AFP, două explozii s-au produs în apropierea Ministerului Comunicațiilor din Iran.

Guvernul iranian a anunțat că moscheile, stațiile de metrou și școlile vor fi folosite ca adăposturi antiaeriene.

Tot duminică, autoritățile au confirmat că șeful serviciilor secrete ale Gărzilor Revoluției a murit. În timpul atacurilor din Teheran au fost vizate zeci de obiective, în special instalații legate de programul nuclear și două depozite de combustibil.

Ambuteiaje în Iran

În Teheran, ieșirile din oraș au fost blocate, iar majoritatea magazinelor au fost închise.

„Nu am putut dormi de vineri din cauza zgomotului teribil al exploziilor. Astăzi au lovit o casă din strada noastră şi ne-am speriat foarte tare. Aşa că am decis să părăsim Teheranul”, a spus Farzaneh, o femeie de 56 de ani.

Sirenele din Israel au răsunat de mai multe ori, iar autoritățile i-au îndemnat pe cetățeni să se ascundă în buncăre. La Ierusalim, corespondenții AFP au observat cel puțin zece rachete care au traversat cerul. Acestea au fost urmate de explozii puternice. Potrivit forțelor armate israeliene, mai multe zone au fost afectate de atacuri.

Magen David Adom, echivalentul israelian al Crucii Roșii, a distribuit imagini din orașul portuar Haifa, unde incendiile au provocat pagube serioase.

În noaptea dintre sâmbătă și duminică, rachetele lansate din Iran au provocat daune importante în Bat Yam, oraș situat la sud de Tel Aviv, dar și în Tamra, o localitate cu din nordul Israelului.

„Nu a mai rămas nimic, nici o casă, s-a terminat! A sunat alarma şi ne-am dus în adăpost. Dintr-odată, tot adăpostul s-a umplut de praf şi atunci am realizat că s-a produs o catastrofă”, a spus o femeie din Bat Yam.

Promisiunea făcută de Netanyahu

În urma loviturilor, premierul israelian Benjamin Netanyahu a dat asigurări că Iranul va plăti „un preț greu”.

„Iranul va plăti un preţ foarte greu pentru uciderea premeditată a civililor, femei şi copii”, a spus Netanyahu.



Vineri, Israelul a lansat un val de atacuri împotriva Republicii Islamice Iran, susținând că țara se apropie de „punctul fără întoarcere” în dezvoltarea unei bombe nucleare. Această ofensivă marchează o escaladare fără precedent între cele două state rivale.

Teheranul, acuzat de Occident și Israel că urmărește să obțină arme atomice, neagă aceste acuzații și susține că își exercită dreptul de a dezvolta un program nuclear cu scopuri civile.

Totodată, oficialii din Iran au promis un „răspuns devastator” pentru loviturile israeliene. Mai mult, aceștia au avertizat că Israelul nu va mai fi „locuibil” în viitorul apropiat.

În aceeași zi, armata israeliană a anunțat că a lovit aeroportul din Mashhad, al doilea oraș ca mărime din Iran, situat în nord-estul țării, la circa 2.300 de kilometri distanță de Israel. Mashhad găzduiește sanctuarul imamului Reza, cel mai sfânt loc pentru musulmanii șiiți din Iran.

Proteste puternice din Grecia au provocat informațiile potrivit cărora Franța este deschisă să livreze Turciei rachete aer-aer cu rază lungă de acțiune Meteor, pe care Forțele Aeriene elene le utilizează pe avioanele sale Rafale.

Mai exact, ministrul din Grecia al Apărării, Nikos Dendias, după ce s-a consultat cu premierul Kyriakos Mitsotakis și ministrul Afacerilor Externe Giorgos Gerapetritis, a sunat-o miercuri dimineața (29 ianuarie) pe ambasadoarea franceză la Atena, Laurence Auer, pentru a-i cere o explicație cu privire la intenția Franței de a vinde rachete Meteor Turciei. „Am cerut o informare oficială cu privire la informaţiile legate de vânzarea de rachete Meteor către Turcia de către un consorţiu la care participă şi Franţa. I-am exprimat ambasadoarei Franţei opoziţia puternică a Greciei faţă de o astfel de eventualitate care nu este în concordanţă cu relaţiile strategice excelente de până acum dintre cele două ţări”, a transmis Dendias.

