PSD pregătește consultare internă privind continuarea guvernării, în timp ce cere măsuri urgente pentru prețurile la carburanți și energie, care se află într-o creștere continuă.

Biroul Permanent Național, convocat lui de PSD: Vom hotărî calendarul 

Partidul Social Democrat va convoca luni Biroul Permanent Național pentru a stabili etapele consultării interne privind continuarea sau ieșirea de la guvernare. Anunțul a fost făcut de președintele formațiunii, Sorin Grindeanu, după adoptarea bugetului de stat pentru anul 2026 în Parlament.

„Luni vom avea un Birou Permanent Naţional şi vom hotărî calendarul”, a declarat Sorin Grindeanu, vineri, la Palatul Parlamentului. Consultarea internă urmează să implice aproximativ 5.000 de membri ai partidului, care vor vota decizia finală privind poziționarea PSD în coaliția de guvernare.

Întrebat despre o posibilă schimbare a premierului, Grindeanu a evitat să își exprime o opinie personală. „O să facem acea consultare internă şi nu eu, toţi membrii PSD care vor vota, adică aproape 5.000 de
oameni, vor hotărî”, a precizat liderul social-democraților.



PSD pune accent pe prioritățile economice după adoptarea bugetului

Altfel, după finalizarea votului asupra bugetului de stat pe 2026, conducerea PSD arată că atenția Guvernului ar trebui să se concentreze asupra evoluției prețurilor la carburanți și energie.

Sorin Grindeanu a transmis că aceste teme trebuie tratate cu prioritate în perioada următoare și a solicitat executivului să adopte rapid măsuri în acest sens.

„În acest moment suntem în situaţia următoare: s-a votat bugetul. Eu le mulţumesc colegilor din Parlament, atât de la putere, cât şi din opoziţie. A fost un efort. Azi noapte s-a stat până la ora 3. Astăzi avem un buget votat, cu bune şi cu rele, cu bune şi cu rele, dar România are un buget. Ăsta este un lucru bun. De acum, prioritatea cred că trebuie să fie aceasta pe care o spuneţi dumneavoastră, preţul la motorină, preţul la benzină, tot ce ţine de energie. Bogdan Ivan a prezentat toate aceste variante. Eu încurajez Guvernul, ba chiar îl somez, ca în perioada următoare, trecând această etapă, să se ocupe şi să fie prioritate pentru Guvern”, a declarat liderul PSD.

Guvernul analizează mai multe variante privind combustibilii

Grindeanu a precizat că ministrul Energiei a prezentat mai multe opțiuni de lucru în cadrul discuțiilor interministeriale, inclusiv în contextul consultărilor cu Ministerul Finanțelor.

„Nu vreau să vin eu cu soluţii. Bogdan Ivan, ca ministru al Energiei, a dat soluţiile. Poate să fie unele îmbunătăţite. Ştiu că a avut şi ieri discuţii în cadru interministerial, cu ministrul Finanţelor, chiar la mine în birou. Aşa că mă aştept urgent să se vină cu o soluţie”, a spus acesta.

Întrebat dacă printre variante s-a discutat și introducerea unei accize flexibile, liderul PSD a explicat că au fost prezentate mai multe scenarii, fără a fi luată încă o decizie.

„N-am discutat, s-au prezentat toate. Bogdan a prezentat toate aceste variante, ieri a detaliat cu ministrul Finanţelor, la mine în birou, de acum e o decizie guvernamentală. Din punctul nostru de vedere, trebuie să fie luată o decizie”, a spus Sorin Grindeanu.

Premierul Ilie Bolojan a declarat, la Euronews România, că nu a refuzat întâlnirea cu primarii, cum au susținut aceștia. El spune că nu a mai putut participa din cauza unei ședințe prelungite la Parlament. Șeful Guvernului a explicat și variantele discutate pentru reducerea cheltuielilor în administrația locală.

Bolojan: „Nu a fost niciodată un refuz de întâlniri”

Premierul Ilie Bolojan a răspuns criticilor privind lipsa sa de la consultările cu primarii, organizate miercuri la Guvern. El a precizat că absența sa nu a fost un gest de refuz, ci rezultatul unei suprapuneri de program.

