Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării Naționale, a afirmat că România va intercepta și doborî dronele rusești care pătrund pe teritoriul țării și reprezintă un pericol pentru siguranța populației. Ministrul a explicat că experții militari evaluează riscurile legate de această procedură.

Ionuț Moșteanu, despre măsurile pregătite de România 

În privința intervențiilor, el a menționat că există un lanț de comandă bine definit între Armata Română și aliații NATO, care asigură monitorizarea continuă și reacția graduală până la declanșarea alertei finale.

La întrebarea referitoare la securitatea României, ministrul a afirmat că, fiind membră NATO, țara beneficiază de o protecție solidă oferită de această alianță.

Evenimentele de la graniță, monitorizate cu atenție

El a evidențiat că situația de la granițele României este monitorizată cu atenție, iar forțele Armatei Române, împreună cu cele ale aliaților, se află într-o stare de pregătire continuă și sunt gata să intervină în orice moment.

„Noi, ca țară NATO, suntem bine protejați. Avem această umbrelă de protecție NATO”, a spus Moșteanu.

Oficialul a explicat armata este bine pregătită și perfect integrată în structurile aliate, astfel încât cetățenii pot fi liniștiți în privința securității țării.

„Soldații noștri, armata noastră este bine pregătită, bine interconectată cu trupele partenerilor și aliațiilor NATO”, a mai spus el.

Ministrul Ionuț Moșteanu, despre viitorul sistem de apărare al României

România ar putea dispune, în perioada următoare, de un sistem de apărare comparabil cu Iron Dome-ul utilizat de Israel. Potrivit ministrului Apărării, acest proiect se înscrie în planul de întărire a securității naționale.

Ministrul Apărării a anunțat că România intenționează să semneze în toamnă un contract pentru achiziția unor sisteme de apărare antiaeriană de tip Shorad și Vshorad, destinate interceptării amenințărilor la distanțe scurte și foarte scurte. Aceste sisteme sunt dezvoltate de compania israeliană Rafael, cunoscută la nivel internațional pentru producerea scutului Iron Dome.

Acest nou sistem va întări apărarea antiaeriană a României, urmând să funcționeze în paralel cu sistemele Patriot și cu scutul antirachetă de la Deveselu.

Ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, a declarat că preconizează semnarea contractului pentru sistemul Patriot în luna februarie. Acesta va înlocui sistemul cedat de România Ucrainei.

„Vreau să salut faptul că, la sfârşitul acestui an, Guvernul american a luat decizia să aprobe livrarea către România a trei sisteme Patriot, care erau în program”, a declarat ministrul.

România va plăti doar transportul sistemului Patriot

Anghel Tîlvar a menționat că România va plăti doar transportul și TVA-ul noului sistem Patriot, care are o valoare de 300 milioane de dolari.

„În plus faţă de aceste trei sisteme, în ceea ce priveşte acest sistem, pe care l-am donat, care are o valoare de aproximativ 300 de milioane… deja, parteneri din trei state membre NATO au contribuit din punct de vedere financiar, România urmând să plătească doar transportul şi probabil TVA pentru acest echipament. Ne aşteptăm ca semnarea pentru acest sistem să aibă loc în luna februarie”, afirmă ministrul Tîlvar.

Angel Tîlvar: cedarea unui sistem Patriot a fost o decizie națională

Ministrul Apărării consideră că „foarte repede, acest sistem a fost aprobat şi contractul va fi semnat, ceea ce se încadrează în estimările noastre, atunci când am luat decizia susţinută de Parlament de a face această donaţie”.

Referitor la transferul unui sistem Patriot către Ucraina, Tîlvăr afirmă că „a fost o decizie națională”.

Tîlvăr: Legile Apărării clarifică rolurile diferitelor instituții ale statului român

Ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, a declarat că legile Apărării clarifică mai bine rolurile diferitelor instituții ale statului român. El a menționat proiectul Legii privind controlul utilizării spațiului aerian național și proiectul Legii referitoare la desfășurarea misiunilor și operațiunilor militare în timp de pace pe teritoriul României, ambele fiind deja trimise Parlamentului.

De asemenea, el s-a referit la proiectele Legii Apărării Naționale și Legii pregătirii populației pentru apărare, care se află în prezent în etapa de obținere a avizelor.