Întrebări puse de ministrul de Externe din Grecia

Grecia, prin achiziţionarea a 24 de avioane Rafale – şi în condiţiile în care caută spațiu bugetar pentru achiziționarea a încă 6 – a obţinut (din păcate, doar verbal) angajamentul Franței cu privire la exclusivitatea utilizării sistemelor de arme. Acesta a fost și motivul pentru care Turcia, după ce a fost exclusă din programul SUA cu privire la aeronavele F-35, nu a apelat la avioanele franceze Rafale, ci la Eurofighter.

De altfel, când Australia a preferat SUA și nu Franța pentru submarinele nucleare, iar președintele francez Macron, vizibil iritat, s-a preocupat de vânzarea de sisteme de armament franceze, atunci Grecia a comandat 24 de avioane Rafale și 4 fregate Belharra cu drept de opțiune pentru încă una (era perioada crizei provocate de trimiterea de către Turcia a navei de prospecţiuni Oruc Reis în estul Mediteranei, o situaţie care a dus Grecia în pragul războiului cu Turcia).

În plus, se obişnuieşte ca o țară producătoare să nu vândă sisteme de arme către două țări care au divergenţe între ele. De exemplu, o țară care produce sisteme de arme nu le vinde în același timp atât Indiei, cât și Pakistanului.

Ce sunt rachetele Meteor

Rachetele Meteor sunt aer-aer și au capacitatea de confruntare cu aeronavele inamice nu numai dincolo de câmpul vizual, ci și dincolo de raza radarului.Dispun de sisteme avansate de detectare a flotei și propulsie care le fac deosebit de eficiente. În combinaţie cu avioanele Rafale reprezintă cel mai mare avantaj comparativ deţinut de Aviaţia militară greacă.


Aeronavele Eurofighters pe care Turcia încearcă să le cumpere au capacitatea de a transporta rachete Meteor, dar Franța va trebui să-şi dea acordul în acest sens. De notat că avioanele Rafale sunt produse de o companie, iar rachetele Meteor de o alta. Acesta a fost și motivul pentru care ambasadoarea Franţei a fost convocată pentru a i se aduce la cunoştinţă poziția Greciei după informația potrivit căreia Franța intenționează să vândă rachete şi pentru aeronave pe care nu le produce.

sursa: RADOR RADIO ROMÂNIA / tovima.gr

Coreea de Nord a lansat câteva rachete cu rază scurtă de acțiune în largul coastei estice. Loviturile vin cu puțin timp înainte ca Donald Trump să preia puterea în SUA. Anunțul a fost făcut de armata Coreei de Est.

Coreea de Nord, încă o provocare 

Cu doar câteva zile înainte de instalarea lui Trump la Casa Albă, Coreea de Nord a făcut încă o demonstrație de forță. Conform reprezentanților armatei Coreei de Sud, rachetele lansate au parcurs 250 km.

Totodată, sursa arată că loviturile au început în jurul orei 09:30 (0030 GMT). Potrivit Statului Major Întrunit (JCS) de la Seul, acestea au decolat din Kanggye, provincia Jagang, în apropiere de graniţa ţării cu China.



Noi tensiuni. Președintele interimar a condamnat decizia Phoenianului

JCS a anunțat că loviturile recente reprezintă „o provocare clară care ameninţă grav pacea”.

„Condamnăm cu fermitate lansarea ca fiind o provocare clară care ameninţă grav pacea şi stabilitatea peninsulei coreene”, a transmis Statul Major Întrunit.

Mai mult, Nordul a fost îndemnat să nu „judece greşit” situaţia şi să „răspundă copleşitor” provocărilor de acest tip.

Totodată, interimar al Coreei de Sud a criticat decizia, menționând că au fost încălcate rezoluţiile Consiliului de Securitate al ONU. În plus, el a precizat că Seulul nu va ezita să ofere un răspuns la fel de dur pentru aceste lovituri.

