România. Pe baza raportului publicat de INS privind tendințele economice pentru perioada iulie-septembrie, analiștii economici estimează că în viitorul apropiat ne vom confrunta cu noi majorări de prețuri pentru servicii, comerț, construcții, alimente și industria prelucrătoare.

INS: Tendințele economice pentru iulie-septembrie. Ne așteaptă prețuri mai mari din această toamnă

Managerii din industria prelucrătoare estimează o perioadă de stabilitate a volumului de producție, cu un sold conjunctural de +3%. Aceeași relativitate se regăsește și oarecum și în privința numărului de salariați, doar că procentul soldulului conjunctural este de 1%.

În privința produselor industriale, experții sunt de părere că urmează o creștere moderată de prețuri în următoarele trei luni. Dovadă și soldul conjunctural de +14%. Datele au fost construite pe baza anchetei de conjunctură din luna iulie 2024.

În următoarele trei luni este preconizată o creștere a activității economice

Astfel, pe fondul estimărilor din luna a VII-a/2024, în sectorul construcțiilor se va consemna în următoarele trei luni o creștere a volumului de producție, precum și o majorare moderată a salariaților, cu un sold conjunctural de 17 respectiv 7%.

Referitor la prețurile lucrărilor de construcții, analiștii estimează o majorare a soldului conjunctural cu 25%, iar în privina comerțului cu amănuntul, pe acest sector, în următoarele trei luni este preconizată o creștere a activității economice.

Prețuri mai mari în vânzarea cu amănuntul

O creștere moderată de prețuri se va înregistra și în privința volumului comenzilor adresate de unitățile comerciale furnizorilor de mărfuri, în acest sens se preconizează un sold conjunctural de +15%. Principalii jucători din piața muncii estimează pentru următoarele trei luni o ușoară creștere a numărului de angajați, soldul conjunctural estimat este de +11%.

Creșteri de prețuri sunt preconizate și pe sectorul de vânzare cu amănuntul, sold conjunctural +28%. Potrivit raportului INS, cererea de servicii va crește de asemenea, în următoarele trei luni, până la un sold conjunctural de +7%.

O creștere moderată este prognozată și în privința prețurilor de facturare pentru servicii. Managerii estimează o majorare pe acest sector până la un sold conjunctural +14%.

Marcel Boloș are planuri mari pentru anul 2024, în ceea ce privește finanțele. Statul trebuie să-și consolideze bugetul cu ajutorul colectărilor făcute de ANAF

Marcel Boloș, ministrul Finanțelor Publice, a anunțat țintele pe care și le-a propus în 2024. Una din prioritățile stabilite pentru 2024 este ca ANAF și Autoritatea Vamală să atingă plafonul de venituri medii lunare de peste 40 de miliarde lei.

”Target-ul meu, ca ministru al Finanţelor, pentru anul 2024, este să ajungă ANAF-ul şi Autoritatea Vamală Română la un plan de venituri mediu lunar de peste 40 de miliarde de lei. Acesta este targetul pe care l-am fixat şi la care vor trebui să adere toţi cei care lucrează în echipă cu mine”, a precizat Marcel Boloş.

Marcel Boloș, obiective noi pentru 2024

Pentru a-și atinge obiectivele propuse Boloș a subliniat că este necesar că și colaboratorii săi din aceste structuri să adere la planul propus de ministrul liberal. Ministrul Finanțelor Publice întocmit plan fiscal pe care ar urma să-l pună în practică chiar la începutul lunii viitoare.

Este vorba de un concept pe care Boloș l-a numit subiectiv „teoria celor trei de zero”. Cu alte cuvinte, ministrul propune zero taxe și impozite pentru contribuabili. Tot din 2024, ministrul Finanțelor Publice a pus gând rău evazioniștilor și risipei banului public, pentru care nu va mai exista toleranță.

„Am dedicat anul 2024 unui concept inovativ, teoria celor trei de zero: zero impozite şi taxe pentru contribuabili, este anul în care nu vom aduce modificări pe impozite şi taxe pentru contribuabili; zero toleranţă pentru evaziunea fiscală; zero toleranţă pentru risipa banului public”, a transmis Marcel Boloș.



Măsuri de maximă importanță

Boloș va pune pe masa Coaliției de guvernare trei subiecte de maximă importanță, după cum urmează:

– digitalizarea etapei a doua a cheltuirii banului public;
– reducerea birocraţiei în cheltuirea banului public;
– mecanismele moderne de gestionare a cheltuielilor publice.

„În ianuarie voi pune în discuţia coaliţiei trei subiecte importante: digitalizarea etapei a doua a cheltuirii banului public, reducerea birocraţiei în cheltuirea banului public şi mecanismele moderne de gestionare a cheltuielilor publice. Avem nevoie de finanţe publice moderne, puternice, avem nevoie de aceste lucruri pentru a asigura servicii publice de calitate, în folosul oamenilor”, potrivit gov.ro.

