La puţin timp după atacul iranian cu rachete asupra unei baze militare irakiene unde se aflau trupe americane, acestea din urmă au pierdut orice contact cu sistemul lor de supraveghere aeriană, ultrasofisticat şi foarte costisitor, scrie miercuri France Presse, citat de Agerpres.

Atacul iranian l-a lăsat pe Trump fără drone

Pe 8 ianuarie, ca represalii pentru raidul american în care a fost ucis la Bagdad generalul Qassem Soleimani, Iranul a lansat 22 de rachete balistice asupra bazei aeriene Ain al-Assad, în vestul Irakului, fără a face victime.

Atacul iranian l-a lăsat pe Trump fără drone

Majoritatea celor 1.500 de soldaţi americani prezenţi în această bază, una dintre cele mai mari ale Irakului, erau deja de două ore la adăpost în buncăre atunci când a început atacul, la ora 22:35 GMT.

Şapte drone americane erau în acel moment în zbor, inclusiv drone MQ-1C Gray Eagles, care au o autonomie de zbor de peste 27 de ore, sunt specializate în operaţiuni de supraveghere aeriană şi echipate cu patru rachete antitanc Hellfire ghidate prin laser.

„Credeam că (forţele inamice) ar fi putut desfăşura un atac la sol, aşadar am menţinut forţele aeriene”, spune sergentul Costin Herwig, unul din cei 14 piloţi de drone refugiaţi în containere transformate în cabine de pilotaj pentru a controla aceste aparate de la distanţă.

Prima rachetă din iranian atac cu drona , conflict sua iran , qasem soleimani a proiectat nori de praf în adăpostul lor, dar piloţii au rămas calmi, îşi aminteşte el în timpul primirii unei vizite a mass-media în acea bază. Însă rachetele care au urmat au căzut tot mai aproape. 

Credeam că s-a terminat”, mărturiseşte militarul american. Iar ce era mai rău urma într-adevăr să vină, o rachetă pulverizând apoi o zonă cu spaţii locative ale soldaţilor, aproape de sala de operaţiuni a piloţilor.

„La mai puţin de un minut după ultima deflagraţie, am pornit către buncăre şi am văzut cum un incendiu mistuia toate cablurile noastre de fibră optică”, esenţiale pentru controlul dronelor, povesteşte la rândul său sergentul Wesley Kilpatrick. Prin urmare, piloţii de la sol nu mai puteau localiza dronele şi armata americană devenise astfel „oarbă” atât în aer cât şi pe teren. De pildă, dacă vreuna dintre dronele Gray Eagle ar fi fost doborâtă, acest lucru nu mai putea fi observat la baza Ain al-Assad.

„Este ceva grav, întrucât (dronele) sunt foarte scumpe şi există multe lucruri (în construcţia lor) care nu vrem să fie aflate de inamic”, explică Wesley Kilpatrick. Conform armatei americane, o singură dronă Gray Eagle costă circa şapte milioane de dolari.

Observând cum loviturile rachetelor se apropiau de sala lor de control, piloţii au decis în final să se refugieze în buncăre, alături de ceilalţi militari care erau acolo. Însă imediat ce atacul a încetat, s-au grăbit să restabilească legătura cu dronele, într-o cursă contracronometru pentru a localiza şi recupera aparatele Gray Eagle.

La ivirea zorilor, militarii americani au format echipe de câte patru pentru a înlocui cei 500 de metri de cabluri topite de incendii şi pentru a reprograma sateliţii în vederea captării semnalelor emise de drone. Ultima etapă era aterizarea dronelor, operaţiunea cea mai stresantă, după cum recunoaşte Costin Herwig.

Una dintre drone ar fi trebuit să aterizeze înaintea atacului, iar după terminarea acestuia prioritatea era să fie readusă la sol cât mai repede, întrucât ajunsese cu combustibilul la minim. În decurs de câteva ore piloţii au făcut dronele să aterizeze una câte una, în timp ce ceilalţi soldaţi se refăceau după o lungă noapte de teamă şi evaluau pagubele produse bazei de rachetele iraniene.

