Ministrul de Interne, Carmen Dan, s-a declarat, luni, întristată de faptul că șeful Direcției Generale Anticorupție (DGA), Cătălin Ioniță, își „pune uniforma în cap” după ce acesta a spus că se încearcă înlăturarea acestuia din funcție și a acuzat-o pe Dan de minciună.

„Cand te comporti ca si cum institutia ar fi a ta, e o problema. Acum dl Ionita spune foarte multe lucruri. Ce pot eu sa fac in situatia asta decat sa-l las sa spuna ce considera ca are de spus? Niciodata nu am considerat ca e cazul sa pun eu calus la gura unui om care vrea sa vorbeasca. De ce vorbeste tocmai acum, este un semn de intrebare. Ce este trist pentru mine e ca un ofiter de cariera, care vorbeste de onoare, isi pune uniforma in cap in felul acesta”, a declarat, luni, Carmen Dan.

Șeful DGA, Cătălin Ioniță, a transmis recent o scrisoare deschisă în care acuză faptul că schimbările pe care vrea să le facă ministrul Carmen Dan în DGA îl vizează de fapt pe el. De asemenea, o acuză pe Carmen Dan de minciună în scandalul dintre ea și Mihai Tudose din anul 2018. Cătălin Ioniță spune că nu și-a dat niciodată acceptul să fie șeful Poliției.

Ministrul Apărării Naționale, Gabriel Leș, a reacționat joi față de atenționările președintelui Klaus Iohannis referitoare la înzestrarea armatei și i-a reproșat acestuia că ”bagă bățul prin gard”, deși a fost informat în ședințele CSAT de toate programele de înzestrare pe care MApN le derulează, conform Mediafax.

Ministrul Apărării Naționale, Gabriel Leș, a reacționat, joi, într-o conferință de presă ,la atenționările președintelui României Klaus Iohannis, care a cerut MApN să acționeze mai eficient în privința achizițiilor strategice pe care România și le-a asumat.

”Este foarte ușor să vii să bagi bățul prin gard, scuzați-mi limbajul neacademic, în momentul în care ai fost informat de toate programele de înzestrare pe care Ministerul Apărării Naționale le derulează, pe care le-ai aprobat într-o ședință CSAT, ca președinte al României”, a spus ministrul Gabriel Leș într-o conferință de presă susținută joi la sediul instituției.

Ministrul a spus că nu-și explică motivul pentru care președintele alege ”să facă presiuni de un anumit tip” și susține că a acționat mereu pentru deblocarea întârzierilor pe programele de licitații, care nu intră mereu în competența ministerului pe care-l conduce.

”De ce dânsul alege la acest moment în acest moment din nou să vină să facă presiuni de un anumit tip pe Ministerul Apărării Naționale, nu mă întrebați pe mine, vă rog să-l întrebați pe dânsul. Vreau să vă spun că în acest moment, da, există și întârzieri pe programe pe licitații, aspecte care nu țin întotdeauna de Ministerul Apărării Naționale, dar pe care mi le-am asumat ca ministru și vreau deblocarea lor și vreau să fiu parte a soluției și le vom duce mai departe pentru Ministerul Apărării Naționale și nu ne vom opri atunci când vom avea câte o problemă”, a declarat Gabriel Leș.

Leș spune că atacul președintelui la adresa ministerului pe care-l conduce și a guvernului este unul strict electoral și reprezintă un mod de lucru pentru Klaus Iohannis, pe care acesta și l-a ales în ultimii trei ani din rațiuni strict electorale.

”A fost un atac la adresa ministerului, a guvernului, e un mod de lucru pe care președintele l-a ales în ultimii trei ani de zile, de la aspecte care țin de imposibilitatea guvernului de a duce președinția rotativă, la modul în care ne organizăm și funcționăm. Sunt aspecte pe care președintele le face în mod natural. Nu-l înțeleg și nu văd care este câștigul pe care domnul președinte poate să-l aibă aici. Aș vrea să vă spun că nu o dată și-a asumat internațional, de exemplu, cei 2% și s-a lăudat cu cei 2%, pe care guvernul PSD-ALDE și l-a asumat prin acordarea acestui 2% din Produsul Intern Brut. Al treilea an consecutiv ne-am asumat programele de înzestrare, dar văd că atunci când lucrurile nu merg cum dorește domnia sa, vine să atace guvernul. Este o chestiune strict electorală din punctul meu de vedere, un lucru care nu ajută pe nimeni, nici Ministerul Apărării Naționale, nu ajută armata României și nu ajută nici populația, din păcate.”