Tîlvăr: resturi de drone au căzut pe teritoriul național

Referitor la apărarea spațiului aerian național, ministrul subliniază că, pe 17 ianuarie, resturi de drone distruse de sistemele de apărare antiaeriană din Ucraina au căzut pe teritoriul național.

„Au fost mai multe evenimente de acest gen. De fiecare dată, noi am activat procedurile pe care le avem în astfel de situaţii şi de la situaţie la situaţie, am luat toate măsurile care se impun, motiv pentru care probabil că ştiţi că anul trecut, când am mai avut un incident asemănător, însuşi secretarul general NATO, domnul (Mark -n.r.) Rutte, a apreciat felul în care România împreună cu aliaţii acţionează în astfel de situaţii”, declară ministrul.

Tîlvăr: Armata este doar o componentă a felului în care o ţară se apără

Anghel Tîlvăr apreciază că și cele două legi care sunt în curs de avizare „la începutul acestei sesiuni îşi vor găsi şi ele locul în Parlamentul României”.

„Ele împreună fac sens, pentru că fiecare din aceste legi aduce noi elemente care să complinească acest cadru legislativ de care este nevoie şi care nu face altceva decât să precizeze şi să aducă mai multă acurateţe rolului pe care diferitele instituţii ale statului român îl au în astfel de situaţii, pentru că Armata este doar o componentă a felului în care o ţară se apără, inclusiv în astfel de situaţii”, mai spune ministrul.

România nu a adus niciodată în discuție doborârea dronelor în spațiul aerian al Ucrainei
Angel Tîlvăr subliniază că România nu a adus niciodată în discuție doborârea dronelor în spațiul aerian al Ucrainei.

„Această discuţie la momentul acesta nu există şi nu s-a pus problema niciodată, pentru că este o decizie pe care o s-o luăm, evident, în cadrul aliat, ţinând seama de faptul că România beneficiază, este donator de securitate la rândul ei, dar România beneficiază la acest moment prin apartenenţa la cea mai puternică alianţă politică militară din istoria umanităţii.

România este parte a Alianţei, iar deciziile pe care le luăm şi în astfel de situaţii, din motive logice, din motive de complementaritate, dacă vreţi, sunt decizii pe care le luăm împreună cu aliaţii noştri”, afirmă ministrul. El spune că noul cadru legislativ „va marca sfârşitul unei perioade în care, într-adevăr, era nevoie de o mai mare precizie”.

Controlul utilizării spațiului aerian național ia în considerare realitățile actuale și viitoare
Proiectul Legii pentru controlul utilizării spațiului aerian național are ca scop stabilirea unui nou cadru de colaborare și coordonare între autoritățile și instituțiile competente în gestionarea și monitorizarea acestui spațiu.

Noua abordare ia în considerare realitățile actuale și viitoare ale mediului de securitate.

În urma războiului ilegal inițiat de Federația Rusă împotriva Ucrainei, țară cu care România are o graniță semnificativă, a devenit clar că sfera riscurilor și amenințărilor la adresa securității naționale, integrității spațiului aerian, siguranței aeronautice, precum și a vieții și sănătății cetățenilor și a patrimoniului, trebuie extinsă pentru a include noile tipuri de mijloace de atac utilizate, conform Ministerului Apărării Naționale.

Se vor stabili noi măsuri pentru controlarea spațiului aerian

Prin urmare, actul normativ va stabili măsurile pe care statul român le poate implementa pentru a controla utilizarea spațiului aerian național.

De asemenea, va defini autoritățile și instituțiile competente în adoptarea măsurilor de prevenire și combatere a utilizării acestui spațiu, nu doar de către aeronave, ci și de către sisteme de aeronave fără pilot, cunoscute în mod obișnuit sub denumirea de drone, precum și de alte vehicule aeriene care ar putea fi utilizate în viitor.

Actul normativ are ca scop îmbunătățirea siguranței și securității aviației

Prin introducerea de completări și prevederi noi, actul normativ va adapta cadrul legislativ disponibil autorităților competente, având ca scop creșterea eficienței în respectarea regulilor de utilizare a spațiului aerian național.

Aceasta va contribui la îmbunătățirea siguranței și securității aviației, inclusiv în situații similare celor întâmpinate în ultimul an, când dronele utilizate de Federația Rusă în atacurile ilegale asupra infrastructurii portuare civile ucrainene de la Dunăre au căzut pe teritoriul României, precum și în cazurile de aeronave fără pilot de mici dimensiuni care au survolat temporar teritoriul național.

