Premierul Ilie Bolojan a declarat, după ce Asociația Municipiilor din România (AMR) l-a acuzat că „a lipsit fără explicații” de la întâlnirea cu primarii organizată miercuri la Guvern, că nu a participat la ședință întrucât programul său s-a suprapus cu o altă activitate. „Am fost la toate consultările cu autoritățile locale, deci m-am văzut în aceste trei luni de zile de cel puțin 10 ori cu autoritățile locale”, a spus acesta, la un post TV.

Bolojan: „Ieri s-au suprapus două activități”

Bolojan a precizat că există două aspecte legate de această situație: problema de fond și cea a participării. El a menționat că, în ultimele trei luni, a participat la cel puțin zece întâlniri cu autoritățile locale, subliniind că nu a fost vorba despre un refuz.

„Deci, n-a fost un refuz de întâlnire, ieri s-au suprapus două activități și n-am mai putut să ajung la întâlnirea cu primarii”, a spus acesta.

El a adăugat că, în privința divergențelor, niciun primar sau președinte de consiliu județean nu este mulțumit atunci când trebuie să reducă personalul, însă statul transferă autorităților locale sume importante. „Nemaiputând transfera acești bani, începând de anul viitor, trebuie făcută o reducere de cheltuieli”, a mai spus acesta.

Reducerea cheltuielilor de personal, inevitabilă

Premierul a declarat că statul nu mai poate susține aceleași transferuri financiare și că primăriile au acum posibilitatea să majoreze impozitul pe proprietate. El a precizat că reducerea cheltuielilor de personal este inevitabilă, întrucât există norme clare privind numărul de angajați raportat la populație.

„Dacă s-ar reduce 10% de angajați din toată țara din primării, ceea ce înseamnă 13.000 de angajați, înseamnă că jumătate din primării trebuie să reducă din personal, jumătate care și-au calculat corect personalul nu trebuie să facă nimic. Nu va fi unitar, pentru că unii s-au gospodărit mai bine, nu au risipit banii, iar alții au exagerat”, a mai adăugat acesta.

Întrebat dacă există deja un acord pentru reducerea personalului, premierul a spus: „Întotdeauna o variantă de reducere de personal nu este ușor de aplicat, nu este comod. Permanent vor fi discuții de cum să se facă lucrurile. Eu ce sper? Sper să ajungem la o soluție, pentru că eram cu toții că la asemenea deficit nu poți să-l reduci dacă nu scazi cheltuielile”.

Contextul declarațiilor

Reprezentanții primarilor din țară au fost chemați miercuri, de la ora 16:00, la Guvern pentru discuții pe tema reformei administrației locale. La final, aceștia s-au declarat nemulțumiți de absența premierului Ilie Bolojan de la ședință.

„Domnul premier ne-a invitat la dezbatere, dar nu a venit”, a spus președinta Asociației Municipiilor din România (AMR), Lia Olguța Vasilescu (PSD).

Astfel, primarii nu s-au mai întâlnit cu premierul Ilie Bolojan, ci doar cu vicepremierul Marian Neacșu și ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, alături de care au avut „o discuție tehnică”.

Premierul Marcel Ciolacu a declarat că președintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), Cristian Popescu Piedone, exagerează în anumite aspecte ale acțiunilor de control pe care le coordonează. „Cred că există prea multă publicitate, care pare să fie asociată cu promovarea personală. Ar trebui să rămână în limitele atribuțiilor sale”, a adăugat el.

Ciolacu: Piedone exagerează

Vineri, la Timișoara, Marcel Ciolacu a fost întrebat despre modul în care percepe acțiunile de control ale lui Cristian Popescu Piedone, dacă are vreo obiecție sau dacă îl susține în totalitate.

„În primul rând, este subordonat unui ministru. Susţin orice activitate de control, mi se pare corect să se facă. Cred că exagerează în anumite zone, dar nu e treaba mea să vorbesc cu domnul Piedone. Am vorbit cu domnul ministru Bogdan Ivan şi sunt ferm convins că va avea discuţiile”, a declarat Ciolacu.