Președintele Klaus Iohannis a atenționat, miercuri, Guvernul și MApN, în cadrul unei conferințe privind flancul Estic al NATO, să acționeze mai eficient în privința achizițiilor strategice la care s-a angajat România.

Liviu Dragnea este de părere că referendumul anunțat de Klaus Iohannis pentru data de 26 mai, în aceeași zi cu alegerile europarlamentare, are drept scop oferirea posibilității președintelui de a se implica în campania politică a PNL.

”E o păcăleală a lui Liviu Dragnea. Caută un motiv disperat să participe la campanie, alături de PNL. O să aibă o problemă cu Cioloș și ai lui, care au spus că, dacă vin la putere, o să modifice legile justiției prin Ordonanțe, fix ceea ce Iohannis nu vrea.

Temele în sine nu sunt de respins, nu am fost împotriva luptei anticorupție și o spun cu date și acțiuni, nu este PSD împotriva instituțiilor statului, am sprijinit cu tot ce a fost nevoie infrastructură, legislatură. Mai am o speranță și sper să nu mor cu ea în brate, ca magistrații să fie independenți, toți cei care vrem să vedem cu ce teamă au trăit, unii mai trăiesc. El vrea un prilej ca să vorbească, să nu fie mut, să îi ajute pe ai lui. Nu lasă oamenii să se informeze. Oamenii trebuie să vină să voteze, dar să voteze în cunoștință de cauză. Cu temele nu am o problemă, de aici și până a vedea dacă constituțional, o să văd.

Campania nu e foarte complicată, ca mesaj. Noi spunem că România merită mai mult, și mai mult decât am făcut până acum.

Guvernul organizează referendumul, nu eu spun cum să aranjeze mesele acolo. Trebuie să fie aceeași secție de vot și același birou, o să fie o harababură. Comisia de la Veneția a spus că nu e bine să se țină referendum în același timp cu alegerile, dar pe ei nu îi interesează. Eu am cerut să vină oamenii la vot. Numai un nesimțit poate să susțină că eu nu vreau să vină oamenii la vot, în condițiile în care eu am o condamnare pentru că am chemat oamenii la vot.”, a declarat Liviu Dragnea, luni seara, la România TV, în emisiunea lui Victor Ciutacu

Investitorii care vor beneficia de ajutor de stat pentru construirea de grădiniţe sau creşe trebuie să menţină activitatea pentru o perioadă de cel puţin 7 ani în timp ce aceia care vor construi unităţi cu profil sportiv trebuie să păstreze activitatea minimum 10 ani, în caz contrar urmând să ramburseze suma primită drept ajutor de stat, potrivit unui proiect de Hotărâre de Guvern.

Proiectul de act normativ pentru instituirea unei scheme de ajutor de minimis privind programul guvernamental ‘Growth – Investim în copii, investim în viitor’ prevede că beneficiarii de susţinere financiară pentru construcţia de grădiniţe cu profil sportiv au obligaţia de a asigura locuri gratuite într-o cotă procentuală de cel puţin 8% din numărul total de preşcolari înmatriculaţi, pe o perioadă de 4 ani de la obţinerea autorizaţiei de funcţionare. Copii cu dizabilităţi vor avea prioritate la înscrierea pe locurile gratuite.

Beneficiarii de susţinere financiară au obligaţia de a asigura pentru grădiniţele cu profil sportiv un program prelungit de activitate zilnică, precum şi funcţionarea acestora pe tot parcursul anului calendaristic, inclusiv pe perioada vacanţelor. De asemenea, proiectul prevede obligativitatea de a asigura accesul copiilor la un tarif accesibil.

Proiectele de investiţii beneficiare ale acestui program trebuie să fie realizate în cel mult 24 de luni de la încheierea acordului de finanţare. În cazul în care investiţia nu este finalizată în termenul prevăzut de 24 luni, beneficiarul va rambursa ajutorul nerambursabil.