România primește un nou sprijin financiar internațional pentru întărirea apărării aeriene, după ce Suedia a anunțat alocarea a 300 de milioane de coroane suedeze (27,1 milioane de dolari) pentru înlocuirea sistemului de apărare aeriană Patriot donat Ucrainei. Decizia vine în contextul în care aceasta se alătură Norvegiei, care a contribuit anterior cu 123 de milioane de dolari pentru aceeași cauză.

Anul trecut România a transferat Ucrainei un sistem Patriot

În octombrie 2024, România a transferat Ucrainei un sistem Patriot PAC-3+, cea mai avansată versiune a acestui echipament, ca parte a sprijinului militar internațional pentru contracararea invaziei ruse. Acest sistem este dotat cu un radar AN/MPQ-65 de ultimă generație, capabil să detecteze și să intercepteze eficient rachetele balistice, consolidând astfel apărarea aeriană a Ucrainei, conform Militarnyi.

Norvegia a fost prima care a sprijinit România în acest efort, alocând 1,4 miliarde NOK (123 milioane de dolari) la finalul anului 2024. Suedia a urmat exemplul, recunoscând importanța contribuției României în contextul securității regionale.



Situația actuală a apărării aeriene a României

România deține în prezent trei sisteme Patriot operaționale, iar în 2023 a comandat alte trei pentru a-și extinde capacitatea de apărare. Mai mult, în decembrie 2024, compania americană RTX a semnat un contract în valoare de 464 de milioane de dolari pentru producerea unui nou sistem Patriot destinat României. Aceste investiții reflectă angajamentul României de a-și întări securitatea națională și de a susține aliații în momentele critice.

Deciziile Suediei și Norvegiei demonstrează solidaritatea europeană în fața amenințărilor de securitate. Sprijinul financiar oferit României nu doar că asigură menținerea capacității sale de apărare, dar contribuie și la întărirea flancului estic al NATO, o prioritate în contextul conflictului din Ucraina. Acest model de colaborare poate servi drept exemplu pentru alte state membre ale alianței.

Germania propune desfăşurarea unor unităţi de apărare antiaeriană PATRIOT în Polonia, în vederea apărării unui nod logistic ”de o importanţă capitală în livrarea de material Ucrainei”, relatează AFP.

Germania prin Ministerul Apărării a propus NATO să trimită aceste echipamente în Polonia ”la începutul anului” cu scopul de a proteja ”aprovizionarea cu vehicule, armament şi muniţie de care Ucraina are nevoie urgentă pentru a se apăra”.

”Vom apăra astfel un mjod logistic în Polonia care este o importanţă capitală în livrarea de material Ucrainei”, a anunţat joi, într-un comunicat, ministrul geram al Apărării Boris Pistorius.

Este oficial! Sistemul Patriot va fi trimis către. Klaus Iohannis a promulgat legea care autorizează transferul unui sistem de rachete sol-aer Patriot către Ucraina.

Legea, care a fost promulgată de șeful statului, permite livrarea acestui sistem de apărare în conformitate cu specificațiile stabilite împreună cu partenerii americani. Această decizie marchează un pas semnificativ în sprijinul Ucrainei și reflectă angajamentul României față de securitatea regională.

Sistemul Patriot va fi trimis în Ucraina. 

Actul normativ stabilește că Guvernul României va fi responsabil pentru inițierea tuturor pașilor necesari pentru restabilirea capacității de apărare aeriană cu baza la sol, în cadrul programului „Sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare (HSAM)”. În acest context, contractele vor fi încheiate cu Guvernul Statelor Unite ale Americii prin sistemul Foreign Military Sales (FMS), inclusiv pentru achiziția unui sistem de rachete Patriot în configurația 3+, echipamente de mentenanță, suport logistic și instruire.

De asemenea, Ministerul Apărării Naționale va gestiona fondurile necesare pentru acoperirea tuturor costurilor asociate cu achizițiile și serviciile menționate. Acest demers include plățile pentru taxe și comisioane, asigurând astfel completarea procesului de reconstituire a capabilității de apărare aeriană conform cerințelor stabilite.