Ciolacu: Cred că îl bat

Când a fost întrebat în ce mod consideră că exagerează, premierul Ciolacu a răspuns: „Cred că e prea multă publicitate şi cumva e asimilată cu publicitatea personală. Totuşi să rămână în fişa postului”

A fost întrebat din nou cum crede că îl va calma pe președintele ANPC, iar el a răspuns zâmbind: „Cred că îl bat.”

Reamintim că acțiunile coordonate de Piedone au stârnit numeroase controverse în spațiul public. Potrivit primarului Capitalei, controalele ANPC ar fi exagerate, iar bucureștenii nu și-ar acest lucru de la autoritățile de control.

Cristian Popescu Piedone, criticat de Nicușor Dan

Deşi a recunoscut că agenții economici trebuie să își remedieze neregulile, primarul Capitalei a subliniat că nu este potrivit să se creeze panică în rândul consumatorilor.

Nicușor Dan a adăugat că nu este acceptabil să fie deranjaţi clienţii aflaţi la masă şi că nu ar trebui să se facă spectacol pe seama celor care au afaceri în România.

„Nu ştiu. E un proces democratic, dar haideţi să ajungem până acolo. Să-l evalueze bucureştenii şi oamenii. Un pic de exces. Bineînţeles că e bine ca lucruri de felul ăsta să fie remediate în sectorul privat, dar nu poţi să te duci să înspăimânţi un întreg sector de restaurante, nu poţi să alungi oamenii care stau la masă”, a afirmat Nicușor Dan.

Federaţia Sanitas a transmis, luni, că 60,14% dintre angajaţii în Sănătate sunt, fie vaccinaţi, fie s-au infectat cu virusul SARS-C0V-2 în ultimele 6 luni şi au anticorpii necesari. Medicii sunt vacicnaţi în proporţie de 70%, potrivit unui studiu realizat de sindicalişti.

Celelalte categorii de personal medical din spitale (farmacişti, biologi, chimişti, fizioterapeuţi, kinetoterapeuţi etc.) sunt vaccinate în proporţie de peste 50%

”În ceea ce priveşte celelalte categorii de personal medical, respectiv farmacişti, biologi, chimişti, fizioterapeuţi, kinetoterapeuţi etc., mai mult de jumătate din numărul celor care lucrează în spitale au decis să se vaccineze – 53,81%. La aceştia se adaugă încă 5,12% care au fost infectaţi cu SARS-CoV-2 în ultimele 180 de zile şi au un număr suficient de anticorpi care să le ofere un anumit nivel de imunizare şi să le permită amânarea deciziei de vaccinare. Aşadar, şi numărul de vaccinaţi din aceste categorii profesionale specifice sistemului medical se apropie de 60% (58,93%). 40,73% sunt, în continuare, nevaccinaţi”, a mai transmis Sanitas.

Potrivit studiului, medicii sunt vaccinaţi în proporţie de peste 70%, iar asistenţii medicali în proporţie de aproape 60%.

”Doar 28,42% dintre medici sunt nevaccinaţi; 68,52% sunt vaccinaţi (fie cu schemă completă de vaccinare, fie doar cu prima doză); la aceştia se adaugă aproape 3 procente medici care au trecut prin boală în ultimele şase luni şi au dezvoltat anticorpi, astfel că decizia privind vaccinarea mai poate fi amânată. Numai 0,22% dintre medici declară că au contraindicaţii la vaccinare”, a mai transmis Sanitas.

Federaţia Sanitas a precizat, de asemenea, că aproape 60% dintre asistenţii medicali care lucrează în spitale sunt fie vaccinaţi, fie au dezvoltat anticorpi în urma infectării cu SARS-CoV-2.

”Statistic, 55,28% dintre asistenţii medicali sunt vaccinaţi (fie cu schemă completă, fie cu prima doză). La acestea se adaugă peste 4 procente (4,07%) asistenţi medicali care s-au infectat cu SARS-CoV-2 în ultimele şase luni şi au dezvoltat anticorpi, astfel că decizia privind vaccinarea, în cazul lor, mai poate fi amânată fără a pune pe nimeni în pericol. 40,36% din această categorie profesională nu s-au vaccinat, iar 0,29% declară că au contraindicaţii medicale la vaccinare”, au mai precizat sindicaliştii.