„Prezenta schemă de minimis vizează construcţia şi/sau înfiinţarea, amenajarea şi dotarea de grădiniţe cu profil sportiv în judeţe şi localităţi unde există un număr suficient de copii cu vârste cuprinse între 3 şi 6 ani. Susţinerea financiară constă atât într-un ajutor nerambursabil privind o parte din cheltuielile eligibile, cât şi în garantarea de către stat a unei părţi din creditul utilizat de către investitor pentru construcţia şi/sau înfiinţarea, amenajarea şi dotarea grădiniţelor cu profil sportiv”, se precizează în nota de fundamentare care însoţeşte proiectul citat.

Investitorii pot primi un ajutor nerambursabil de până la 500.000 euro din cheltuielile eligibile, care va fi plătit după terminarea lucrărilor, şi obţinerea autorizaţiei de funcţionare provizorie de la Ministerul Educaţiei Naţionale. De asemenea, se va acorda o garanţie în numele şi contul statului de maximum 50% din valoarea creditului contractat de investitor, excluzând dobânzile şi comisioanele aferente, cu condiţia ca aceste credite să finanţeze exclusiv cheltuieli eligibile aferente proiectului, în cazul în care acesta apelează la finanţarea integrală sau parţială a acestor cheltuieli prin creditare. Garanţia se acordă prin intermediul Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii sau Fondului Român de Contragarantare.

Pe de altă parte, beneficiarul trebuie să facă dovada deţinerii unui drept care conferă dreptul de constituire potrivit legii asupra terenului pe care urmează să fie amplasată grădiniţa cu profil sportiv.

Intensitatea maximă a ajutorului de minimis acordat este de până la 100% din valoarea totală a proiectului finanţat, dar nu mai mult de plafonul maxim de 500.000 euro pe întreprindere. Contribuţia proprie a beneficiarului trebuie să acopere diferenţa necesară finalizării şi funcţionării corespunzătoare a proiectului de investiţii.

În cadrul schemei de ajutor de minimis se finanţează numai proiectele care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: clădirea are cel puţin 2 săli de grupă, precum şi toate facilităţile necesare (dormitoare, spaţiu de recreere, vestiar, sală de mese, grupuri sanitare pentru fiecare sală de grupă, cancelarie, sisteme de încălzire); obiectivele de investiţii trebuie să îndeplinească standarde minime de construcţie, de dotare generală şi sportivă (stabilite prin anexe la la prezenta schemă de ajutor de stat), de personal de specialitate şi de echipamente sportive.

Clădirile în care se vor organiza grădiniţe cu profil sportiv pot fi clădiri noi sau clădiri existente care se vor moderniza şi amenaja cu schimbarea funcţiunii, cu condiţia ca în ultimii 5 ani să nu fi funcţionat o creşă şi/sau grădiniţă în clădirea respectivă.

Selecţia proiectelor eligibile va fi efectuată de către o comisie de selecţie, în ordinea depunerii şi în limita bugetului anual alocat schemei, pe principiu ‘primul venit, primul servit’. Comisia de selecţie va purta denumirea de Comisia „Investim în copii, investim în viitor”.

Schema de ajutor de stat are caracter multianual şi se derulează până la data de 31 decembrie 2020.

Bugetul maxim al schemei este de 2.350 milioane lei, respectiv echivalentul a aproximativ 500 milioane euro, reprezentând credite de angajament pentru emiterea de acorduri de finanţare pentru perioada 2019-2020 şi credite bugetare pentru plata ajutorului de stat pentru perioada 2019-2022.

Liderul deputaților ALDE, Varujan Vosganian, îl pune la zid pe ministrul de Finanțe, Eugen Teodorovici, după ce acesta a spus că cei care speră că OUG 114 va fi modificată o fac degeaba. Vosganian îl ironizează pe Teodorovici și arată acesta era euforic ca urmare a votării Legii bugetului în Parlament, dar după ce-i trece euforia îl cheamă la masa discuțiilor.

”Declarația lui Eugen Teodorovici, ministrul finanțelor, potrivit căreia, până una-alta, cei care speră într-o modificare a OUG 114, speră degeaba, trebuie pusă pe seama euforiei declanșate de votarea, cu o largă majoritate, a Legii bugetului. După ce euforia va trece – sper, foarte repede – va trebui ca, printr-un dialog aplicat cu mediul de afaceri, să purcedem la unele reajustări ale respectivei ordonanțe de urgență.”, scrie Varujan Vosganian.

Comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, susține că Guvernul Viorica Dăncilă pune în pericol finalizarea proiectului laserului de la Măgurele, cea mai importantă investiție europeană în domeniul cercetării din România.