Statele Unite au impus vineri noi sancțiuni Iranului. Este prima decizie concretă după atacul asupra bazelor americane din Irak, relatează Washington Post. Atacurile au avut loc ca răspuns la eliminarea de către SUA a generalului Qassem Soleimani.

Președintele american Donald Trump anunțase că noi sancțiuni vor fi impuse, în discursul său de miercuri.

Economia Iranului este deja afectată de sancțiuni impuse pentru peste 1.000 de persoane, companii și organziații din Iran, după ce Trump a retras Statele Unite din acordul nuclear cu Iranul semnat în 2015.

Secretarul Trezoreriei, Steven Mnuchin, a spus că noile sancțiuni vizează oficiali de rang înalt și sectoare-cheie și va însemna tăieri de fonduri de miliarde de dolari.

Președintele Iranului, Hassan Rouhani, spunea luna trecută că „războiul economic” al sancțiunilor a lăsat Iranul fără 100 de miliarde de dolari pe care le-ar fi obținut din petrol și alți 100 de miliarde de dolari din investiții. Potrivit unor estimări citate de Washington Post, economia Iranului ar fi înregistrat o scădere de peste 10% anul trecut.

Noul bilanț anunțat de către autorități în cadrul incidentelor de la funeraliile generalului Qassem Soleimani este de 40 de morți și peste 200 de răniți, potrivit The Guardian.

Potrivit ultimelor informații difuzate de presa iraniană, numărul morților a ajuns la 40, în timp ce peste 200 de persoane sunt rănite, după busculada creată la înmormântarea generalului Qassem Soleimani. Astfel, a fost revizuit bilanțul antererior care anunța 32 de morți și 190 de răniți.

Din cauza incidentelor, ceremonia de înmormântare a fost amânată, însă nu a fost anunțată ora la care a fost reprogramată.

Oamenii au umplut marți dimineața străzile din orașul natal al generalului Soleimani pentru a-și lua rămas bun de la omul devenit un simbol și care a fost ucis vineri, într-un atac cu drona lansat de americani în Irak. Conform estimărilor, milioane de oameni s-au adunat pe străzile oraşului pentru a lua parte la procesiunile funerare.

Luni, corespondentul The Guardian din Teheran a spus că a fost bruscat din toate părțile, mai multe ore, în timpul procesiunii funerare de acolo și că a fost asurzit de zgomotele provenite de la mulțime și din difuzoare.

„Martirul Qassem Soleimani este mai puternic acum, după ce a murit”, a declarat comandantul Gărzii Revoluționare, generalul Hossein Salami, în marea de oameni îmbrăcați în negru, înaintea busculadei de marți. „Inamicul l-a ucis pe nedrept.”

Qasem Soleimani, unul dintre cei mai periculoși generali iranieni, a fost ucis săptămâna trecută în Irak la ordinul lui Donald Trump. El era comandantul unității paramilitare de elită a Gărzilor Revoluţionare Iraniene, specializată în operaţiuni externe clandestine.

Qasem Soleimani răspundea direct în fața ayatollahului Ali Khamenei, liderul suprem al Iranului. Unitatea pe care o conducea era considerată o grupare teroristă de către SUA și a oferit sprijin pentru regimul președintelui sirian Bashar al-Assad, dar și pentru alte grupări pro-Iran din regiune.

Armata americană a notificat luni seara Comandamentul irakian militar că va proceda la „repoziționarea” forțelor coaliției antijihadiste în perspectiva „retragerii din Irak într-o manieră securizată și eficientă”, anunță agențiile internaționale de presă citând un document oficial transmis de un general american autorităților irakiene. Oficialii americani s-au străduit însă ulterior să dea asigurări că decizia retragerii nu a fost luată.

Scrisoarea adresată de comandamentul militar american din Irak autorităţilor de la Bagdad prin care informează despre redesfăşurarea forţelor americane este autentică, dar a fost trimisă din greşeală, a declarat luni şeful Statului major american, generalul Mark Milley, informează AFP, preluată de Agerpres.

Armata americană a anunțat Irakul că se pregatește de retragere

„Era o schiță (de scrisoare), nesemnată”, trimisă câtorva lideri militari irakieni pentru că mişcările de trupe militare din Irak s-au intensificat în ultimele zile, a explicat presei generalul Milley. „A fost o greşeală făcută cu bună-credinţă”, a adăugat el.