Ce înseamnă donarea sistemului Patriot

Donarea sistemului Patriot ar ajuta Ucraina în războiul cu Rusia, însă nu va afecta securitatea României, având în vedere că cel trimis către țara vecină nu este unul dintre cele două deja funcționale pe teritoriul țării noastre.

Informațiile din surse NATO indică faptul că sistemul Patriot destinat Ucrainei nu face parte din cele două unități deja active în România, care protejează în prezent sudul Ucrainei și scutul de la Deveselu. În schimb, va fi trimis un al treilea sistem de apărare antiaeriană către țara noastră, care este încă în curs de pregătire și va fi funcțional până la mijlocul anului viitor. Acesta va adăuga o capacitate semnificativă la arsenalul de apărare al Ucrainei.

Fiecare sisgtem Patriot este echipat cu până la opt lansatoare, iar fiecare lansator poate conține între patru și 16 rachete, permițând astfel lansarea simultană a până la 128 de rachete. Acest lucru oferă sistemului Patriot o capacitate extinsă de a intercepta ținte multiple la distanțe de peste 150 de kilometri, asigurând o apărare eficientă împotriva atacurilor aeriene.

De asemenea, în România urmează să fie integrate trei noi sisteme Patriot în dotarea Forțelor Terestre. Deși Ucraina a primit deja două sisteme NASAMS din partea Statelor Unite, care sunt avansate în apărarea aeriană, Patriot va aduce o capacitate suplimentară semnificativă. În ciuda eficienței sale în interceptarea avioanelor și rachetelor balistice, utilizarea Patriot împotriva dronelor de tip „kamikaze”, care sunt mult mai ieftine, ar putea fi considerată o opțiune costisitoare.

Ce este de fapt sistemul PATRIOT

Sistemul Patriot reprezintă osoluție avansată de apărare anti-aeriană, recunoscut pentru capacitatea sa de a intercepta rachete și avioane de atac. Denumit oficial Phased Array Tracking Radar for Intercept on Target, acest sistem include un radar sofisticat care utilizează fascicule de undă pentru a urmări și distruge țintele. Proiectat și fabricat de Raytheon Technologies Corp, Patriot a demonstrat o eficiență remarcabilă în diverse conflicte internaționale de-a lungul decadelor.

Implementat pentru prima dată în Războiul din Golf din 1991, Patriot a fost adesea folosit pentru a proteja zone critice de atacurile aeriene. Sistemul constă într-un radar cu rază mare, o stație de control, un generator de energie și unități mobile de lansare a rachetelor. Aceste componente lucrează împreună pentru a oferi o apărare robustă și mobilă împotriva amenințărilor aeriene.

În timp, Patriot a beneficiat de numeroase îmbunătățiri tehnologice, inclusiv integrarea rachetelor PAC-3, care folosesc tehnologia hit-to-kill pentru o precizie și eficiență crescută. Aceste rachete au o rază de acțiune de până la 150 de kilometri și sunt parte a unui arsenal militar extins care a fost livrat în peste 18 țări, cu un total de peste 240 de sisteme produse de Raytheon.

Volodimir Zelenski este recunoscător României pentru ajutorul oferit. După decizia aleșilor legată de livrarea sistemului Patriot, președintele ucrainean a reacționat. Acesta a transmis României și lui Klaus Iohannis un mesaj de mulțumire, menționând că rachetele vor ajuta la consolidarea apărării în fața trupelor rusești.

Volodimir Zelenski, mesaj pentru România

Președintele ucrainean s-a arătat recunoscător pentru ajutorul promis de România. Volodimir Zelenski a subliniat că sistemul Patriot va reprezenta un pilon important în ceea ce privește apărarea aeriană a Ucrainei.

„Sunt recunoscător României și președintelui Klaus Iohannis pentru că au luat decizia de a furniza Ucrainei un sistem suplimentar de apărare aeriană Patriot”, a anunțat Volodimir Zelenski, joi, într-o postare pe platforma X.

Ajutor pentru trupele ucrainene

Președintele Ucrainei susține că ajutorul României va contribui la protejarea cetățenilor și a infrastructurii din țara sa. Sprijinul din partea țării noastre vine într-un moment în care soldații lui Putin fac presiuni pe mai multe linii ale frontului. De altfel, trupele rusești au atacat inclusiv zona de est, care era ferită inițial de presiuni.

„Această contribuţie crucială ne va consolida scutul aerian şi ne va ajuta să ne protejăm mai bine oamenii şi infrastructura critică de teroarea aeriană rusă”, a mai spus el.