Zero toleranță pentru evaziune fiscală

Marel Boloș și-a îndreptat atenția și asupra mediului de afaceri despre care a precziat că are nevoie de un climat predicitibil în care operatorii economici să beneficieze de o fiscalitate corectă și eficientă. De altfel, a mai trasmis ministrul Boloș, România are nevoie de mai multe locuri de muncă și investiții.

„Avem nevoie de o fiscalitate corectă, predictibilă şi cinstită în relaţia cu mediul de afaceri. Mediul de afaceri are nevoie de susţinere pentru crearea de noi locuri de muncă şi atragerea de investiţii”, a declarat Marcel Boloş, sâmbătă, într-o conferinţă de presă.

Deficitul de piața muncii i-a determinat pe principalii angajatori să se orienteze spre forța de muncă străină. Numărul expaților a crescut de la 5.500 din 2015, la peste 140. 000 în 2024. În intervalul menționat, muncitorii străini au contribuit la bugetul de stat cu peste 500 de milioane de euro.

Evoluția tehnologiei moderne din ultimii ani, dezvoltarea unor platforme online și ritmul tot mai intens al vieții au schimbat radical nevoile, comportamentul consumatorilor și implicit ofertele de pe piața muncii care să răspundă acestora. App Developer, VR designer, online streamer-ul sau influencer social se numără printre joburile care au apărut în ultimii ani.

Evoluția tehnologiei și digitalizarea schimbă piața muncii

Oferta angajatorilor include joburi de neimaginat în urmă cu câțiva ani, iar abilitățile digitale și capacitatea de adaptare sunt aptitudini care, în unele cazuri, pot cântări mai greu decât studiile sau experiența.

Evoluția tehnologiei s-a resimțit din plin în piața muncii, astfel că, în prezent, există o gamă largă de posturi care necesită doar câteva cunoștințe digitale de bază. În plus, procesele de lucru decurg acum mult mai simplu, mai ales că o bună parte din munca zilnică poate fi organizată și realizată prin intermediul smartphone-ului, susțin reprezentanții unei asociații care oferă cursuri pentru dezvoltarea competențelor digitale ale angajaților, în contextul în care România se află pe ultimele locuri în Europa în ceea ce priveşte nivelul general de alfabetizare digitală a populaţiei.

Cele mai noi joburi
Nevoia de dezvoltare a aplicațiilor, a platformelor online și rețelor sociale atrag în continuare forță de muncă și se caută angajați pentru numeroase joburi, de la creatori de aplicații mobile și social media specialists la creatori de conținut urmăriți de milioane de oameni.

Internetul și ramificațiile sale au devenit în prezent surse de venit pentru tot mai multe persoane, iar în topul joburilor nou apărute se numără astăzi:

Livratorul (Food Delivery)
Șoferul de ride-sharing
Digital call-center operator
App Developer
Social Media Specialist
VR/AR designer (realitate virtuală/realitate augmentată)
Producător de podcast
Telemedic
Online streamer
Creator de conținut / Influencer
Joburile din zona serviciilor de food delivery au cunoscut o dezvoltare accelerată, amplificată acum și de pandemie. În consecință, cererea de livratori este tot mai mare, iar cei care vor să se angajeze au nevoie doar de un smartphone pe care să-și instaleze aplicațiile și de un mijloc de transport cu ajutorul căruia să se deplaseze mai ușor către destinația la care trebuie să livreze comanda. Totul este automatizat până în cele mai mici detalii, de la preluarea comenzii și găsirea unui livrator în timp util, până la direcționarea acestuia spre adresa clientului, aplicația oferind suport constant pe tot parcursul livrării.

Și șoferii serviciilor de ride-sharing trec printr-un proces similar și pentru ei există, de asemenea, o cerere uriașă pe piață, în special în orașele mari, arată sursa citată. Cu ajutorul unor aplicații instalate pe telefon, deținătorii unui carnet de șofer își pot face cont pentru a prelua clienți pe care să îi transporte dintr-un loc în altul.

Însă nu doar serviciile de curierat au avut de câștigat de pe urma evoluției tehnologice. Pentru a ține pasul cu inovațiile din domeniu, Medicina este un alt domeniu care s-a adaptat la schimbările impuse de tehnologia, astfel că serviciile de telemedicină au luat amploare. Medicii folosesc acum tehnologia telecomunicațiilor pentru a primi analize și investigații medicale, pentru a transmite interpretarea lor, dar și pentru a oferi consultații de la distanță.

De asemenea, în domeniul relațiilor cu clientul a trecut prin schimbări semnificative ca urmare a impactului adus de noile tehnologii. Deși comunicarea a fost automatizată, iar boții se ocupă acum să ofere informațiile de bază pentru clienți, interacțiunea umană nu poate fi înlocuită în totalitate, astfel că au apărut multe posturi de digital call-center operator. Un astfel de rol presupune preluarea dialogului cu clienții ale căror nevoi nu au fost rezolvate în urma interacțiunii standard cu boții, arată sursa citată.