„Prost formulată, implică retragerea. Nu asta se întâmplă”, a dat asigurări generalul Mark Milley, care a insistat că nu este planificată nicio retragere, potrivit Reuters.

Secretarul american al Apărării, Mark Esper, susține că nu a fost luată vreo decizie de retragere din Irak, după ce Reuters și alte agenții de presă au relatat luni că armata americană a transmis Guvernului de la Bagdad că se va repoziţiona, în perspectiva unei retrageri în siguranţă a trupelor din Irak, relatează Mediafax.

„Nu există nicio decizie de a părăsi Irakul”, a spus Esper, atunci când a fost întrebat despre scrisoarea generalului Seely, adăugând că nu a fost activat niciun plan de retragere.

„Nu știu ce este cu scrisoarea respectivă … Încercăm să aflăm de unde vine, ce este cu ea. Dar nu a fost luată nicio decizie de a părăsi Irakul. Punct”, a mai spus șeful Pentagonului. El a adăugat că Statele Unite își respectă angajamentul de a contracara rețeaua Stat Islamic în Irak, alături de aliații și partenerii Washingtonului.

Pentagonul nu confirmă o retragere a trupelor din Irak, relatează CNN. Postul de televiziune citează ca sursă a acestor precizări oficiali americani, sub acoperirea anonimatului. Statele Unite au notificat Irakul în privința repoziționării (mutării) unora dintre soldații săi, dar nu este vorba despre o retragere, așa cum au relatat anterior agențiile internaționale de presă, care citau o scrisoare a generalului american care se ocupă de operațiunile din Irak. Citiți detalii aici.

Generalul William H. Seely, comandantul operațiunilor militare americane din Irak, a trimis o scrisoare în acest sens numărului 2 al Comandamentului militar irakian.

„Respectăm decizia voastră suverană, prin care se cere retragerea noastră”, spune generalul american, după ce Parlamentul irakian a votat duminică o rezoluție în acest sens.

Premierul Irakului, Adel Abdul Mahdi, i-a transmis luni ambasadorului SUA la Bagdad, Matthew Tueller, că ambele părţi trebuie să coopereze în privinţa retragerii trupelor americane, informează site-ul agenţiei de presă Reuters, citat de Mediafax. „Premierul a evidenţiat importanţa cooperării reciproce în privinţa implementării rezoluţiei Parlamentului irakian în sensul retragerii trupelor străine”, a anunţat Guvernul de la Bagdad.

„Relaţiile dintre Irak şi Statele Unite trebuie aşezate pe baza adecvată. Premierul irakian a subliniat că situaţia actuală este periculoasă şi că pot apărea consecinţe, astfel că Irakul va face totul pentru a evita izbucnirea unui război deschis”, a transmis Guvernul irakian.

Parlamentul Irakului a adoptat duminică o rezoluție prin care cere Guvernului să evacueze militarii americani din Irak, în urma raidului aerian al SUA prin care a fost ucis generalul iranian Qasem Soleimani.

În Irak sunt dislocați peste 5.000 de militari americani în cadrul Coaliției internaționale anti-ISIS, coaliție din care mai fac parte militari din alte state aliate ale SUA. România nu contribuie cu forțe armate la această operațiune internațională.

Preşedintele iranian Hassan Rouhani i-a răspuns luni pe Twitter lui Donald Trump, care, tot pe Twitter, ameninţase sâmbătă că SUA vor viza 52 de ţinte iraniene, dacă Iranul va ataca interesele americane, în urma uciderii generalului Qasem Soleimani. „Nu ameninţaţi niciodată naţiunea iraniană!”, l-a avertizat președintele iranian pe șeful Casei Albe.

„Cei care se referă la numărul 52 ar trebui să-şi amintească şi numărul 290. #IR655”, a scris Hassan Rouhani într-o referire la tragedia zborului Iran Air 655, doborât în iulie 1988 de o navă americană deasupra Golfului. 290 de persoane și-au pierdut atunci viața, precizează Agerpres.