„Am fost la toate consultările cu autoritățile locale, deci m-am văzut, în aceste aproape 3 luni de zile de când sunt premier, de cel puţin 10 ori cu autoritățile locale şi din punctul ăsta de vedere, având şi cei 20 de ani în spate de administraţie, ştiu destul de bine problemele. Deci, n-a fost niciodată un refuz de întâlniri. Ieri, pur şi simplu, s-au suprapus două activități, s-a lungit o şedinţă la Parlament şi nu am mai putut să vin la întâlnirea cu primarii, dar când ai doi vicepremieri şi ministru de resort, înseamnă că a fost o întâlnire cât se poate de bună”, a declarat premierul pentru Euronews România.

Reducerea cheltuielilor din administrația locală

Discuțiile cu primarii au vizat în special situația cheltuielilor din administrația locală. Întrebat dacă se va aplica o formulă unitară de reducere a posturilor, Ilie Bolojan a explicat că nu se poate aplica aceeași măsură pentru toate unitățile administrativ-teritoriale (UAT).

,,Nu va fi unitar, pentru că unii s-au gospodărit mai bine, nu au risipit banii, iar alţii au exagerat, s-au dus la limita maximă şi nu ai cum să tai, de exemplu, 10% în mod unitar de la toţi. Pentru că, spre exemplu, Consiliul Judeţean Bihor are 88 de angajaţi, sub 90 de angajaţi, este totuşi într-un judeţ destul de mare, iar alte consilii judeţene care sunt cu număr dublu sau triplu de angajaţi nu cred că merg mult mai bine decât merge Consiliul Judeţean Bihor”, a precizat șeful Guvernului.

Deficit bugetar și cheltuieli publice

Premierul a insistat că reducerea deficitului bugetar presupune tăieri de cheltuieli. România are în prezent o diferență semnificativă între venituri și cheltuieli, iar Guvernul consideră că administrația locală trebuie să contribuie la echilibrarea finanțelor publice.

„Sper să ajungem la o soluţie, pentru că eram cu toţii conştienţi că la asemenea deficit, deci diferenţa dintre venituri şi cheltuieli, nu poţi să reduci acest deficit dacă nu scazi cheltuielile”, a spus Bolojan.

În opinia acestuia, în ultimii ani administrațiile locale nu au fost motivate să gestioneze eficient fondurile. Transferurile bugetare de la centru au fost acordate fără condiționări legate de performanță.

„Noi am făcut o greşeală majoră în aceşti ani că am demotivat administraţiile locale să facă administrare corectă, transferându-le bani fără probleme. Nu am condiţionat aceşti bani de performanţă. Gândiţi-vă că am suspendat în fiecare an o prevedere bugetară foarte importantă care spunea clar – banii de transfer bugetar, deci de sprijin de la stat, se dau direct proporţional cu gradul de încasare a impozitelor locale. Deci, tu nu-ţi făceai treaba, nu contează, noi îţi dădeam bani cât să-ţi acoperi toate cheltuielile. Nu merg lucrurile aşa”, a afirmat premierul.

Două variante de reducere a cheltuielilor

După discuția de miercuri, Lia Olguța Vasilescu, președintele Asociației Municipiilor din România și primar al Craiovei, a explicat că Guvernul a pus pe masă două scenarii pentru reducerea cheltuielilor în administrația locală.

„Guvernul a venit cu două propuneri în privinţa reducerii cheltuielilor în administraţia locală, una privind o reducere de cheltuieli de salarizare de 10% pentru fiecare UAT şi o a doua variantă ca din total posturi să fie o reducere de 40%, cu o frână de 20% din cele ocupate deja”, a declarat Vasilescu, citată de Agerpres.

Ea a subliniat că nu există două primării identice în ceea ce privește schema de personal și că măsurile trebuie adaptate fiecărei situații.

Administrarea diferențiată, cheia reformei

Bolojan a pledat pentru o abordare diferențiată, în funcție de performanțele și structura fiecărei autorități locale. El a dat exemplul Consiliului Județean Bihor, pe care l-a condus în trecut, ca instituție cu un număr mic de angajați raportat la dimensiunea județului.

În schimb, alte consilii județene sau primării au un aparat administrativ de două sau trei ori mai mare, fără rezultate vizibil superioare.