Volodimir Zelenski, despre transferul echipamentului militar

În urma ședinței CSAT, aleșii au luat decizia să trimită echipamentul militar în Ucraina. Miercuri, Armata României a anunțat că nu aprobă acest pas.

Membrii Consiliului Suprem de Apărare al României au hotărât să livreze sistemul de apărare, invocând „deteriorarea semnificativă a situaţiei de securitate în Ucraina, ca urmare a atacurilor constante şi masive ale Rusiei asupra civililor şi a infrastructurii civile, mai ales asupra celei energetice, precum şi consecinţele regionale ale acestei situaţii, inclusiv asupra securităţii României, în strânsă coordonare cu Aliaţii (..) au decis donarea către Ucraina a unui sistem PATRIOT”, conform Administraţiei Prezidenţiale.

Un ofițer superior al armatei americane a confirmat că Ucraina a folosit un sistem de rachete Patriot pentru a doborî un avion rusesc de spionaj A-50 în luna ianuarie.

Ucraina a folosit o rachetă Patriot pentru a doborî un avion rusesc de spionaj A-50, la începutul acestui an. Aeronava A-50 este de înaltă tehnologie și este crucială pentru avertizarea timpurie, comanda și controlul Rusiei în timpul operațiunilor aeriene.

Colonelul Rosanna Clemente, adjunctul șefului de stat major al Comandamentului de apărare aeriană și antirachetă al Armatei a 10-a, a declarat că lansatoarele Patriot „sunt folosite pentru a proteja siturile statice și infrastructura națională critică” din Ucraina, potrivit Business Insider.

„Altele sunt deplasate și fac lucruri cu adevărat istorice pe care nu le-am văzut în 22 de ani de când sunt apărător aerian. Iar unul dintre ele este un ‘SAMbush’. „Ei fac asta cu sisteme Patriot extrem de mobile, care au fost donate de germani, deoarece sistemele sunt toate montate pe camioane”, a spus ea, referindu-se la ambuscadele cu rachete sol-aer pe care ucrainenii le-au executat.

A-50, un „instrument-cheie pentru operațiunile rusești deasupra Ucrainei”

Colonelul american a adăugat că echipele antiaeriene ucrainene au folosit această tactică „pentru a angaja primul sistem C2 A-50 în ianuarie”.

În aceeași zi, Ucraina a mai afirmat că a doborât un post de comandă aeropurtat Ilyushin Il-22.

A-50, produs de producătorul Beriev, este un avion de spionaj crucial care permite Rusiei să detecteze rachetele ucrainene care se apropie și să identifice țintele terestre. Avionul poate acționa, de asemenea, ca un centru mobil de comandă și control pentru a direcționa loviturile aeriene și alte atacuri ale Rusiei. Acesta are o rază de acțiune de peste 5.000 de kilometri și poate rămâne în aer timp de aproximativ opt ore.

Avionul a fost un „instrument-cheie pentru operațiunile rusești deasupra Ucrainei, furnizând avertizări timpurii aeriene privind amenințările, precum și funcționalități de comandă și control”, potrivit serviciilor de informații britanice.

Ministerul Apărării nu este de acord să livreze un sistem de apărare antiaeriană Patriot Ucrainei. În ciuda cererilor formulate de la Kiev și de la Wasinghton, generalii armatei nu sunt de acord cu transferul.

Oficialii români au declarat, legat de acest subiect, că o decizie va fi luată în Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT). Ministerul Apărării arată conform unor surse, că nu ne permitem să renunţăm la Patriot.

Ministerul Apărării nu este de acord cu transferul Patriot

O analiză MApN, la care face referire Antena 3, arată că România nu-și permite să transfere nici un sistem Patriot. Atât președintele Klaus Iohannis, cât și premierul Marcel Ciolacu au declarat că o decizie va fi adoptată în CSAT. Însă, până la această oră nu a fost convocată nici o astfel de întrunire. Iar conform acelorași surse, șeful statului ar vrea să amâne o decizie până după alegeri.

Ministerul Apărării a achiziţionat şapte sisteme de apărare antiaeriană de tip Patriot. Din acestea, patru au fost livrate, iar alte trei urmează să fie contractate. Din cele patru sisteme livrate, unul este operațional, iar al doilea urmează să fie pus în activitate.