Coreea de Nord, val de provocări

La începutul săptămânii trecute, Coreea de Nord lansase o rachetă balistică în largul coastei sale de este. De altfel, în toamna trecută, Phenianul a făcut încă o demonstrație de forță și a tras șapte rachete cu rază scurtă.

Lovitura de la începutul lunii ianuarie a coincis cu vizita secretarului de stat al SUA în țara afectată de criza politică.

În 2024, rezultatele testelor IRBM au indicat că Phoenianul a început să folosească un nou combustibil în formă solidă.

O nouă evaluare a serviciilor de informații occidentale sugerează că Rusia păstrează rachete și le stochează pentru atacuri mai ample și mai puțin frecvente asupra Ucrainei.

Rusia a lansat numeroase bombardamente aeriene semnificative împotriva Ucrainei, inclusiv unul care a implicat mai mult de 90 de rachete și 190 de drone. Atacurile simultane ar putea permite unor arme să pătrundă în rețeaua de apărare aeriană a Ucrainei și să-i sperie pe ucrainenii epuizați de aproape trei ani de baraje.

Ucraina a raportat că avioane de vânătoare, bombardiere și nave de război rusești au lansat rachete balistice și de croazieră asupra rețelei sale electrice în perioada 12-13 decembrie. Majoritatea rachetelor și dronelor au fost doborâte sau și-au ratat țintele.

Câteva săptămâni mai târziu, Rusia a efectuat un alt atac masiv cu rachete și drone asupra sectorului energetic al Ucrainei în ziua de Crăciun. Cele două atacuri sugerează că strategia de bombardament a Moscovei s-a schimbat. Ortodocșii estici din Rusia nu vor sărbători Crăciunul până la 7 ianuarie 2025, deși ucrainenii l-au sărbătorit din nou la 25 decembrie.

Rusia își face stocuri

Actualizarea serviciilor de informații ale Ministerului britanic al Apărării de la sfârșitul săptămânii a precizat că, începând cu luna august, „este foarte probabil ca Rusia să fi ales să își facă timp pentru a constitui stocuri între lovituri și apoi să lanseze valuri de lovituri mai mari și mai puțin frecvente, mai degrabă decât atacurile mai frecvente și mai mici efectuate la începutul anului”.

Atacul din 12-13 decembrie a vizat infrastructura crucială a Ucrainei și a încercat să înfrângă apărarea aeriană a acesteia cu roiuri de drone explozive, la fel ca atacurile anterioare.

Rusia dispune de aproximativ 1.500 de rachete de croazieră și balistice

Sâmbătă, ministrul britanic al apărării a avertizat că „Rusia păstrează capacitatea și stocurile pentru a permite ca astfel de mijloace să fie utilizate în număr mai mic, ca măsură punitivă, cu un avertisment mic sau inexistent”.

Presa locală consideră că Rusia dispune de aproximativ 1.500 de rachete de croazieră și balistice care pot fi lansate din sisteme aeriene, terestre și maritime. De asemenea, Moscova a fost nevoită să importe din Coreea de Nord și Iran.

Potrivit specialiștilor în conflicte și oficialilor americani, loviturile rusești asupra instalațiilor energetice ucrainene sunt menite să forțeze Kievul și Occidentul să favorizeze Moscova.

Zelenski cere ajutor

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut frecvent sprijin militar occidental pentru mai multe apărări aeriene și arme pentru a lupta împotriva atacurilor rusești. Președintele Joe Biden a declarat că Statele Unite au furnizat Kievului sute de rachete de apărare aeriană în ultimele luni și că urmează și mai multe după incidentul din ziua de Crăciun.

„Am ordonat Departamentului Apărării să continue creșterea livrărilor de arme către Ucraina, iar Statele Unite vor continua să lucreze neobosit pentru a consolida poziția Ucrainei în apărarea sa împotriva forțelor ruse”, a declarat Biden.

Luni, SUA au anunțat un sprijin de securitate în valoare de aproximativ 2,5 miliarde de dolari pentru Ucraina, inclusiv armament de apărare aeriană, cum ar fi sistemele naționale avansate de rachete sol-aer și alte ajutoare militare de profil. Sursa: businessinsider.com