Un nou trend a apărut pe piața muncii – ziua liberă acordată spontan, O nouă strategie a companiilor prin care încearcă să stabilească o relație mai flexibilă cu angajații și să îi recompenseze pentru munca excesivă din anul pandemiei.

Companii din întreaga lume au început să aplice strategia surprizei zilei libere.

O nouă strategie a companiilor de exemplu, o companie din Georgia, SUA, și-a întrebat angajații cum au văzut ultimul an de muncă. Pentru majoritatea a fost unul greu, cu stres și presiune, a rezultat din sondaj. În aceste condiții, compania a ales două zile de vineri – una în aprilie și alta în iulie – ca zile libere suplimentare pentru toți angajații.

Este o abordare nouă prin care companiile arată că sunt preocupate de bunăstarea și de sănătatea angajaților, pe fondul stresului cauzat de anul de pandemie. Oricât de bine intenționate sunt aceste planuri, ele nu pot însă să vizeze mai mult de o zi sau o săptămână, iar timpul ar putea fi considerat prea puțin pentru a reduce gradul de epuizare și pentru a rezolva problemele de suprasolicitare. Pot însă să creeze un precedent pentru un viitor pe piața muncii axat mai mult pe gradul de sănătate emoțională a angajaților, scrie BBC.

În ultimele luni, mai multe companii mari sau mici au recurs la stratege similară. În aprilie, LinkedIn a oferit tuturor celor 16.000 de angajați o săptămână liberă.

Lisa Finnegan, vicepreședinte al departamentului de resurse umane al companiei, a spus că după începerea pandemiei a trimis angajaților chestionare trimestriale, inclusiv cu întrebări despre modul în care făceau față situației. „Am constatat că nivelul de bunăstare era în tendință de scădere. Oamenii lucrau mai multe ore, nu își mai luau concediu și se gândeau doar cum să treacă cu bine peste acea perioadă. Aveam o organizație de succes, productivă, dar știam că angajații noștri sunt epuizați”, a povestit ea. A fost momentul în care compania a creat strategia cu „momente de surpriză și încântare”. Din când în când, angajații erau surprinși cu o zi de vineri liberă. Ideea a fost bine primită, iar sondajele au indicat o îmbunătățire a stării angajaților.

Elementul surpriză poate fi valoros pentru muncitori, spune Jamie Gruman, profesor de comportament organizațional la Universitatea din Ontario: „Este ceva neașteptat, deoarece compania nu trebuie să facă acest lucru și, făcând asta arată că îi pasă. Dacă oamenii văd că astfel de lucruri se întâmplă în mod spontan, aceasta arată că firma e receptivă la nevoile lor.”

Aceste gesturi ar putea duce la o relație de muncă mai sănătoasă pe termen lung între angajator și angajat, cel puțin în ceea ce privește întreținerea bunăstării. Gruman spune că aceste zile libere ar putea fi primii pași către noi politici de piața muncii, cu orare de lucru mai flexibile.

Timpul liber neplanificat nu are însă mereu efectele pozitive așteptate
Unii angajați pot fi luați prin surprindere mai puțin plăcut de zilele libere primite brusc.

Samantha Ettus, autorul unui ghid privind echilibrul între viața profesională și viața privată, spune că această veste primită din scurt poate provoca chiar și un stres nejustificat al angajaților care sunt părinți, de exemplu, și care nu își pot planifica spontan ce să facă în acel timp liber. Mai degrabă, surpriza timpului liber este mai bine primită de persoanele singure care au un stil de viață spontan.

Apoi, sunt angajații care nu pot să renunțe la sarcini urgente sau care au întâlniri importante planificate cu clienții, așa cum sunt cei care lucrează în vânzări.

Așadar, sunt și situații în care o vacanță surpriză, în loc să reducă stresul, s-ar putea să îl accentueze. Revenind la exemplul companiei Linkedin, angajații au primit cu bucurie vestea zilelor libere, dar au sugerat dacă ar fi informați din timp, pentru a-și putea face planuri și pentru a folosi acel timp mai eficient.

Numeroase studii arată un fapt simplu: a te îndepărta de locul de muncă o perioadă îmbunătățește capacitatea de a răspunde la stresul provocat de sarcinile de lucru. Totodată, folosit pentru a te deconecta complet, timpul liber te face mai creativ și asta duce la o productivitate a muncii crescută.

Această strategie chiar funcționează, spune Jamie Gruman, care avertizează însă că angajații trebuie să fie convinși că aceste beneficii nu se vor întoarce împotriva lor, în sensul de a se simți presați să muncească mai mult pentru a primi zilele libere în plus,

„Angajații trebuie să fie convinși că managerilor companiei le pasă de ei, altfel se pot simți presați și manipulați”, afirmă Gruman.