Deși au trecut mai mult de 30 de ani, această catastrofă, pentru care Iranul aşteaptă în continuare scuze oficiale din partea Statelor Unite, încă este prezentă în memoria colectivă iraniană, așa cum Statele Unite nu uită luarea de ostatici din 1979 de la Ambasada americană din Teheran, în timpul căreia 52 de diplomaţi au fost ţinuţi captivi 444 de zile.

Donald Trump a avertizat sâmbătă Teheranul că Statele Unite au identificat 52 de sit-uri din Iran, pe care le vor lovi „foarte rapid şi foarte dur”, dacă republica islamică atacă personal sau ţinte americane.

Unele dintre aceste sit-uri iraniene „sunt de nivel foarte ridicat şi foarte importante pentru Iran şi pentru cultura iraniană”, a precizat Donald Trump pe Twitter. „Statele Unite nu mai vor ameninţări”, a avertizat el.

În același timp, Donald Trump a subliniat valoarea simbolică a acestui număr, făcând o legătură cu criza ostaticilor din 1979.

Preşedintele american şi-a intensificat mesajele ameninţătoare faţă de republica islamică după eliminarea, vineri, într-un raid american la Bagdad, a generalului iranian Qasem Soleimani. Teheranul a promis că va „răzbuna dur” această moarte la momentul potrivit, inclusiv prin acţiune militară.

Donald Trump a ameninţat din nou duminică Teheranul cu „represalii majore” în caz de atac iranian asupra instalaţiilor americane din Orientul Mijlociu.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a convocat pentru luni o reuniune de urgenţă a Consiliului Nord-Atlantic, ca urmare a tensiunilor din Orientul Mijlociu, transmite agenţia DPA, preluată de Agerpres.

Reuniunea la nivel de ambasadori a principalului for de decizie al Alianţei, programată pentru ora 14:00 GMT (16:00, ora României), va evalua situaţia din zonă după uciderea într-un raid american în Irak a generalului iranian Qasem Soleimani, a declarat un purtător de cuvânt al NATO.

Parlamentul irakian a votat duminică o rezoluţie prin care cere guvernului de la Bagdad să pună capăt prezenţei trupelor străine în Irak şi să ia măsuri pentru ca aceste trupe să nu mai folosească în nicio circumstanţă teritoriul, apele şi spaţiul aerian ale Irakului.

Spre deosebire de textele de lege, rezoluţiile votate de parlamentul irakian nu sunt obligatorii pentru guvern, însă premierul Adel Abdul Mahdi s-a pronunţat el însuşi, într-un discurs susţinut în faţa Parlamentului, pentru retragerea trupelor străine din ţara sa, după ce a acuzat Statele Unite că au încălcat suveranitatea Irakului prin raidul aerian în urma căruia a fost ucis, vineri, la Bagdad generalul iranian Qasem Soleimani. Premierul irakian a vorbit despre „trupele străine”, fără să le menţioneze în mod specific pe cele americane, dând astfel de înţeles că s-a referit la retragerea tuturor trupelor trimise de state membre ale coaliţiei antijihadiste conduse de SUA, relatează Agerpres.

Statele Unite au în prezent desfăşuraţi în Irak circa 5.200 de militari, oficial pentru a asista şi instrui armata irakiană şi pentru a preveni reafirmarea grupării jihadiste Statul Islamic. Efectivele militare americane în întreg Orientul Mijlociu ajung la circa 60.000 de militari.

Anterior acestui vot din parlamentul de la Bagdad, coaliţia internaţională condusă de SUA a anunţat suspendarea activităţilor de sprijin şi instrucţie pentru trupele irakiene, pentru a se concentra astfel pe protejarea bazelor din Irak unde se află personalul acestei coaliţii, baze care au fost frecvent atacate în ultima vreme şi sunt potenţiale ţinte ale unor represalii după uciderea generalului Soleimani.

Pe de altă parte, secretarul american de stat Mike Pompeo a admis că este posibil ca trupele americane staţionate în Orientul Mijlociu să fie ţinta unor represalii ale Iranului pentru moartea generalului Soleimani, al cărui convoi a fost vineri ţinta unei drone americane pe aeroportul din Bagdad. „Estimăm că sunt mari şanse ca Iranul să comită o greşeală şi să ia decizia de a ataca forţe ale noastre, militari ai noştri în Irak sau soldaţi în nord-estul Siriei. Iranul ar face o gravă greşeală dacă va ataca, dar noi ne pregătim ”, a spus Pompeo la postul Fox News.