Cele şapte sisteme, achiziționate de Ministerul Apărării, au fost estimate la aproximativ patru miliarde de dolari. Achiziția bateriilor Patriot este cea mai scumpă din istoria Armatei Române.



Președintele cere altceva la schimb

În urmă cu câtva timp, președintele Klaus Iohannis a declarat că România ar trebui să primească ceva la schimb, pentru sistemul Patriot livrat Ucrainei. Șeful statului a făcut aceste declarații în contextul unei vizite pe care a făcut-o în Statele Unite. Iohannis s-a întâlnit cu Joe Biden, președintele american, în fața căruia și-a prezentat candidatura la șefia NATO.

Klaus Iohannis a declarat că subiectul trebuie discutat de specialiștii din Ministerul Apărării. El a spus că o decizie va fi luată în CSAT și a cerut ca o dezbatere publică pe acest subiect să fie evitată

„Nu comentez această chestiune şi nu cred că are ce căuta în spaţiul public general. Este o chestiune care trebuie discutată cu specialiştii din armată, care, în final, trebuie decisă în CSAT şi comunicat rezultatul. Nu cred că o dezbatere publică largă este de dorit pe o astfel de speţă foarte specializată şi care, sigur, trebuie dusă într-o zonă unde, din păcate, avem un conflict armat”, a afirmat Klaus Iohannis.



Ministerul Apărării între președinte și premier

Pe de altă parte, zilele trecute, Marcel Ciolacu nu s-a arătat chiar împotriva unui astfel de transfer. Într-o intervenție publică, Ciolacu a declarat că și România este apărată dacă Ucraina beneficiază de apărare. Șeful Guvernului părea că că înclină ca Ministerul Apărării să transfere sistemul Patriot în Ucraina. El a precizat, totuși, că decizia va fi adoptată în CSAT.

„În primul rând, trebuie să vorbească specialişti. Asta nu înseamnă că dacă un sistem acoperă şi parte din Ucraina, înseamnă că nu mai acoperă România. Deci, aici e vorba de specialişti, se aşază la masă şi găsesc cele mai bune soluţii. Şi atunci decizia din CSAT se poate lua cu toată informaţia a disponibilă astfel încât să iei o decizie cât mai bună”, a declarat Ciolacu.

Marcel Ciolacu s-a arătat convins că o astfel de decizie, luată de Minsterul Apărării nu va slăbi sistemul de apărare antiaeriană al României. El a precizat că propunerea va merge în CSAT, dat fiind că ține de apărarea României.

„Eu sunt primul ministru al României. Eu trebuie să ascult într-un cadru instituţional secret. Pentru că, totuşi, o decizie care ţine de apărarea României şi pe urmă să luăm împreună o decizie. Nu este o discuţie, în primul rând, să devină tema electorală, fiindcă ar fi o catastrofă şi o abordare necorectă faţă de partenerii noştri din interiorulNATO şi nu este o discuţie pentru a se lua în spaţiul public. Ştiu, e o discuţie care interesează, creează un breaking news, dar cred că am ajuns la maturitatea politică de a evita astfel de lucruri, în lucruri atât de importante şi vedem nu numai pentru România, într-o întreagă Europa”, a transmis Marcel Ciolacu la Euronews.

Sistemul Patriot și un „Reminder ” istoric legat de Odessa. Cum ar putea da apă la moară discursului Kremlinului legat de „nazismul” ucrainean.

Știm că în aceste zile, de la declarația Președintelui Iohannis care a vizitat SUA și a avut întâlniri oficiale la Casa Albă cu Președintele Joe Biden, politicienii români și specialiștii lor analizează miza trimiterii unui sistem Patriot în Ucraina.

S-a afirmat recent, într-o serie de emisiuni privind strategia euroatlantică, emisiuni radiofonice la postul național de radio, faptul că sistemul Patriot aflat în dotarea Armatei Române ar putea apăra Odessa în fața rachetelor rusești. Odessa este un punct nevralgic în istoria noastră.

„Remider” istoric: Odessa epocii moderne

Orașul a fost fondat pe locul unei așezări numite „Moldoveanca” de către păstori care foloseau zona în timpul iernii, prin transhumanțî (este cam ușor să realizăm cam cine ar fi fondatorii orașului). Zona a făcut parte din vilayetul otoman Yedisan (probabil „șapte ținuturi”, „yedi” în turcă înseamnă „șapte”).