Acesta este doar începutul unei strategie pe piața muncii, unde companiile din întreaga lume se confruntă cu problema angajaților epuizați.

Firmele din România nu se grăbesc să facă noi angajări până la toamnă, de teama valului patru al pandemiei de coronavirus. Un sondaj realizat în la finalul lunii mai arată că 57% dintre managerii chestionați afirmă că vor relua angajările la toamnă, iar 32%, abia în 2022. Este vorba de o prudență din partea companiilor, a explicat la Digi24 Raluca Pârvu, specialist în resurse umane. Ea a adăugat că abia din 2022 se va putea vorbi de majorări salariale.

Managerii companiilor din România îngheață angajările, până la toamnă

Deși relaxarea restricțiilor a adus speranță în sectorul economic, piața muncii nu se va deschide în perioada următoare, deoarece firmele așteaptă ca veștile bune privind pandemia să se confirme.

57% dintre managerii chestionați afirmă că vor relua angajările până la toamnă, iar 32%, abia în 2022. Doar 9% spun că vor face angajări în următoarele 3-5 luni, arată un barometru realizat de compania de consultanță Frames. Barometrul a fost realizat la finalul lunii mai, pe un eşantion de 300 de firme din diverse domenii de activitate, la care au răspuns 1.736 de persoane.

Raluca Pârvu, specialist în resurse umane, a explicat că, pentru a face noi angajări, companiile trebuie să aibă un business nou, care să ducă la nevoia reală de noi recrutări.

„Unele industrii au această nevoie, cum sunt cele cu afaceri sezoniere sau ale căror produse se consuma mai mult în sezonul cald.

Pentru altele, chiar dacă businessul există, este și o tendință de a menține o atitudine conservatoare până avem o vizibilitate mai bună cu ce se întâmplă cu pandemia.

Este vorba de o prudență impusă de grupuri, pentru companii care fac parte din multinaționale care, în țările lor de origine, se confruntă cu mai multă criză economica decât avem noi de traversat. Așa că își mențin ideea conservatoare de a nu face angajări. Piața este împărțită”, a spus Raluca Pârvu.

Ea a explicat că atitudinea conservatoare se referă și la menținerea angajaților: „Cine a trebuit să facă anumite restructurări de dimensiuni rezonabile, de 5-10%, le-a făcut deja în pandemie. Acum avem acest scenariu conservator de menținere a ce avem”.

Specialistul în resurse umane a adăugat că probabil în toamnă, companiile vor profita de bugetul nefolosit pentru recrutări, ca să se pregătească pentru 2022, an care se anunță mai favorabil pentru piața muncii.

„Ideea generală este acum păstrăm ce avem și din a doua parte a anului, poate dăm drumul la noi recrutări dacă piața ajută”, a afirmat Pârvu.

În ceea ce privește salariile la care ar trebui să se aștepte viitorii angajați, ea a spus că foarte puține companii au crescut salariile, aici fiind vorba despre firmele din IT.

Pe de altă parte, măririle salariale au fost deja dispuse în primăvară în firmele care au avut această posibilitate, așa că viitoare creșteri ale veniturilor ar putea fi acordate în cel mai bun caz în 2022, a adăugat ea.

Spania pregătită să devină una dintre primele țări din lume care să testeze săptămâna de lucru de patru zile, lumea întreagă începe să se întrebe dacă aceasta n-ar putea deveni o soluție la nivel global, care să aibă efecte benefice asupra mediului, dar și asupra sănătății oamenilor, se arată într-o analiză a Euronews.

Lumea ar putea fi salvată dacă săptămâna de lucru ar fi redusă la 4 zile?

Planul le va permite angajaților să petreacă mai puține ore la birou, fără ca salariul să le fie însă redus. A fost propus de partidul de stânga Más País, care susține că orele mai multe de muncă nu înseamnă neapărat o productivitate mai mare. Proiectul ar urma să fie testat timp de trei ani și va avea o valoare de 50 de milioane de euro, care ar permite companiilor interesate să se alăture programului cu un risc minim.

Cu săptămâna de lucru de 4 zile (32 de ore) deschidem adevărata dezbatere a modului în care ne petrecem timpul, spune politologul și politicianul spaniol, Iñigo Errejón, de la Más País.

Modelul nu a fost niciodată testat la scară națională
De la țări la companii, interesul pentru programul de patru zile pe săptămână crește, cu speranțe privind creșterea productivității, îmbunătățirea sănătății mintale și efecte benefice asupra mediului. Deși se bucură de interes crescut, modelul nu a fost niciodată testat la scară națională.