Moțiunea de cenzură inițiată de parlamentarii AUR împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan urmează să fie prezentată joi, începând cu ora 10:00, în plenul Parlamentului. Documentul, intitulat „Au ruinat țara și acum îi obligă pe români să achite nota de plată – afară cu Guvernul ipocrit”, este susținut și semnat de aleși ai formațiunilor AUR, S.O.S. România, POT, precum și de parlamentari neafiliați.

Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan va fi citită în plenul Parlamentului 

Demersul opoziției vine în contextul în care Executivul și-a angajat răspunderea pe un prim pachet de măsuri fiscale, menit să reducă deficitul bugetar. Pentru a permite desfășurarea acestei proceduri, sesiunea extraordinară a Parlamentului a fost prelungită până pe 14 iulie, dată la care moțiunea va fi dezbătută și supusă votului.

Inițiatorii moțiunii de cenzură acuză Guvernul că a deturnat puterea legitimă și a ignorat voința de reprezentare a cetățenilor, compromițând astfel principiile democrației. În opinia acestora, Executivul trebuie să fie înlăturat, alături de ceea ce numesc un aparat de propagandă „mincinos și toxic”.

„Imaginaţi-vă următoarea scenă: la un separeu mare, într-un restaurant de lux, clienţii beau şi mănâncă, şampanie scumpă, vită Wagyu, caviar şi fumează trabucuri cubaneze. Afară, pe terasă, un alt grup mănâncă cartofi prăjiţi şi beau bere la PET. La final, după o petrecere lungă, vine nota de plată, la separeu. E uriaşă”, se arată în textul moțiunii.

Val de critici la adresa celor care s-au aflat la guvernare în ultimii ani



Documentul moțiunii oferă o trecere în revistă a deciziilor adoptate de guvernele care s-au aflat la conducerea Executivului din 2019 până în prezent, evidențiind aspectele considerate dăunătoare pentru interesele cetățenilor.

„Guvernanţii (…) tocmai ne-au servit un nou pachet de creşteri fiscale. Totul pentru un singur scop sacru, să-şi păstreze neatins dezmăţul cheltuielilor pe care ei înşişi le fac cu banii noştri! Nu puteţi voi plăti cât putem noi cheltui. Aceasta este deviza aşa-ziselor reforme ale statului”, susțin inițiatorii acesteia.

Semnatarii moțiunii susțin că, dacă proasta guvernare ar fi fost o probă olimpică, actualii lideri ai guvernului ar fi ocupat toate pozițiile de pe podium. Ei îi acuză pe foștii premieri Orban, Cîțu, Ciucă și Ciolacu că au generat, prin incompetență și risipă, un dezastru administrativ.

„Piromanii care au dat foc ţării vin să ne ceară acum şi bani pentru extinctor”, mai spun ei.

Scenarii aflate pe masă. În ce condiții ar putea Guvernul Bolojan ar putea fi demis

Dacă moțiunea de cenzură inițiată împotriva Cabinetului Bolojan va fi adoptată de Parlament, actualul Guvern va fi demis. Executivul și-a asumat luni răspunderea privind pachetul de măsuri fiscale. Printre principalele prevederi ale acestuia se numără introducerea a două noi cote de TVA – de 11% și 21%, majorarea accizelor la alcool, carburanți și țigări, precum și aplicarea contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru pensiile care depășesc 3.000 de lei.

Pentru ca moțiunea să ducă la căderea Guvernului, este nevoie de cel puțin 234 de voturi în plenul reunit al Parlamentului. Un astfel de rezultat ar presupune o dezertare masivă din partea parlamentarilor din coaliția de guvernare, un scenariu aproape imposibil.

Cel mai plauzibil este ca formațiunile aflate la putere – PSD, PNL, UDMR, USR și reprezentanții Minorităților Naționale – să adopte strategia abținerii de la vot, lăsând opoziția să își susțină inițiativa fără sprijin din interiorul coaliției.

Gest extrem în Parlamentul Franței: Olivier Marleix, deputat francez în vârstă de 54 de ani și fost lider al grupului parlamentar Les Républicains, a fost găsit mort luni după-amiază, în reședința sa din localitatea Anet, departamentul Eure-et-Loir.