„Mărturisesc că sunt foarte îngrijorată de ultimele evoluții privind proiectul ELI de la Măgurele; și mă refer în mod special la litigiul existent între beneficiarul proiectului, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară Horia Hulubei (IFIN-HH) și consorţiul european EuroGammaS (EGS) privind realizarea Sistemului Fascicul Gamma de la Măgurele, care pune în pericol finalizarea proiectului”, a scris joi, pe Facebook, comisarul european Corina Crețu.

Aceasta a spus că problema s-a discutat în luna ianuarie la Bruxelles, la întâlnire fiind prezente „toate părțile implicate” în derularea proiectului ELI de la Măgurele, iar după discuție i-a trimis premierul Viorica Dăncilă o scrisoare pe această temă.

„În plus, serviciile Comisiei DG REGIO și Directoratul de Cercetare (RTD) împreună cu experți ai BEI au elaborat și transmis o notă tehnică autorităților române, tocmai pentru a le sprijini în ceea ce privește examinarea aspectelor juridice și tehnice ale proiectului, cu scopul continuării acestuia (…) În prezent, din ceea ce știu eu, autoritățile române evaluează aceste opțiuni juridice și tehnice disponibile, însă nu a fost trimis un răspuns oficial. În absența unui răspuns rapid al Guvernul României adresat Comisiei Europene, există riscul ca acest proiect să nu mai poată fi finalizat în actualul exercițiu bugetar (2014-2020), ceea ce va genera importante pierderi financiare și, totodată, va afecta credibilitatea întregii investiții. De asemenea, eforturile UE de a promova cooperarea între institute de cercetare și inovare și mediul de afaceri, vor fi și ele subminate”

Potrivit Corinei Crețu, proiectul Infrastructurii Luminii Extreme – Fizica Nucleară (ELI-NP) de la Măgurele este cea mai importantă investiție europeană în domeniul cercetării din România, fiind parte a unei infrastructuri paneuropene de cercetare la care participă România, Cehia și Ungaria și pentru care finanțarea europeană este de aproximativ 800 milioane de euro.

„Proiectul laserului de la Măgurele a început în perioada de finanţare 2007 – 2013, iar acum se află în faza a doua de implementare. Bugetul total se ridică la aproximativ 250 milioane de euro, finanţarea fiind asigurată în cadrul Programului Operaţional pentru Competitivitate. În prima fază a proiectului a fost construită o clădire specială pentru fascicule laser şi gamma, precum şi pentru experimente; iar etapa a doua presupune dotarea cu echipamentele și utilajele necesare construirii unui laser de 10 PW şi a unui fascicul gamma, precum şi instalarea acestora”, a mai scris Corina Crețu.

Fostul ministru Victor Negrescu a declarat duminică, la Parlament, înaintea CEX al PSD, că va rămâne în partid atâta timp cât formațiunea va avea o relație cu socialiștii europeni.

Întrebat în repetate rânduri dacă exclude o plecare din Partidul Social Democrat, acesta nu a exclus posibilitatea, ba chiar a pus condiții înaintea CEX.

„Eu mă ocup de relația dintre PSD și partidul socialiștilor europeni. Atâta timp cât Partidul Social Democrat va rămâne fidel acestei relații, eu voi fi în PSD”, a spus Negrescu, liderul PES Activists.

Acesta a zis că așteaptă să aibă o „discuție aprofundată” cu conducerea PSD.

„Ar fi un lucru grav dacă s-ar întâmpla asta (dacă ar pleca din PSD – n.r.), sunt liderul unei organizații cu peste 10.000 de membri. Ar însemna că PSD nu ar mai fi un partid de stânga. Eu sunt fidel valorilor social-democrate și atâta timp cât aceste valori vor fi reprezentate de PSD voi fi în această echipă”, a mai spus el.

Kelemen Hunor a declarat, vineri, la Consiliul Reprezentanților Unionali (CRU) al UDMR de la Târgu Mureș, că nu ar trebui să fie continuată o astfel de situație, iar lucrurile ar trebui să se schimbe, făcând referire la discursul ministrului Petre Daea despre cormorani, scrie mediafax.ro.