În condițiile în care tot mai mulți oameni lucrează de acasă acum mai mult decât oricând, schimbările revoluționare ale practicilor de lucru devin tor mai fezabile. Noua flexibilitate în alegerea locului în care ne desfășurăm slujba ne determină pe mulți dintre noi să ne gândim la cum ar arăta viitorul. De luni până vineri, de la 9.00 la 17.00, ar putea deveni în curând un plan depășit.

Dr. Jan-Emmanuel De Neve, directorul Centrului de Cercetare a Bunăstării de la Universitatea Oxford, consideră că modificările în contextul COVID-19 ar putea fi primul pas către o „revoluție” care ar face ca o săptămână de lucru de patru zile să devină o realitate pentru mai mult oameni.

Rezultatele pozitive ale muncii cu o zi mai puțin pe săptămână se vor vedea nu doar în bucuria de a avea o zi fără muncă, ci și în impactul aspra mediului. Oamenii vor fi mai puțin blocați în trafic, ceea ce ar reduce poluarea. Un studiu realizat în 2012 estimează că un model de lucru de patru zile ar permite angajaților să conducă cu aproximativ 560 milioane de mile mai puțin în fiecare săptămână, ceea ce ar reduce emisiile din trafic.

Alte cercetări indică și alte efecte benefice asupra mediului. Mai puțin timp petrecut la birou înseamnă nevoie redusă de spațiu pentru birouri, deoarece nu vor mai fi atât de mulți oameni care să lucreze simultan. Totodată, utilizarea redusă a computerului, de exemplu, ar însemna o scădere a energiei consumate de companii.

În timpul unui proiect experimental de acest tip, Microsoft Japonia a constatat în 2019 că o săptămână de lucru de patru zile a dus la scăderea costurilor cu electricitatea cu aproape un sfert.

Dincolo de efectele imediate, măsurabile asupra poluării, modificările tiparelor de lucru rup, de asemenea, ciclul muncă-cheltuială. În loc să folosească timpul liber suplimentar pentru a face cumpărături, experții au descoperit că suntem mai predispuși să ne angajăm în activități precum gătitul, exercițiile fizice sau chiar repararea obiectelor casnice pe care altfel le-am fi aruncat.

Când în Franța a fost implementată o săptămână de lucru mai scurtă de 35 de ore în 2000, oamenii și-au petrecut timpul liber cu activități cu impact redus asupra mediului. Nu au făcut cumpărături mai multe, nu au făcut călătorii, ci au petrecut mai mult timp cu familia și s-au bucurat de ieșirile în aer liber.

Un echilibru mai bun între viața profesională și cea personală
Pe lângă beneficiile ecologice ale unei săptămâni de lucru de patru zile, a lucra mai puțin ar putea avea efecte pozitive și asupra sănătății mintale.

Unele studii arată în mod clar că în actualul mod de lucru cu săptămâna de cinci zile, orele cu productivitate efectivă sunt doar o fracțiune din acesta. În plus, există o mulțime de frustrări, deoarece mulți oameni sunt presați de timp. Sarcinile legate de îngrijirea copiilor, vizitele la medic sau activitățile practice de zi cu zi aduc un plus de stres, pentru că, pentru ele nu mai există timp în afara muncii.

Și atunci, o parte din aceste frustrări se pot transforma în bunăstare prin adoptarea acestui nou concept, spun susținătorii lui.

Există însă și temeri că munca mai puțină ar duce la reducerea recompenselor și chiar a salariilor care să fie adaptate la programul de patru zile.

Problema n-ar exista dacă ceea ce va conta în companii va fi calitatea, nu cantitatea. Adică, angajații să fie plătiți pentru productivitate, nu pentru cât timp petrec la birou.

Piața globală a muncii și programul de lucru nu vor mai fi niciodată la fel, dar suntem pregătiți pentru transformări drastice ale modului în care ne desfășuram activitatea înainte de pandemie? După un an în care au muncit în mare parte de acasă, angajații sunt împărțiți – unii vor să revină la birou, în timp ce alții speră să poată rămâne acasă. Indiferent de variantă, rămâne întrebarea: Vom munci tot de la 9.00 la 17.00, cinci zile pe săptămână?

Piața globală a muncii rediscută varianta programului de 5 zile pe săptămână

Poate da, poate nu. Unele companii sunt nerăbdătoare să-i readucă pe angajați în birouri, dar, pe de altă parte, aceștia din urmă tind să își dorească un program de lucru hibrid, în care să combine prezența la birou cu munca de la distanță, arată BBC într-o analiză.

Piața globală a muncii se va mai aplica programul de lucru standard? Dacă angajații și companiile vor cădea de acord asupra unor schimbări în acest sens, piața muncii va arăta total diferit față de acum un an.