Gest extrem în Parlamentul Franței: Potrivit autorităților, decesul pare a fi rezultatul unei sinucideri prin spânzurare. Parchetul din Chartres a deschis o anchetă pentru a clarifica circumstanțele exacte în care s-a produs tragedia.

Gest extrem în Parlamentul Franței: Olivier Marleix s-a sinucis

Descoperirea a fost făcută de jandarmi, în urma unei sesizări primite de la apropiați ai politicianului. Trupul neînsuflețit se afla într-o cameră de la etajul locuinței. O autopsie urmează să fie efectuată în perioada următoare, a anunțat procurorul Frédéric Chevallier.



Olivier Marleix era deputat din anul 2012 și fusese anterior primar al comunei Anet, funcție pe care a ocupat-o timp de aproape un deceniu (2008–2017). De asemenea, a fost consilier tehnic al fostului președinte Nicolas Sarkozy în cadrul administrației de la Palatul Élysée.

Marleix s-a remarcat în ultimii ani prin poziții ferme în favoarea suveranității economice a Franței. A condus comisia parlamentară de anchetă privind vânzarea diviziei energetice a companiei Alstom către General Electric, contract realizat în perioada în care Emmanuel Macron era ministru al Economiei.



Ulterior, deputatul a sesizat justiția în legătură cu această tranzacție, ridicând semne de întrebare cu privire la impactul său asupra industriei strategice franceze.

Mesajul transmis de Emmanuel Macron

Moartea lui Olivier Marleix a generat reacții la nivel înalt în politica franceză. Președintele Emmanuel Macron a transmis un mesaj public în care l-a descris ca „un om politic cu experiență și convingeri ferme”. De asemenea, fostul președinte Nicolas Sarkozy l-a caracterizat drept „un colaborator fidel”, iar numeroși deputați, inclusiv din opoziție, și-au exprimat regretul pentru dispariția acestuia.

Și președinta Adunării Naționale, Yaël Braun-Pivet, a anunțat că va propune un moment de reculegere în plen în memoria deputatului, marți, la ora 15:00.

Un precedent rar în politica franceză

Este pentru a patra oară, începând cu 1958, când un deputat aflat în funcție își pune capăt zilelor. Alte cazuri similare au fost înregistrate în 1977, 1993 și 2008.

În prezent, ancheta autorităților franceze continuă pentru stabilirea tuturor elementelor care au condus la acest deces. Nu au fost făcute publice detalii privind eventuale probleme personale sau de sănătate cunoscute anterior, potrivit AFP.

Nicușor Dan a semnat decretul de numire a Guvernului. Membrii noului cabinet de miniștri, condus de Ilie Bolojan, au depus, luni seara, jurământul, la Palatul Cotroceni.

Acest guvern trebuie să refacă încrederea cetățenilor în instituțiile statului, a declarat, după jurământ, preșeidntele României, Nicușor Dan.

Ilie Bolojan a declarat, după depunerea jurământului, că este foarte optimist pentru că sectorul privat a dovedit, în ultimii zece ani, că este extrem de robust și a reușit să dubleze PIB-ul țării.

Nicușor Dan a semnat decretul de numire a Guvernului 

Nicuşor Dan, preşedintele României, a semnat luni, 23 iunie 2025, decretul de numire a Guvernului României.

Componența cabinetului este următoarea:

– Ilie-Gavril Bolojan – prim-ministru;
– Marian Neacşu – viceprim-ministru;
– Tánczos Barna – viceprim-ministru;
– Michael-Dragoş Anastasiu – viceprim-ministru;
– Marian-Cătălin Predoiu – viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne;
– Liviu-Ionuţ Moşteanu – viceprim-ministru, ministrul apărării naţionale;
– Ciprian-Constantin Şerban – ministrul transporturilor şi infrastructurii;
– Alexandru Nazare – ministrul finanţelor; Radu Marinescu – ministrul justiţiei;
– Florin-Ionuţ Barbu – ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale;
– Bogdan-Gruia Ivan – ministrul energiei;
– Alexandru-Florin Rogobete – ministrul sănătăţii;
– Dragoş-Nicolae Pîslaru – ministrul investiţiilor şi proiectelor europene;
– Daniel-Ovidiu David – ministrul educaţiei şi cercetării;
– Oana-Silvia Ţoiu – ministrul afacerilor externe;
– Diana-Anda Buzoianu – ministrul mediului, apelor şi pădurilor;
– Petre-Florin Manole – ministrul muncii, familiei, tineretului şi solidarităţii sociale;
– Radu-Dinel Miruţă – ministrul economiei, digitalizării, antreprenoriatului şi turismului;
– Cseke Attila-Zoltán – ministrul dezvoltării, lucrărilor publice administraţiei;



Pentru validarea noului Guvern, este necesar votul favorabil din partea majorității deputaților și senatorilor. Votul se va desfășura în mod secret, conform procedurii parlamentare.