Oficiali iranieni au promis că ţara lor va răzbuna moartea acestui general, care conducea Forţa Quds, unitate specială din corpul Gardienilor Revoluţiei însărcinată cu operaţiunile externe şi pe seama căruia Statele Unite au pus atacuri soldate cu moartea a numeroşi americani în regiune.

Uciderea generalului iranian Qassem Soleimani reprezintă o „nouă etapă” pentru Orientul Mijlociu, a afirmat, duminică, și liderul Hezbollahului libanez, Hassan Nasrallah, care a susţinut că armata americană este cea care „va plăti preţul” pentru acest asasinat.

În replică la aceste amenințări, preşedintele Donald Trump, care a ordonat operaţiunea în care a fost ucis Soleimani, a spus că SUA au stabilit o listă cu 52 de obiective iraniene – referire la numărul americanilor luaţi ostatici în 1979 la ambasada americană din Teheran – care vor fi lovite în eventualitatea unor represalii iraniene, printre aceste obiective fiind şi situri cultural-istorice.

Președintele Iranului, Hassan Rouhani, a vizitat sâmbătă, la Teheran, familia lui Qasem Soleimani, iar fiica generalului l-a întrebat cine va răzbuna moartea tatălui său.

„Cine va răzbuna moartea tatălui meu?”, a întrebat fiica lui Soleimani. „Toată lumea o va răzbuna”, i-a replicat președintele, conform CNN.

Hassan Rouhani, considerat un președinte moderat, a spus că Statele Unite au comis o „gravă greșeală” eliminându-l pe generalul Soleimani, iar americanii „se vor confrunta cu consecințele acestui act criminal nu numai azi, dar și în anii viitori”, relatează CNN.

Și liderul suprem iranian, ayatollahul Khamenei, a vizitat-o pe fiica lui Soleimani. Clericul în vârstă de 80 de ani a tunat și a fulgerat împotriva SUA, dar mulți analiști spun că în fapt, posibilitățile Iranului de acțiune sunt limitate. În plus, unele voci spun că ayatollahul se teme să nu aibă aceeași soartă ca protejatul lui, Qasem Soleimani.

„Toată lumea este îndoliată și îi este recunoscătoare tatălui tău”, i-a transmis acesta fiicei lui Soleimani într-un mesaj postat sâmbătă pe Twitter.

„Această recunoștință i se datorează marii lui sincerități. Ați văzut că oamenii din multe orașe au ieșit pe străzi în număr mare, cu devotament. Așteptați să vedeți funeraliile. Aceste binecuvântări ni se arată pentru a vedea valoarea martiriului. Ce binecuvântare pentru Hajj Qasem (pelerinul Qasem – n.r.). Și-a văzut visul împlinit”, a scris Ali Khamenei pe Twitter.

Trupul neînsufleţit al lui Qasem Soleimani va ajunge sâmbătă seară la Teheran, după care duminică va fi transportat în oraşul sfânt şiit Mashhad pentru o ceremonie ce va avea loc lângă sanctuarul Imamului Reza, au transmis Gardienii Revoluţiei.

„O ceremonie va avea ulterior loc la Teheran luni dimineaţă, apoi corpul pur al acestui soldat al poporului şi al naţiunii va fi înmormântat la Kerman marţi dimineaţă”, au anunțat forețele de elită ale regimului de la Teheran.

Genneralul iranian Qasem Soleimani a fost ucis vineri dimineaţă, în incinta aeroportului din Bagdad, într-un atac american cu dronă. Generalul era şeful Forţei Quds a Gardienilor Revoluţiei, însărcinată cu operaţiunile externe ale Iranului.

Iranul reacție de natură să îngrijoreze pe fondul tensiunilor uriașe din Orientul Mijlociu: republica islamică a anunțat că nu va mai respecta angajamentele luate în cadrul acordul nuclear încheiat în 2015, ceea ce ar putea însemna că are intenția de a relua activităţile de îmbogăţire a uraniului.