ŞTIRE NIŢIALĂ: Federaţia Sanitas a realizat un studiu privind vaccinarea personalului din spitalele publice din România.

”60,14% dintre angajaţii în Sănătate sunt, fie vaccinaţi, fie s-au infectat cu virusul SARS-C0V-2 în ultimele 6 luni şi au anticorpii necesari, astfel că decizia individuală de vaccinare – în cazul lor – poate fi amânată fără a pune pe nimeni în pericol. Tot în această valoare procentuală a fost inclusă şi categoria celor care au contraindicaţii medicale la vaccinare, dar numărul persoanelor înregistrate la această secţiune este foarte mic (sub 0,01%). Datele sunt valabile atât pentru personalul medical, cât şi pentru personalul TESA şi administrativ. 39,86% dintre cei angajaţi în spitalele publice au decis să amâne, cel puţin deocamdată, vaccinarea”, a transmis, luni, Federaţia Sanitas.

Potrivit sindicaliştilor, eşantionul reprezentativ cuprinde atât instituţiile aflate în subordinea Ministerului Sănătăţii şi a autorităţilor publice locale, cât şi pe cele care funcţionează în reţele de instituţii publice de sănătate aflate în subordinea altor ministere şi autorităţi publice centrale (Transporturi, Justiţie, MAI, SRI, Academia Română etc.).

La acestea se adaugă datele primite de la DSP-uri, Servicii Judeţene de Ambulanţă şi Centre de Transfuzie Sanguină din întreaga ţară.

Datele sunt valabile la nivelul lunii iulie 2021.

Studiul vine în contextul în care autorităţile centrale vorbesc despre impunerea testării periodice pentru personalul nevaccinat din unităţile medicale cu teste pe care să ple plătească fiecare persoană în parte.

Ludovic Orban a afirmat, joi la Parlament, că proiectul care a fost depus la Senat de către mai mulţi deputaţi PNL şi care prevede acordarea unor compensaţii personalului care îşi desfăşoară activitatea în compartimentele speciale din ministere şi alte organe centrale nu poate avea sprijinul partidului, deoarece nu a parcurs nicio procedură de aprobare în interiorul formaţiunii.

„Noi avem o procedură. Întotdeauna am atras atenţia mass-media: dacă parlamentari PNL iniţiază un proiect de lege, nu înseamnă că PNL sprijină proiectul respectiv. Pentru ca PNL să sprijine un proiect de lege, un parlamentar sau mai mulţi parlamentari din PNL trebuie să parcurgă o procedură care este stabilită, în care trebuie evaluat proiectul de o comisie raportoare, aprobat în grup şi în ultimă instanţă decizia politică de susţinere a unui proiect de lege se ia de Biroul Politic. Nu cunosc acest proiect, nu a parcurs încă nicio procedură în interiorul PNL, deci nu poate avea în momentul de faţă sprijinul PNL”, a explicat Ludovic Orban, chestionat joi la Parlament cu privire la această iniţiativă legislativă a liberalilor.

Liderul PNL, Ludovic Orban a mai spus că Ministerul Muncii are în lucru un nou act normati privind salarizarea în sectorul public.

„În ceea ce mă priveşte pe mine, lucrurile sunt foarte simple: noi am inclus în programul de guvernare obiectivul de a îmbunătăţi legea salarizării unitare. Ministerul Muncii lucrează în momentul de faţă la o nouă lege a salarizării unitare în sectorul public. Acea lege va cuprinde toate punctele de vedere care vor fi agreate la nivelul Guvernului şi la nivelul coaliţiei de guvernare privind noua formă a legii privind salarizării în sectorul public”, a completat Orban.

Mircea Banias, Cristina Burciu, Răzvan Prişcă şi Liviu Balint, toţi deputaţi PNL au depus un proiect de lege la Senat care modifică o aneză a legii-cadru 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

„Personalul care îşi desfăşoară activitatea la compartimentele speciale din ministere şi alte organe centrale beneficiază de o compensaţie de 10% din salariul de bază. Compensaţia se plăteşte de către entităţile unde personalul detaşat îşi desfăşoară activitatea”, conform iniţiativei legislative.