Acord politic, semnat odată cu procesul de învestitură
În paralel cu procesul de învestitură, a fost anunțată și semnarea unui acord politic între principalele forțe aflate la guvernare. Documentul stabilește un sistem de rotație la conducerea executivului: Partidul Național Liberal (PNL) va deține funcția de prim-ministru în perioada iunie 2025 – aprilie 2027, urmând ca Partidul Social Democrat (PSD) să preia conducerea Guvernului din aprilie 2027 până în decembrie 2028.

Liderii coaliției au făcut declarații publice după semnarea acordului, subliniind importanța stabilității politice și a continuității actului de guvernare într-o perioadă cu provocări economice și sociale majore.

Prin urmare, toate condițiile legale și politice sunt îndeplinite pentru instalarea unui nou Executiv, iar votul din această seară va confirma dacă Ilie Bolojan și echipa sa primesc mandatul de a conduce România în următorii ani.

Demeter András István – ministrul culturii.
Guvernul, votat de Parlament

Cabinetul condus de premierul desemnat Ilie Bolojan a primit, luni, în plenul reunit al celor două Camere ale Parlamentului, cu 301 voturi pentru şi 9 voturi împotrivă.

Guvernul urmează să depună jurământul la Palatul Cotroceni , la ora 20.00.

„Vom face tot ce ţine de noi să respectăm acest vot, să fim în serviciul ţării noastre şi să îi respectăm pe români”, a declarat Bolojan după vot.

Update: Ilie Bolojan: România nu mai poate continua pe vechiul drum
Premierul desemnat, Ilie Bolojan, susținut de coaliția formată din PSD, PNL, UDMR, USR și reprezentanții minorităților, a prezentat în plenul Parlamentului programul de guvernare propus. În debutul discursului, acesta i-a mulțumit președintelui Nicușor Dan pentru sprijinul acordat și nominalizarea sa.
Bolojan a subliniat că viitorul executiv va fi construit în jurul a trei piloni principali: stabilitate financiară, eficiență administrativă și respect față de cetățeni. El a insistat asupra necesității unui echilibru bugetar, a continuării investițiilor publice și a atragerii de fonduri europene, menționând că orice întârziere a reformelor poate aduce consecințe economice grave.

„România nu mai poate continua pe drumul incertitudinii. Dacă nu luăm măsuri acum, riscăm o criză fiscală profundă și pierderea încrederii investitorilor”, a avertizat Bolojan.

Viitorul premier a adăugat că noul guvern va pune accent pe combaterea risipei din administrația publică, pe o guvernare responsabilă și transparentă și pe măsuri sociale care să încurajeze munca și implicarea civică. Totodată, el a recunoscut că anumite decizii vor fi nepopulare, însă sunt esențiale pentru a repune România pe o traiectorie durabilă.

În încheiere, Ilie Bolojan a declarat că misiunea guvernului său este una de reconstrucție profundă și că întreaga clasă politică trebuie să își asume responsabilitatea pentru viitorul țării: „Este timpul să ieșim din ciclul promisiunilor fără acoperire și să acționăm cu maturitate.”

Parlamentul României – reunit în şedinţă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului – urmează să acorde votul de învestitură pentru noul Executiv, condus de premierul desemnat Ilie Bolojan. Evenimentul are loc după ce toţi miniştrii propuşi au primit avize favorabile în cadrul audierilor din comisiile de specialitate.

Noul Executiv, vot de învestitură în Parlament

Lucrările şedinţei încep cu prezentarea oficială a programului de guvernare şi a componenţei Cabinetului, ambele asumate de Ilie Bolojan, desemnat recent pentru funcţia de prim-ministru de către preşedintele României. Ulterior, parlamentarii vor intra în dezbateri, urmând ca la final să voteze acordarea încrederii pentru întreaga echipă guvernamentală și pentru planul propus.