Zona era în afara zonei de bază a strămoșilor ucrainenilor de astăzi adică Zaporoje (cazacii zaporojoeni cu care „am făcut și noi cunoștință” prin istorie sunt prin liderii lor „atamani”, strămoșii ucrainenilor de astăzi, unii având vederi pro-ruse ca Bogdan Hmielnițki, alții pro-independneță, precum Ivan Mazeppa).



După cucerirea Crimeii la 1783 și preluarea Edisanului de către Rusia, dat fiind că în zonă, fiind una maritimă (singurul port „cald” la Marea Neagră pe coasta de nord a acesteia), locuiau negustori greci. Ecaterina cea Mare a fondat un oraș nou, rusesc, cu nume feminizat de al eroul Odiseus-Ulise din „Odiseia” lui Homer, oraș numit Odessa. Ca dovadă, bulevardul principal din Odessa, „Deribasivkoe” al cărui nume a fost schimbat pe la finele anului 2022, provine de la numele generalului spaniol Juan de Ribas care a lucrat în Armata Rusiei Țariste, deci la ordinele Țarinei Ecaterina a II-a.

Reminder” istoric legat de Odessa

Odessa în Al Doilea Război Mondial și românii

România a intrat la 22 iunie 1941 în războiul anti-sovietic, alături de Germania nazistă. După eliberarea Basarabiei, Herței și Bucovinei de Nord, generalul Ion Antonescu a devenit mareșal. Grupul de Armate în care era și Armata Română se numea „Mareșal Ion Antonescu” propagandistic, comanda fiind una germană până la urmă.

Totuși, soldații români mergeau dincolo de Nistru cu oful Ardealului în suflet iar Antonescu a cerut ca Odessa să fie cucerită de români și dincolo de Nistru să fie dată o zonă (Hitler a fost de acord) numită Transnistria, care ținea de la Bug în nord, de la Nistru în Vest până departe în stepa ucraineană, cam cât era Basarabia de mare. Centrul politic al Guvernământului Transnistriei a fost Odessa. Asta după ce bătălia Odessei a fost câștigată de români și germani cu pierderi grele. Bătălia a avut loc între 8 august și 16 octombrie 1941.

Reminder” istoric legat de Odessa

Explozia de la Cartierul General românesc, masacrele anti-evreiești și deportările

La 22 octombrie 1941, sediul Cartierului General românesc a sărit în aer, fiind ucis chiar comandantul trupelor române, dar și mai mulți soldați, subofițeri, ofițeri români și germani. Explozia a fost opera NKVD în retragere, dar Antonescu a pus- o pe seama „evreilor bolșevici”. Aproape instantaneu s-a declanșat um masacru spontan, câteva mii de evrei fiind uciși în cursul nopții la întâmplare.

A urmat apoi o „curățare a terenului” de tip nazist, cu asasinate, aruncarea în aer a deportaților închiși, numărul morților până în noiembrie 1941 crescând cu încă 45 000 morți. Așadar, cifra totală a evreilor uciși la Odessa a fost de 69 000 evrei.

Ulterior, în Transnistria au fost organizate lagăre de muncă forțată pentru evrei și rromii deportați din România dar și din Basarabia, Bucovina. Liniile de tramvai și ramele de tramvai au fost aduse la Craiova, unde Antonescu a dorit prin 1942-1943 să construiască tramvaiul din Bănie. Sovieticii vor lua stîlpii de tensiune, liniile și ramele după 1944. Se pare că un singur stâlp a mai rămas. Proiectul tramvaiului va fi operaționalizat abia de Ceaușescu prin 1987-1988.

Sistemul Patriot al României, cedat Ucrainei – pretext sigur pentru propaganda Kremlinului
Românii au evacuat Odessa la 23 martie 1944. De asemenea, Marina Română a evacuat și trupele din Crimeea, de la Chersones (Herson). Submarinele Rechinul Delfinul și Marsuinul au asigurat evacuarea, ținând la distanță torpiloarele și submarinele sovietice.

reminder” istoric legat de Odessa

Eliberarea Odessei de către sovietici a fost văzută ca o luptă contra fascismului. Ori, propaganda de la Kremlin și-a instituit ca „obiectiv” denazificarea Ucrainei. Așadar, numai faptul că Armata Română a fost la Odessa și s-a petrecut ce s-a petrecut acolo ar fi suficient pentru Kremlin să reaprină flacăra „denazisificării” și cu trimitere spre România, dacă sistemul militar Patriot cedat de România ar opera la Odessa spre care se îndreaptă acum ofensiva rusă.