Senatul este prim for sesizat pe propunerea de lege, decizională fiind Camera Deputaţilor.

Statul la stat: În România, un funcţionar care lucrează la proiecte cu fonduri europene poate primi un salariu majorat cu până la 50 la sută. Vă închipuiţi că tentaţia este mare. Aşa s-a ajuns ca în echipele de implementare a proiectelor să apară câte doi oameni care au cam aceleaşi atribuţii. De pildă, un responsabil tehnic şi un coordonator tehnic sau un responsabil financiar şi un coordonator financiar. Vă întrebaţi ce face coordonatorul? Simplu: îl coordonează pe responsabil. În plus, la preluarea mandatelor, unii dintre noii preşedinţi de Consilii Judeţene au găsit scheme de personal supradimensionate, structuri paralele ineficiente şi multe cheltuieli fără rost.

Statul la stat. Doi oameni pe un post, la proiectele cu fonduri europene

Când a preluat preşedinţia Consiliului Judeţean Vrancea, în octombrie anul trecut, Cătălin Toma a găsit 15 proiecte europene în derulare. Fiecare avea propria echipă de implementare din care făceau parte câte 10 persoane, angajaţi ai instituţiei. Noului şef i s-a părut cam mult, aşa că a început să verifice ce face fiecare.

Cătălin Toma, preşedinte CJ Vrancea: Faptul că avem şi asistent manager, manager, ok. Dar când spui şi responsabil financiar şi coordonator financiar şi responsabil tehnic şi coordonator tehnic şi responsabil comunicare deja mi se pare prea mult.

Curând a descoperit că treaba pe care o făceau 10 oameni putea fi făcută foarte bine doar de cinci. De pildă, coordonatorul tehnic al proiectului era considerat un fel de şef al responsabilului tehnic. Cu alte cuvinte, singura treabă a coordonatorului, era să îl coordoneze pe responsabil. De asemenea, exista şi un coordonator financiar care…, aţi ghicit, coordona activitatea responsabilului financiar.

Reporter: Ce făcea coordonatorul tehnic şi ce făcea responsabilul tehnic?

Luminiţa Oanele, manager de proiect: Da. Deci, potrivit cererii de finanţare fiecare avea atribuţii pe domeniul său de activitate. Coordoantorul tehnic, aşa cum spune şi denumirea, coordona activitatea responsabilului tehnic. Deci aveau în echipă un responsabil tehnic care era un inginer, în domeniul respectiv şi un coordonator tehnic cu o pregătire, cum să spun eu, mai avansată, dacă e corectă exprimarea, faţă de responsabilul tehnic.

Într-o echipă, doar patru funcţii sunt absolut obligatorii. Restul, până la zece, sunt funcţii de suport
Totul s-a făcut, însă, cât se poate de legal. Într-o astfel de echipă, doar patru funcţii sunt absolut obligatorii. Restul, până la zece, sunt funcţii de suport pentru activitatea celor patru. Evident că, în bunul spirit românesc, schema a fost încărcată până la ultimul om. Este important de ştiut că funcţionarii care lucrează cu proiecte europene pot beneficia de o mărire a salariului cu până la 50 la sută.

Cătălin Toma, preşedinte CJ Vrancea: Este clar că era o supraîncărcare a acestor echipe pe care am ales să le diminuăm, şi acum media este de cinci membri în cele 15 echipe.

Luminiţa Oanele, manager de proiect: Atribuţiile coordonatorului nu au fost desfiinţate, ele au fost preluate de responsabilul financiar care, pe lângă ceea ce făcea, el a preluat şi celelelate sarcini ale coordonatorului.

Cu alte cuvinte, responsabilii au devenit proprii lor şefi şi, de acum, se coordonează singuri.