Conform prevederilor constituționale (Articolul 103), președintele țării are obligația de a desemna un candidat pentru funcția de prim-ministru după consultarea partidului cu majoritate absolută în Parlament sau, în lipsa acesteia, a formațiunilor parlamentare.

Candidatul are un termen de maximum zece zile pentru a obține votul de încredere
Odată desemnat, candidatul are un termen de maximum zece zile pentru a obține votul de încredere din partea Legislativului.

Vlad Gheorghe, fost membru USR și fondatorul partidului DREPT și susținător al președintelui Nicușor Dan în campania prezidențială din acest an, a notat într-o postare pe pagina sa de Facebook că: „Miroase a anticipate. Și, sincer, abia aștept!”

Vlad Gheorghe este cunoscut în spațiul public ca „omul de încredere” al lui Nicușor Dan. Și-a arătat susținerea pentru președinte încă de când candida la Primăria București. Iar după anularea primului tur de scrutin din 2024, Vlad Gheorghe a cerut public ca Nicușor Dan să se înscrie în cursa electorală pentru Cotroceni ca independent.

„Omul de încredere” al președintelui, critici la adresa partidelor

Acum , în contextul negocierilor pentru formarea unui nou Guvern, fondatorul DREPT aduce critici formațiunilor politice vechi din România. „Nu pot controla un președinte care nu le răspunde la comenzi. Nu mai pot dicta reguli, nu mai pot cosmetiza minciuni. Și, mai ales, nu mai pot negocia doar pentru ei.

Așa că fac ce știu mai bine: blochează, sabotează, trag sfori. Totul, ca să oprească orice reformă reală. Că doar n-or să accepte să piardă ei și-ai lor funcții, sporuri, prime, pensii speciale și toate beneficiile pe care și le-au dat singuri în 35 de ani.

Ăștia, și în ceasul al doisprezecelea, își împart banii și puterea într-un stat capturat. Asta negociază de trei săptămâni, de fapt. Nu mai pot ei că avem deficit record, că fug investitorii, că pierdem miliardele „moca” de la UE”, a scrie Vlad Gheorghe pe pagina sa de Facebook.

Promisiuni, taxe noi și dispreț

Pe mai departe, el și-a expus părerea față de acțiunile partidelor vechi în relația lor cu cetățenii țări. „Între timp, românii care se trezesc dimineața și se duc la muncă, care plătesc taxe, care mor de nosocomiale în spitale, care sunt dezamăgiți de sistemul de educație și fac zeci de ore în trafic – primesc în schimb doar promisiuni, taxe noi și dispreț. Antreprenorii sunt sufocați, oamenii sunt storși. Firmele de partid? Fac evaziune liniștite. Pentru că nu pățesc nimic”, a mai notat politicianul.

Apoi, Vlad Gheorghe a explicat cum, în viziunea sa, situațiile prezentate de el mai sus nu s-ar mai putea repeta. „România onestă are acum șansa să scape de tot de ei, să scape și de sateliții lor – sanchi, oameni noi – ăia care n-au trecut deja la PSD pe față. Cum? Luptând pentru speranță, pentru schimbare, cum am făcut-o și pe 18 mai. Nu există eroi și un singur om nu e de ajuns. Doar împreună scăpăm de căpușele care sug sângele României oneste de trei decenii. Definitiv”.

Jocul și regulele sale

„Omul de încredere” al președintelui Nicușor Dan adaugă faptul că, după alegerile din 18 mai, cetățenii au transmis un mesaj către politicieni. România onestă le-a spus: AJUNGE. Aproape 12 milioane de români au votat pentru o altă direcție”, a mai notat el.

În acest sens, Vlad Gheorghe găsește acum necesară „mișcare reformatoare autentică”, pe care o descrie ca „o forță curată, hotărâtă și solidară cu un președinte care vrea cu adevărat să schimbe regulile jocului”.

Urmează alegeri anticipate?

Iar apoi, fondatorul DREPT a transmis că, prin alegeri anticipate, cetățenii au posibilitatea să-i scoată din Parlament „pe cei care și-au făcut viața pentru ei și și-au bătut joc de oameni”. Vlad Gheorghe anunță altfel că se va implica în posibilele viitoare alegeri anticipate din țară ca parte a „noii construcții”.