Iranul a anunţat decizia în contextul tensiunilor puternice cu Statele Unite după asasinarea de către armata americană a generalului iranian Qasem Soleimani la Bagdad.

Preşedintele Donald Trump a decis retragerea SUA din Acordul nuclear semnat de marile puteri cu Iranul în anul 2015. Rusia, China, Franţa, Marea Britanie şi Germania au menţinut însă Acordul cu Iranul.

Administraţia din Iran a anunţat duminică seară, în contextul crizei cu Statele Unite, că nu va mai respecta limitele privind purificarea uraniului stabilite prin Acordul nuclear semnat cu marile puteri. Mai precis, administraţia de la Teheran a decis să nu mai respecte limitele referitoare la numărul de centrifuge, astfel că nu vor mai exista limite privind capacitatea de îmbogăţire a uraniului.

Purificarea uraniului se va face în funcţie de necesităţile tehnice, a transmis Agenţia Iraniană pentru Energie Atomică. Practic, nu va mai exista un plafon al capacităților de îmbogățire a uraniului, a gradului de îmbogățire a uraniului sau a activităților de cercetare și dezvoltare în domeniul atomic.

Iranul va continua însă cooperarea cu Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA), afirmă un oficial de la Teheran citat de agenţia IRNA.

Administraţia iraniană afirmă că va reveni la respectarea prevederilor Acordului nuclear din 2015 dacă Statele Unite anulează sancţiunile, scrie Mediafax.

Între timp, secretarul general al NATO a convocat pentru luni o reuniune de urgenţă a Consiliului Nord-Atlantic, după ce Parlamentul irakian a votat expulzarea soldaţilor străini și interzicerea tranzitării țării de către aceștia. În aceste condiții, coaliţia anti-ISIS şi-a suspendat operaţiunile din Irak, iar ameninţările continuă de-o parte şi de alta. Oficialii americani se tem că militarii SUA vor deveni ţinte şi au avertizat că orice gest de acest fel va avea consecinţe rapide şi extrem de dure.

Două rachete au căzut duminică seara lângă Ambasada Statelor Unite din Bagdad, situată în Zona Verde, o nouă dovadă a furiei provocate de uciderea generalului iranian Qasem Soleimani. Nu este clar cine le-a lansat, dar incidentul vine la finalul unei noi zile tensionate.

Ambasada SUA din Irak, atacată din nou sase rachete au lovit în total capitala irakiană Bagdad, dintre care trei au căzut în Zona Verde, un perimetru puternic securizată în care se află clădirile guvernului şi misiunile străine, informează Reuters, preluată de Agerpres.

Celelalte trei rachete au căzut în Jadriya, o zonă rezidenţială din apropiere, conform unui comunicat al armatei irakiene.

Potrivit informaţiilor furnizate de poliţie, şase persoane au fost rănite.

De la sfârşitul lunii octombrie, 14 atacuri cu rachete au vizat puncte de interese americane în Irak. Atacurile nu au fost revendicate, dar multe dintre acestea au fost atribuite de Washington Brigăzilor Hezbollah, informează AFP.

Această facţiune proiraniană a făcut apel sâmbătă la soldaţii irakieni să se îndepărteze de trupele americane până duminică la ora 14:00 GMT, ceea ce lăsa să se înţeleagă că vor urma atacuri.

Parlamentul din Irak a votat duminică expulzarea soldaţilor străini și le-a interzis tranzitarea țării.

La rândul său, Iranul a anunţat că nu mai respectă angajamentele luate în acordul nuclear semnat în 2015 cu marile puteri.

În aceste condiții, secretarul general al NATO a convocat pentru luni o reuniune de urgenţă, iar coaliţia anti-ISIS și-a suspendat operaţiunile în Irak.

Între timp, ameninţările continuă de-o parte şi de alta, iar Statele Unite se tem că militarii săi vor deveni ţinte. Au avertizat însă că orice gest de acest fel va avea consecinţe rapide şi extrem de dure.