Formula „3-2-2”
Trei zile la birou, două zile la distanță și două zile libere. Aceasta este explicația pentru noua structură de lucru, venită din partea cadrelor universitare Lauren C Howe, Ashley Whillans și Jochen I Menges. Formula pune accent pe flexibilitate, deoarece angajații își pot adapta zilele de muncă în funcție de programul personal. Este o contrast uriaș între formula aplicată în China 9-9-6, în care angajații lucrează de la 9.00 la 21.00, șase zile pe săptămână.

„Angajații au apreciat flexibilitatea experimentată în timpul pandemiei și doresc mai mult în viitor. Adoptarea acestor principii de flexibilitate va veni din partea companiilor care iau în considerare factori precum riscurile de siguranță în fața Covid, preferințele angajaților și tipurile de activități”, spune Ashley Whillans, profesor la Harvard Business School.

Whillans adaugă că modelul 3-2-2 ar arăta diferit între diferite organizații – mai ales în cadrul companiilor mai mari în care coordonarea personală a mai multor angajați în același timp ar putea fi mai complicată. Marea provocare este însă cum să asiguri productivitatea și colaborarea între angajați prin adoptarea acestei formule de lucru.

„Fiecare companii are propria abordare, dar ideea generală este să ne gândim când să încurajăm angajații să vină la birou versus să rămână acasă pentru a facilita echilibrul dintre viața profesională și viața personală și pentru a crește interacțiunile sociale creative și informale între angajați”, spune ea.

Săptămâna de lucru de patru zile
Conceptul unei săptămâni de lucru de patru zile nu este nou – unele companii au aplicat deja ideea. Propunerea a fost înaintată încă din anii 1970 și a fost implementată sporadic în ultimele decenii. Angajații o readuc acum în discuție și speră că ea va deveni realitate.

Un motiv este legat de relația angajat-productivitate, care a evoluat într-un mod neașteptat pe care poate doar pandemia l-ar fi putut aduce: mulți au constatat că, în timp ce lucrează la distanță, au fost mai eficienți, fără a avea nevoie de cinci zile de muncă pentru a-și îndeplini sarcinile. Un sondaj realizat de site-ul american de locuri de muncă FlexJobs a arătat că 51% dintre respondenți au declarat că sunt mai productivi acasă, inclusiv părinți care lucrează la domiciliu.

O asemenea concluzie este pusă pe seama unei concentrări mai bune, în lipsa agitației de birou. O altă explicație ar fi însă că nu sunt atât de multe sarcini de îndeplinit care să necesite cinci zile de muncă.

Ideea săptămânii de lucru de patru zile nu este doar un vis indus de pandemie: Covid-19 a influențat câteva companii să adopte strategia.

În decembrie, Unilever din Noua Zeelandă a implementat un studiu săptămânal privind munca în patru zile. „Angajații noștri vor lucra 80% din timp, păstrându-și în același timp 100% din salarii și cu atingerea 100% a indicatorilor de performanță / producție”, spune Nick Bangs, directorul general al Unilever Noua Zeelandă. Nu există un șablon, adaugă el, astfel că algajații își aleg care să fie ziua liberă. Scopul, spune el, este de a crea o nouă mentalitate privind productivitatea și de a încuraja flexibilitatea și menținerea unei stări de sănătate mai bună

O nouă realitate?
Aceste două propuneri schimbă cu totul abordarea privind modul în care lucrăm: 3-2-2 încurajează flexibilitatea într-o săptămână de 40 de ore; săptămâna de lucru de patru zile indică mai puțin timp pentru a fi activ. Care ar fi însă cea mai potrivită?

Desigur, este greu de spus, mai ales că impactul continuu al pandemiei va continua să schimbe nu numai gândirea și valorile noastre, ci și așteptările de la angajatori. În anumite privințe, 3-2-2 poate părea un scenariu mai realist, deoarece angajații au mai multă flexibilitate, dar deocamdată nu s-a aplicat, în timp ce săptămâna de lucru de patru zile este deja aplicată de unele companii, iar altele o iau în considerare.

Sunt însă și persoane care se opun ideii de schimbare a structurii tipice a programului de lucru, care spun că schimbările ar putea lăsa concurența să avanseze, clienții ar avea de așteptat mai mult timp, sănătatea angajaților ar fi afectată, iar lumea corporatistă s-ar schimba radical.

Unele comanii care au adoptat munca la distanță și flexibilitatea au revenit la modul de lucru tradițional, după ce au constatat că rezultatele nu sunt pe măsura așteptărilor, așa cum a fost cazul Yahoo, în 2013.

Și săptămâna de lucru de patru zile are critici virulenti. Într-un interviu pentru BBC în decembrie, Marc Effron, președintele The Talent Strategy Group, spunea că dacă angajații pot face în patru zile ceea ce ar fi trebuit să facă în cinci înseamnă că nu au depus eforturi 100% de la început.