Ilie Bolojan, preşedinte CJ Bihor: O structură administrativă stufoasă peste tot. Am constatat cheltuieli nejustificate. Personal supradimensionat, în general, la majoritatea instituţiilor. Structuri paralele ineficiente care nu îşi justifică existenţa în termeni reali.

Statul la stat: Sunt doar câteva dintre problemele constatate de noul preşedinte al Consiliul Judeţean Bihor, după preluarea mandatului. Aşa că, a decis reorganizarea Consiliului Judeţean, dar şi a instituţiilor din subordine, astfel încât costurile să fie reduse. La Agenţia Managementului Destinaţiei, de pildă, instituţie care se ocupă cu promovarea turismului în judeţ, lucrau nu mai puţin de 16 oameni. Acum au rămas doar doi. Fostul director recunoaşte că organigrama era supraîncărcată şi ar fi putut funcţiona foarte bine şi cu jumătate dintre angajaţi.

La CJ Bihor, după reducerile de personal vor fi economisiţi aproximativ şase milioane de euro, anual
Norbert Banto, fost director Agenţia Managementul Destinaţiei, Bihor: Adevărul este totdeauna la mijloc. Părerea mea personală că era undeva normal la 6-8 angajaţi. 16 era într-adevăr exagerat, dar doi este aproape imposibil, este o muncă titanică care trebuie dusă.

Preşedintele Consiliului Judeţean susţine că în anumite instituţii paznicii şi pompierii patrulau unii după alţii, făcând practic aceeaşi treabă. Aşa că paznicii au dispărut din schemă, atribuţiile fiind preluate de pompieri.

Ilie Bolojan, preşedinte CJ Bihor: Dacă intraţi în curte la filarmonică, vedeţi un paznic la intrare, dacă mai urcaţi la etajul unu, la public, mai găsiţi un paznic, dacă mai faceţi doi paşi, în curte e un pompier care se învârte pe acolo. Şi practic, la toate instituţiile aveam servicii de pază şi de pompieri cu structuri, şefi servicii şi aşa mai departe care erau în paralel.

Reorganizarea aparatului propriu al Consiliului Judeţean și a instituțiilor subordonate a dus la disponibilizarea a peste 400 de angajați. Cea mai afectată instituție este Direcția pentru Protecția Copilului care pierde 127 de posturi.

Adrian Marcu, lider de sindicat DGASPC Bihor: Sunt persoane care muncesc efectiv în centrele de plasament şi domnul preşedinte vrea să reducă costurile cu orice preţ, fiindcă consideră că aparatul este supradimensionat, ceea ce este fals.

Pe lângă numărul de angajați mai mare decât cel necesar, conducerea CJ Bihor a descoperit și multe cheltuieli fără rost.

Ilie Bolojan, preşedinte CJ Bihor: Desigur, nu vorbesc de cheltuieli ilegale, vorbesc de cheltuieli nejustificate în sens managerial, de tipul umflării cheltuielilor de personal care, în fapt, ocoleau organigramele aprobate de consiliul judeţean.

Astfel, după reducerile de personal vor fi economisiţi aproximativ şase milioane de euro, anual, bani care se vor duce la investiţii.

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul pentru promulgarea Legii privind protecţia persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal.

Legea a fost adoptată în 10 octombrie de Camera Deputaţilor în calitate de for decizional, iar în 16 octombrie a fost contestată la Curtea Constituţională de către PNL . Din 20 noiembrie,s-a promulgat legea datelor cu caracter personal Curtea Constituţională a respins ca neîntemeiată sesizarea Partidului Naţional Liberal cu privire la proiectul de lege.

Legea prevede că prelucrarea datelor cu caracter personal pentru realizarea activităţilor de menţinere şi asigurare a ordinii şi siguranţei publice se realizează numai dacă acestea sunt prevăzute de lege şi sunt necesare pentru prevenirea unui pericol cel puţin asupra vieţii, integrităţii corporale sau sănătăţii unei persoane ori a proprietăţii acesteia, precum şi pentru combaterea infracţiunilor.