Și sâmbătă seara a fost un atac cu rachete asupra a două baze din Irak care găzduiesc soldați americani, iar Zona Verde din Bagdad a fost afectată de unul dintre proiectile.

Cel puțin o rachetă a lovit sâmbătă seara Zona Verde din Bagdad, a declarat pentru CNN un oficial irakian din domeniul securtității. În Zona Verde, foarte bine păzită, se află Parlamentul, ministerele și ambasadele străine, inclusiv cea a Statelor Unite. Și o bază americană din Irak din apropiere de Zona Verde a fost atacată cu rachete sâmbătă seara. Rachetele au căzut în incinta bazei militare, dar nu au fost semnalate daune semnificative.

Două baze militare irakiene care găzduiesc forțele coaliției internaționale din Irak au fost atacate, au confirmat sâmbătă noaptea oficiali militari americani.

Zona Verde a intrat indirect în raza de atac. Racheta a aterizat în afara facilităților coaliției, dar e posibil să fi făcut victime printre cetățenii irakieni, se arată într-un comunicat. Au fost date publicității și primele imagini cu efectele atacului din Bagdad:

Două obuze de mortieră au lovit Zona Verde din Bagdad, unde se află ambasada americană, care a fost atacată marţi de mii de combatanţi şi susţinători ai grupărilor pro-Iran din Irak, au declarat responsabili de securitate din Zona Verde, citați de AFP.

În acelaşi timp, la mai puţin de o sută de km mai la nord, două rachete Katiuşa au căzut în baza aeriană Balad, bază irakiană de mari dimensiuni în care se află soldaţi şi avioane americane, au precizat surse de securitate de la faţa locului.

Potrivit comandamentului militar irakian, nu a existat nicio victimă în urma acestor atacuri. Imediat după aceste tiruri, drone americane au survolat baza în misiuni de recunoaştere, au adăugat sursele citate.

SUA au desfăşurat în această săptămână soldaţi suplimentari pentru a proteja diplomaţii şi soldaţii americani din Irak, unde sentimentul anti-american s-a intensificat puternic după asasinarea vineri, într-un atac cu dronă, a puternicului general iranian Qassem Soleimani şi a locotenentului său Abu Mehdi al-Muhandis.

Apelurile la „răzbunare” s-au înmulţit la Bagdad şi la Teheran, în contextul în care americanii consideră de mai multe luni că facţiunile armate pro-Iran din Irak sunt o ameninţare mai mare decât jihadiştii afiliaţi grupării Statului Islamic (SI).

De la sfârşitul lui octombrie, 13 atacuri au rachetă au vizat interesele americane în Irak, provocând pe 27 octombrie moartea unui subcontractor american într-o bază a centrului petrolier al ţării. Atacurile nu au fost revendicate, dar Washingtonul acuză de comiterea lor facţiunile pro-Iran din coaliţia de paramilitari Hashd al-Shaabi, reamintește Agerpres.

Armata irakiană a confirmat într-un comunicat că mai multe rachete au căzut în zona al-Jadiriya de lângă Bagdad și în interiorul bazei aeriene Balad, fără a face victime. Armata irakiană nu precizează câte rachete au căzut în fiecare dintre aceste locații.

La baza aeriană Balad se află forțele americane și este situată la circa 100 de kilometri de Bagdad.

Anterior, o rachetă fusese trasă înspre Zona Verde din Bagdad, a mai confirmat armata irakiană în comunicat.

Nu se știe cine este în spatele acestor atacuri, dar, pe de altă parte, se întâmplă destul de frecvent să fie trase rachete înspre Zona Verde sau obiectivele americane din Irak, precizează CNN.

Nimeni nu a fost grav rănit în cele două atacuri, care deocamdată nu au fost revendicate.

Atacul se întâmplă la două zile de la uciderea lui Qasem Soleimani, cel mai important general iranian și un inamic incomod pentru Statele Unite.

Amenințările la adresa americanilor curg acum neîntrerupt, iar NATO a suspendat instruirea soldaţilor irakieni. Misiunea NATO în Irak, care numără câteva sute de soldaţi, antrenează din octombrie 2018 forţele acestei ţări, la solicitarea guvernului irakian, pentru a împiedica revenirea grupării jihadiste Stat Islamic.