Harkov este și el un loc vizat pentru că acolo, în era sovietică s-au fabricat legendarele tancuri sovietice T-34, care au făcut diferența pe frontul celui de Al Doilea Război Mondial.

„Rachetele vor cădea pe Bruxelles şi alte oraşe europene” iar asta nu este o exagerare, spune ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba, vorbind despe sprijinul antiaerian „insuficient” acordat de occidentali Ucrainei.

Dmitro Kuleba spune că cele câteva sisteme Patriot nu sunt suficiente pentru ca Ucraina să se apere de tirurile de rachete rusești, a declarat miercuri ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba într-un interviu pentru Reuters. Kuleba a spus că va ridica problema sistemelor de apărare antirachetă Patriot la fiecare din seria de întâlniri pe care le va avea cu omologii din NATO în următoarele două zile la Bruxelles.

„Partenerii ne-au pus la dispoziţie diferitele lor sisteme (de apărare aeriană), apreciem acest lucru, dar este pur şi simplu insuficient, având în vedere amploarea războiului”, a declarat Kuleba.

În ultimele săptămâni, Rusia a sporit atacurile asupra oraşelor ucrainene şi a infrastructurii energetice, subliniind nevoia urgentă de protecţie a ţării.

El a spus că partenerii Ucrainei au la dispoziţie peste 100 de sisteme Patriot, dar că până acum nu au fost dispuşi să dea Kievului nici măcar cinci sau şapte – numărul despre care Kievul spune că este minimul necesar pentru a asigura o protecţie suplimentară semnificativă.

„Este o problemă atât de mare? Nu este fezabil să oferim Ucrainei minimul solicitat?” se întreabă Kuleba. (…)

„Haideţi, băieţi. Adică… asta ni se întâmplă în fiecare zi. Şi soluţia este acolo. Este doar o problemă de voinţă politică. Aşa că cineva trebuie să ia decizia”, a punctat şeful diplomaţiei de la Kiev.

Ministrul de externe ucrainean susţine că un astfel de sprijin ar ajuta la înfrângerea Rusiei şi la prevenirea unui război mai mare în întreaga Europă.

„Când spun că Europa va fi în război şi că rachetele vor cădea pe Bruxelles şi alte oraşe europene, nu exagerez. Toate acestea se vor întâmpla dacă Ucraina nu va câştiga războiul împotriva Rusiei. Aşa că cel mai bun mod de a vă salva sistemele Patriot de la interceptarea rachetelor (deasupra ţărilor voastre) şi soldaţii voştri de la moarte este să le trimiteţi în Ucraina şi să le daţi soldaţilor ucraineni tot ce au nevoie”, a argumentat Kuleba.

Un ajutor occidental de 20 de miliarde pe an ar fi un efort „gargantuesc”

Întrebat despre o propunere a şefului NATO, Jens Stoltenberg – despre care diplomaţii spun că include un plan pentru un fond de 100 de miliarde de euro pentru Ucraina pe o perioadă de cinci ani – Kuleba a spus că salută sprijinul, dar acesta ar trebui să reprezinte fonduri noi şi nu să refolosească angajamente anterioare.

El a menţionat că NATO a avut dificultăţi în a strânge 500 de milioane de euro pentru un pachet de asistenţă cuprinzătoare pentru reformarea şi echiparea forţelor armate ucrainene, astfel că sporirea ajutorului până la 20 de miliarde pe an ar fi un efort „gargantuesc”.

„Dacă această iniţiativă specială va deveni realitate, trebuie să ne asigurăm că aceasta va fi (o) nouă sută de miliarde”, a subliniat Kuleba.

Rusia a lansat peste 3.000 de bombe aeriene ghidate, 600 de drone şi 400 de rachete asupra Ucrainei numai în luna martie, a declarat miercuri preşedintele Volodimir Zelenski. Kuleba a precizat că atacurile Rusiei din martie au implicat 94 de rachete balistice, care sunt mult mai rapide decât rachetele de croazieră, mai frecvent folosite, şi sunt mai greu de doborât.