„Operatorii sunt obligaţi să instituie măsurile organizatorice, tehnice şi de procedură pentru a furniza persoanei vizate informaţiile necesare potrivit prevederilor art. 13 şi art 16-21 şi pentru a asigura transmiterea unui răspuns în legătură cu prelucrările desfăşurate în condiţiile prevăzute de art. 11 sau în legătură cu notificarea persoanelor vizate în cazul apariţiei unui incident de securitate”, se arată în textul legii.

În plus, operatorul are obligaţia de a informa persoana vizată, în scris, cu privire la modul de soluţionare a cererilor formulate în temeiul prezentei legi. Răspunsul se transmite în mod gratuit, în cel mult 60 de zile calendaristice.

La cerere, atunci când legea nu prevede altfel, operatorul comunică persoanei vizate următoarele informaţii suplimentare: temeiul juridic al prelucrării, perioada pentru care sunt stocate datele cu caracter personal sau, în cazul în care nu este posibil, criteriile utilizate pentru a stabili perioada respectivă, dacă este cazul, categoriile de destinatari ai datelor cu caracter personal, inclusiv din state terţe sau organizaţii internaţionale, orice alte informaţii suplimentare, în funcţie de specificul activităţilor de prelucrare, în special atunci când datele cu caracter personal sunt colectate fără ştirea persoanei vizate, mai prevede legea.

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat şi decretul pentru promulgarea Legii privind asigurarea unui nivel comun ridicat de securitate a reţelelor şi sistemelor informatice.

34 de unităţi de învăţământ preuniversitar din Bucuresti duc lipsă de asistent medical sau medic, spun reprezentanţii Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti, în timp ce ASSMB informează că sunt vacante peste 60 de posturi a cadrelor medicale din şcoli şi grădiniţe din bucuresti.

„Pentru şcolile şi grădiniţele din Municipiul Bucureşti , sunt în prezent 15 posturi vacante de medici şi 48 de posturi vacante de asistenţi medicali. Precizăm că, încă din iulie, Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti a scos la concurs posturi pentru medici şi asistenţi medicali pentru reţeaua şcolară. Locurile nu au fost ocupate în totalitate până acum din cauza interesului scăzut al cadrelor medicale sau neprezentării la concursuri. Chiar şi luna aceasta (n.r. – noiembrie), Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti (ASSMB) va organiza concurs de asistenţi şi medici pentru reţeaua şcolară”, se arată într-un comunicat al Administraţiei Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti trimis la solicitarea Mediafax.

De cealaltă parte, reprezentanţii Inspectoratului şcolar al Municipiului Bucureşti (ISMB) anunţă că, în Bucureşti, 34 din cele 420 de instituţii de învăţământ preuniversitar duc lipsă de asistent medical sau medic.

“Nu am primit sesizări din partea părinţilor. (…) Acesta (n.r. – medicul) îşi poate desfăşura activitatea în mai multe unităţi de învăţământ pentru că normarea posturile de medic, care se face în funcţie de numărul de elevi per unitate de învăţământ, permite acest lucru”, mai spun reprezentanţii ASSMB.

Reprezentanţii Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi susţin că nu au primit sesizări din partea părinţilor privind această problemă.

Foto: Hepta

Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a declarat sâmbătă că ar trebui făcută o analiză cu privire la schema de personal din ministere, deoarece există instituții în care funcțiile de suport depășesc 30% și este nevoie de o administrație mai suplă, scrie Mediafax.

„Sunt foarte mulți beneficiari în administrație care vor să fie o aplicabilitate treptată adică până în 2022. Sunt două scenarii, dar nu au legătură cu lipsa banilor. Știți foarte bine am propus ca partid și guvern legea salarizării și o altă măsură la pachet, trebuie să regândim administrația publică centrală în sensul de a vedea dacă într-adevăr numărul acesta foarte mare de funcționari în sistemul public central, dacă sunt ministere care trebuie să își regândească schema de organizare”, a declarat Eugen Teodorovici, la România Tv.

Acesta a completat că o decizie ar putea fi luată până la finalul anului.