”România a preluat Președinția UE și am spus că România nu prea are cum să facă greșeli mari, tehnic este un pas deja pregătit, este o președinție atipică. Nu trebuie luate decizii politice pentru care să fie nevoie de mari competențe, dar câteva prezențe de la Bruxelles ale unora dintre membrii Guvernului au reușit să devină foarte comice. Eu cred că nu ar trebui să continuăm astfel pentru că o chestie este cum se spun la noi acasă lucruri, dar la Bruxelles s-ar putea ca nu cormoranii să fie nevoiți să înoate în piscine, s-ar putea ca acolo să nu se înțeleagă despre ce este vorba. Totul a început cât se poate de prost, într-o manieră de comedie, comică, și cred că acest lucru se va schimba și se va corecta”, a spus Kelemen.

Acesta și-a exprimat speranța că va începe un marș al diplomației pentru ca România, în 2019, să fie acceptată în zona Schengen deoarece întrunește condițiile tehnice.

”Fiecare motiv invocat dovedește că dintr-o cauză sau alta, artificial, se dorește ca Bulgaria și România să fie păstrate în afara zonei Schengen. Ceea ce nu este bine și nu este corect și nimeni nu poate accepta așa ceva. Așteptăm să vedem dacă diplomația românească va fi în stare de o ofensivă, de un marș diplomatic iar la finele Președinției UE să putem spune că România va adera la Schengen. Acesta ar putea fi singurul rezultat palpabil al acestei președinții și ar trebui să ne concentrăm pe acest lucru”, a subliniat președintele UDMR.

Înainte de CRU au fost acordate premiile Bradul de Argint oferite de conducerea UDMR unor personalități maghiare.

Adrian Țuțuianu a anunțat luni, într-o conferință de presă, că va constui o alternativă la PSD. Fostul senator a lansat totodată atacuri la adresa liderului PSD, Liviu Dragnea, dar și la adresa Rovanei Plumb.

„Am ajuns la concluzia că demersul judiciar nu are niciun fel de eficiență. Să termin un litigiu peste doi ani înseamnă o pierdere de vreme și acest lucru mă va costa pe mine, dar poate costa și viața politică locală. A doua chestiune. Pot să mă judec doi ani și să dau tot de Dragnea la PSD și atunci rezultatul unui asemenea demers să fie zero. A treia chestiune. Rămân în politica dâmbovițeană și națională. Voi construi o alternativă la PSD și sper să schimb fundamental lucrurile în ceea ce privește echilibrele politice în județul Dâmbovița și nu numai. Ultima subliniere pe care vreau să o fac este că mereu m-am delimitat de Liviu Dragnea, Rovana Plumb și de camarila care ține astăzi PSD ostatic. Nici un moment nu m-am îndepărtat de primarii PSD, de consilierii locali, de consilierii județeni și de oamenii de bună-credință a acestui partid.”, a spus Adrian Țuțuianu.

Premierul Viorica Dăncilă a declarat marți seară, la Antena 3, că refuzul președintelui Klaus Iohannis de numire a miniștrilor propuși la Dezvoltare și Transporturi are efecte care trec dincolo de granițele României pentru că pe perioada exercitării președinției Consiliului UE se vor lua decizii, pe cele două paliere, care vizează peste 500 de milioane de cetățeni din UE. Dăncilă a adăugat că din punctul său de vedere, Guvernul trebuie să sesizeze iar CCR.

„Este o situatie dificila, e greu de explicat la Bruxelles ca doua portofolii importante nu au ministri. Sunt dosare importante pe agenda europeana, care presupun luarea unor decizii. Cred ca aceste lucruri nu dau bine nici la nivel intern pentru ca romanii nu inteleg de ce doua nominalizari care nu au niciun fel de probleme nu sunt acceptate de Presedinte in conditiile in care nu sunt probleme de legalitate, mai putin inteleg europenii.

In fiecare stat membru a existat consens pe parcursul presedintiei Consiliului UE. Este greu de ce de dragul luptei interne punem in pericol decizii importante nu numai pentru Romania.

Acesta impotrivire a Presedintelui nu are doar un impact national, ci unul european, pentru ca deciziile pe cele doua domenii fac referire la toti cetatenii europeni. Presedintele trebuie sa inteleaga ca dosarele legate de Transporturi si Dezvoltare influenteaza viata a peste 500 de milioane de cetateni, sper ca Presedintele sa realizeze in ultima clipa si sa accepte aceste nominalizari.

Ne gandim sa mergem la CCR, acesta este pasul pe care trebuie sa il facem. Vom avea o decizie pe care o vom lua in coalitie, dar din punctul meu de vedere trebuie mers la CCR”, a spus Dăncilă.