Și susținătorii variantei 3-2-2, și cei ai săptămânii de lucru de patru zile recunosc că aceste strategii nu sunt perfecte. Companiile vor trebui să gândească noi structuri de lucru și să coordoneze programele, fără ca afacerea să aibă de suferit pe parte de profitabilitate.

Cum se va lucra de acum înainte? Răspunsul nu se cunoaște încă, dar un lucru pare a fi aproape sigur: felul în care lucrăm nu va mai fi niciodată la fel.

Peste 875.000 de români au rămas fără loc de muncă în ultimele patru luni. Numărul contractelor de muncă încetate din 15 iulie s-a dublat față de cel din 1 iunie, data de la care statul nu mai acordă ajutorul pentru plata şoma­jului tehnic pentru toate companiile, ci doar pentru cele unde restricţiile im­pu­se din cauza pandemiei de COVID-19 continuă.

Peste 875.000 de români și-au pierdut locul de muncă

Efectele care se văd acum în economie sunt un rezultat al șocului din partea cererii, a explicat analistul economic Alexandra Smedoiu. Companiile au trecut de perioada închiderii din starea de urgență sau starea de alertă, au redeschis activitatea, iar asta se vede în statisticile privind producția. Se observă însă că s-au redus comenzile din partea companiilor sau a persoanelor fizice.

Peste 875.000 de români și-au pierdut locul de muncă. Până la finalul pandemiei va fi jale. În aceste condiții, fiecare conducător de companie își spune problema cum să se mențină pe piață.

Șocul din partea cererii se translatează în pierderea locurilor de muncă. Este de așteptat ca șocul să se atenueze, a spus Smedoiu.

„Declinul activității economice se va mai vedea în trimestrul 3 și trimestrul 4, dar la începutul anului 2021 ne așteptăm ca economia să își revină. Ne confruntăm cu o situație temporară, dar fără măsuri de susținere pe 3 – 6 luni, antreprenorul nu poate suporta costurile. E nevoie în continuare de măsuri de susținere a pieței muncii.

Dacă ne uităm la rata șomajului, 5% față de 4% cât a fost anul trecut, pare puțin, dar vorbim de sute de mii de locuri de muncă. Dacă nu vor fi recuperate, se va propaga efectul în economie, pentru că aceste persoane și familiile lor vor consuma mai puțin, iar asta va amplifica șocul pierderii de pe piață”, a explicat Alexandra Smedoiu.

Ea a exemplificat cu situația din industria auto, unde vânzările au scăzut cu 25%. Dacă consumatorii nu mai cumpără mașini noi, aceasta se va traduce în scăderea a activității economie în lanț: dacă se vând mai puține mașini, se vor produce mai puține, iar multe fabrici care produc elemente componente vor fi afectate, va scădea cererea, va scădea producția, deci societățile vor trimite oamenii acasă.

Analistul economic a subliniat că este important ca firmele să aibă acces la măsuri de sustinere imediate în trei – șase luni.

O soluție este programul de muncă flexibil pentru care a militat mediul de afaceri, și este de așteptat ca efectele să se vadă în următoarele două – trei luni, astfel încât creșterea șomajului să nu fie atât de abruptă.

„Din perspectiva companiilor care au aplicat la IMM Invest, cheia pentru acest program este intervalul de timp în care banii pot ajunge direct la firme. Dacă se lungește, nu va ajuta si nu avea succes’, a explicat analistul economic.

Cum vor influența piața muncii românii care s-au întors din străinătate
Efectele întoarcerii din străinătate a românilor care au rămas acolo fără locuri de muncă se vor vedea în jumătate de an, a spus Smedoiu.

„De exemplu, un muncitor care lucra într-o industrie sezonieră, probabil va aștepta să se repună lucrurile în mișcare spre toamnă, așa că nu se va grăbi nici pentru ajutoare, nici pentru a se angaja.

Pentru cei din altă industrie, care au fost disponibilizați, ei vor căuta locuri de muncă în România, la care vor avea șanse pentru că vin cu o pregătire bună, vor pune presiune pe piața muncii și se vor bate pe locurile de muncă puse la dispoziție, inclusiv pe cele care beneficiază de suma de 41,5% din partea statului’, a explicat Alexandra Smedoiu.

Asiaticii sunt în continuare la mare căutare în România. În această perioadă, a crescut cererea pentru șoferi, grădinari, bone, dar și muncitori necalificați pe șantiere sau la restaurantele care au și terase. Seriozitatea și stabilitatea pe care le-o oferă angajatorilor sunt principalele atuuri pentru care numărul asiaticilor pe piața muncii de la noi din țară este în creșt

Asiaticii care lucrează în România sunt angajați serioși

Mateo este din Filipine și a venit în România în februarie anul trecut. Nu ca turist, ci ca să muncească. Lucrează la o familie dintr-o surburbie a Capitalei. Mai exact, este șofer, grădinar, ba chiar se pricepe și un pic la electricitate. Este omul bun la toate. Nevoia l-a învățat asta. Spune că sunt lucruri pe care nu știe să le facă, iar pentru asta are o filozofie: „Te rog, învață-mă și o voi face!”.