„MFP are ca funcții suport undeva la 18% din total. Sunt alte ministere unde funcțiile de suport depășesc 30%, atunci trebuie să reașezăm la nivelul menționat anterior. Orice guvern responsabil trebuie să aibă o astfel de abordare din respect pentru banul public, ca administrația să fie mult mai suplă, să nu fie supradimensionată. Dacă se va decide, atunci se va decide până la finalul acestui an”, a mai spus ministrul de Finanțe.

 Adrian Nstase fostul lider social democrat susține că Traian Băsescu ar fi vândut băncile și industria românești.

„Din când în când, Băsescu, în stilul lui obișnuit, mincinos, încearcă să scape de responsabilitățile ce-i revin în dezastrul economiei și infrastructurii românești, în timpul mandatelor pe care le-a avut.

Astfel, în Memorandumul semnat de Băsescu, în 2000, referitor la înțelegerile cu Banca Mondială, puteți vedea cine este autorul angajamentului incalificabil de privatizare a Petrom și a întregii industrii românești.

Angajamentele relativ la Petrom se găsesc la pagina 10 din anexă. Până acolo despre sare, apa minerală, CFR marfă, eliminarea băncilor de stat din sistemul bancar românesc, Romtelecom, BRD, Petromidia, Romaero, Tarom, Sidex, Alro, Alprom, Conel și Romgaz. Toate trebuiau înstrăinate, la fel ca și flota comercială, despre care opinia publică și mass media par a fi uitat.

Dovada că Memorandumul ministrului transporturilor de atunci, Traian Băsescu, a produs efecte este și includerea acestor condiții în Memorandum de condiții economice și memorandum tehnic cu FMI, din 16 mai 2000, care poate fi accesat pe site-ul FMI și unde se precizează printre altele că:

„Al treilea, cu privire la companiile naționale (fostele regii autonome), după cum s-a convenit cu Banca Mondială, am oferit pentru privatizare la sfârșitul lui 1999 o cotă minoritară de capital al PETROM (35%). Totuși, această strategie a eșuat în atragerea vreunui interes serios. Vom analiza motivele care au condus la eșuarea acestei strategii, împreună cu Banca Mondială și vom deschide o licitație pentru privatizarea PACHETULUI DE CONTROL al PETROM anul acesta”, scrie Adrian Năstase pe blogul său.

Gazetarul Ion Cristoiu vine cu o explicație inedită privind conflictele care macină PSD în ultima perioadă.

„Spre deosebire de alte intervenții care au urmat puciului din PSD, cel de acum ne-a dezvăluit un Liviu Dragnea descumpănit, fără nimic sigur în opiniile exprimate, definit prin lamentări lacrimogene și referiri imprecise la chestiuni clișeu precum amnistia și grațierea.

Din rătăcirile mediatice ale lui Liviu Dragnea am putut desprinde, cu greu, drept puncte fixe, cel despre închisoarea pe care se așteaptă s-o facă, evident pe nedrept, și cel despre remaniere. Despre această a doua chestiune, Liviu Dragnea a fost întrebat cu prioritate. A dat următorul răspuns:

„În ceea ce priveşte remanierea, i-am consultat pe colegii mei cînd cred că este bine să fie făcută şi aproape în unanimitate au zis după referendum. Doamna prim-ministru începuse o evaluare a miniştrilor, care este în desfăşurare şi după referendum vom avea un Comitet Executiv Naţional, care va hotărî cine din partea Partidului Social sau pe locurile Partidului Social Democrat cine va mai rămîne în Guvern, cine nu”.

Întrebarea despre remaniere n-a fost rezultatul unei aflări în treabă a moderatoarei.

Remanierea e unul dintre cele mai discutate lucruri în presa din ultimul timp.

E atît de certă remanierea încît presa se delectează cu liste de remaniați.

Deși potrivit lui Liviu Dragnea o asemenea listă nu există, dînd curs moștenirii lui Caracudi în presa noastră de fătuce și guguștiuci, nu trece zi fără ca un site, o televiziune de știri sau un ziar falimentar să nu jure c-a aflat de un nou nume de ministru care v-a fi remaniat. Remaniatul mai mult ca sigur e și el întrebat dacă a auzit de așa ceva. Cum în nici un caz remanierea nu depinde de el, respectivul dă un răspuns suficient de ambiguu pentru va zvonul remanierii sale să nu moară.

Schimbarea domnilor bucuria nebunilor – zice o mai veche învățătură din politologia de bodegă.

Asemănător, putem spune Schimbarea miniștrilor – bucuria jurnaliștilor.

Nimic nu ridică ratingul și tirajul ca o născocire dată ca informație exactă despre un ministru care va fi remaniat.

Firește, remanierea e un subiect îndrăgit de presă.

Dacă vom privi presa ultimilor doi ani, anii guvernării PSD-ALDE, vom descoperit nu fără uimire că unul dintre cuvintele cele mai des întîlnite în știrile despre activitatea guvernamentală se referă la remaniere.

Nu știu cum va rămîne de-adevăratelea în Istorie guvernarea PSD-ALDE de după alegerile din decembrie 2016.

Sigur e că din presă se conturează o guvernare a cărei principală preocupare a fost nu buna administrare a țării, ci permanenta remaniere.

Această imagine se explică nu numai prin atenția presei față de schimbarea de schimbarea miniștrilor, ci și din transformarea eternei remanieriîntr-un punct de program de guvernare. domnilor, ci și prin preocuparea conducerii PSD față de remaniere.

Așa cum arătam mai sus, Liviu Dragnea n-a fost întrebat de remaniere așa de florile mărului, ci pentru că el însuși o ține langa cu remanierea de vreo lună și ceva.

Ameninațarea cu remanierea sau mai precis cu o nouă remaniere a fost făcută de Liviu Dragnea pe 9 septembrie seara, la Antena 3:

„Cred că până la sfîrşitul lunii sau începutul lunii octombrie aceste lucruri trebuie să se încheie cu o remaniere”.

Nu trebuie prea mare pricepere într-ale administrației ca să înțelegi că un asemenea anunț duce în chip fatal la paralizia activității tuturor ministerelor. Dacă undeva, prin sfere înalte, miniștrii sînt evaluați, dacă orice ministru poate fi schimbat, e lesne de priceput că din clipa în care Liviu Dragnea anunță remanierea, în ministere nu se mai lucrează. Pe de o parte miniștrilor numai la muncă nu le stă gîndul, nesiguri cum sînt că nu vor mai fi multă vreme în funcție, pe de alta, aparatul din subordine se uită la șeful departamentului ca la unul pe cale de a-și face bagajele. Și cum singurul lucru care se discută e dacă ministrul va fi sau nu remaniat și cine îi va lua locul, în aparat singura realitate e cea a intrigilor legate de rămînerea sau plecarea ministrului.

Fluturarea amenințării cu remanierea e unul dintre instrumentele prin care Liviu Dragnea își asigură puterea într-un guvern căruia el nu-i e premier. Potrivit lui Liviu Dragnea minștrii sînt evaluați de partid. Partid înseamnă însă Liviu Dragnea. Prin urmare în această perioadă miniștrii se străduiesc să facă frumos în fața lui Liviu Dragnea decît să-și îndeplinească atribuțiile.

Numai că în planul guvernării eterna remaniere e un dezastru.

Remanierea nu e însă doar o temă mediatică întreținută de presă plecînd de la declarațiile lui Liviu Dragnea. Remanierea, adică schimbarea miniștrilor, e una dintre realitățile definitorii ale celor doi ani de guvernare PSD- ALDE.

E de la sine înțeles că una dintre condițiile unei bune guvernări e stabilitatea miniștrilor. Nu trebuie să aducem noi argumente despre cît de importantă e pentru o majoritatea ajunsă la guvernare prin alegeri continuitatea pe funcție a miniștrilor.

Printre aceste argumente se numără și dobîndirea unei puteri reale.

Istoria postdecembristă ne arată că un partid ajunge să dețină puterea reală abia după un an de guvernare. Cu o singură condiție:

Ca guvernarea să fie stabilă.

Stabilitatea dă miniștrilor puterea reală asupra aparatului, aduce cu sine aplicarea programelor de guvernare, chiar și învățarea la locul de muncă”, scrie Ion Cristoiu pe blogul său.