Mateo Vilar Jr., asistent domestic: Înainte să vin aici, am fost în Cambogia. Sunt câteva țări unde am muncit înainte.
Reporter: Ești obișnuit să călătorești în jurul lumii…
Mateo Vilar Jr.: Da, într-adevăr. Caut locul de muncă perfect ca să câștig mulți bani, să am un salariu mare. De asta sunt aici. Caut un loc de muncă într-o altă țară, pentru că acasă, am lucrat și acolo, dar nu a fost suficient. Salariul nu a fost suficient. Nu ne poate asigura nevoile zilnice.

Nevoile lui și ale familiei sale. Acasă îl așteaptă o soție și două fiice, pe care le va revedea abia la începutul anului viitor, atunci când va avea concediu suficient să poată merge acasă.

Mateo Vilar Jr.: Pentru ele. De aia sunt aici.

Și nu este un caz excepțional. În ultimii ani numărul asiaticilor care vin să muncească la noi în țară este în creștere, chiar și în contextul pandemic.

Asiaticii care lucrează în România sunt angajați serioși

Magda Paisakh, reprezentant companie care recrutează forță de muncă asiatică: A crescut cererea pentru bone, menajere, asistenți domestici, cum ar fi șoferi, grădinari – un om bun la toate cum se spune noi. Și în altă ordine de idei, am relocat muncitori calificați sau mai puțin calificați. Fiind disponibili aici în țară i-am relocat către alte joburi.

Numărul angajatorilor de la noi din țară care apelează la forța de muncă asiatică este în creștere
Cele mai multe realocări s-au făcut în domeniul HoReCa, reducându-se astfel riscul disponibilizărilor. În creștere este și numărul angajatorilor de la noi din țară care apelează la forța de muncă asiatică.

Nicoleta Andone, reprezentant restaurant: Asiaticii care lucrează în România sunt angajați serioși sunt mult mai serioși decât ai noștri, să zic așa, adică nu e ceva personal, dar nu știu, în timp am observat asta. Și este din ce în ce mai greu ca un român să stea – nu îi convinse salariul, nu îi convine programul. Are din ce în ce mai mari pretențiile, dar fără să ofere ceva la schimb.

Luna iunie a adus o nouă creștere a numărului de aplicări pentru job-uri, de peste 40% față de luna mai și cu 20% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, arată un studiu al unei platforma de recrutare online.

Vlad Curtifan, platformă recrutare online: Se știe că pe timpul verii interesul angajaților în ceea ce privește căutarea unui loc de muncă scade pentru că vin concediile, lumea nu își petrece destul de mult timp acasă. Ei bine, datorită, sau din cauza contextului noului coronavirus angajații stau mai mult acasă, își petrec mai mult timp și evident aplică la locuri de muncă și situația fiind mai puțin stabilă decât de obicei.

Experții din domeniul recrutării forței de muncă spun că în continuare sunt sectoare afectate de criza provocată de noul coronavirus chiar dacă piața dă semnale de revenire.

La începutul lunii, Ministerul Muncii anunța că la nivel de țară erau suspendate peste 100.000 de contracte de muncă. Cele mai multe erau din domeniul hotelier, restaurante și industria prelucrătoare.

Şedinţa de guvern de joi s-a lungit până târziu în noapte. Motivul: ministrul Muncii, Violeta Alexandru, încă mai lucra la ordonanţa de urgenţa privind piaţa muncii în perioada post-pandemie, susţin surse guvernamentale pentru Adevărul. La ora 02.00 noaptea, premierul Ludovic Orban a ţipat la Violeta Alexandru: „Iar te răzgândeşti?!”

Guvernul a adoptat, în şedinţa de joi-noaptea, OUG pentru instituirea unor măsuri active de sprijin destinate angajaţilor şi angajatorilor în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2. De asemenea, Hotărârea de Guvern care stabileşte măsurile de relaxare care intră în vigoare la 1 iunie a fost publicată, vineri, în Monitorul Oficial.

Premierul Ludovic Orban a anunţat deja că va fi modificată, pentru a permite folosirea plajelor şi de către persoane cu prosopul sau cearceaful. Gazetarul Cristian Tudor Popescu a făcut o paralelă între decizia de a nu le permite elevilor care au temperatură peste 37,3 grade accesul în sala de examen şi măsurile de relaxare care intră în vigoare de la 1 iunie. CTP a remarcat că marea redeschidere de luni, care dă liber românilor la terase şi la plajă nu este justificată de realitatea privind evoluţia numărului de infectaţi, cazurile fiind în creştere. El susţine că măsurile de relaxare sunt electorale, PNL încercând să recupereze din capitalul electoral pierdut.