„Dacă chiar asta vor partidele tradiționale, atunci am un singur lucru să le spun: ABIA AȘTEPT! Dacă urmează alegeri, vom fi acolo. Cu fruntea sus. Cu vocea celor care nu mai vor să fie furați, mințiți, batjocoriți. Este timpul să-i scoatem din Parlament pe cei care și-au făcut viața pentru ei și și-au bătut joc de oameni. România nu are nevoie de un nou blat. Are nevoie de o nouă construcție. Iar noi suntem gata”, conchide Vlad Gheorghe.

Vlad Gheorghe a fost un aliat și colaborator apropiat al lui Nicușor Dan. Cei doi au făcut parte din aceeași echipă încă de pe vremea activismului civic, prin participarea în cadrul Asociației „Salvați Bucureștiul”. După aceea, au colaborat în proiecte politice ulterioare.

Grupul parlamentar al POT din Camera Deputaților rămâne cel mai mic după plecarea altor 6 deputați. Situația este și mai gravă la Senat, unde grupul e pe cale să fie desființat.

Anamaria Gavrilă, șefa POT, rămâne cu doar 14 membri în grupul deputaților. Asta după ce 10 deputați au părăsit, de la începutul sesiunii parlamentare, partidul pe care îl conduce.

Șase deputați au anunțat, miercuri, într-un comunicat de presă, că părăsesc formațiunea politică. Este vorba despre deputații Dumitriţa Albu, Lucian Andruşcă, Andrei Csillag, Călin Groza, Gheorghe Pîclişan şi Aurora Simu.

Șefa Partidului Oamenilor Tineri (POT), Anamaria

Gavrilă, a declarat că îi consideră pe foștii ei colegi „fii risipitori” și a susținut că aceștia ar fi fost „direcționați în afara partidului”.

„Acești oameni nu au fost niciodată ai noștri. N-au fost nici ai suveranismului, nici ai idealurilor pentru care milioane de români au stat la coadă să voteze. Au fost ai intereselor personale, ai calculelor cinice, ai funcțiilor și ai confortului. Au jucat teatru cât timp le-a fost convenabil, iar acum, când lupta devine grea, își dau jos masca și își arată adevărata față: cea a oportunismului și a lașității”, a transmis Anamaria Gavrilă, într-un comunicat de presă.

De asemenea, șefa POT susține că partidul său este acum mai puternic după plecarea parlamentarilor: „Este o zi pe care ne-o vom aminti ca partid ca fiind ziua în care am renăscut. Le mulțumim celor peste 5 milioane de români care au dat încredere mișcării suveraniste. Eu și noi, cei noi, nu știm jocuri de culise, diversiuni sau minciuni”.

Oamenii tineri, plecați cu scandal

Pe lângă cei șase plecați astăzi, POT a mai pierdut alți patru parlamentari de la investirea noii legislaturi în decembrie 2024. Este vorba despre Monica și Radu Ionescu, excluși în februarie.

Soții excluși din partid

Partidul a anunțat atunci că cei doi au instigat la violență. Potrivit Digi24, excluderea celor doi a venit după ce Radu Ionescu și-a îmbrâncit o colegă, în timp ce era încurajat de soția lui, Monica Ionescu.

Deputații excluși sunt soț și soție, însă au intrat în Parlament pe liste diferite. Monica Ionescu a candidat pe lista POT pentru Camera Deputaților din Neamț, iar Radu Ionescu pe lista din Bacău.

Amenințat de Anamaria Gavrilă

Lista este completată de Andrei-Ionuț Teslariu, demisionarul care s-a alăturat PNL și Dorin Popa, demisionar care a acuzat-o pe Anamaria Gavrilă că l-ar fi amenințat că o să intre „cu capul în gard” și o să rămână „fără suflare”.

Gavrilă a respins acuzațiile deputatului Dorin Popa privind presupusele amenințări și l-a acuzat, la rândul său, de fals în declarații și încasarea ilegală a indemnizației de revoluționar. Șefa partidului a mai susținut atunci că există surse credibile care afirmă că Dorin Popa ar fi fost implicat în mineriade, organizând acțiuni împotriva studenților, și a anunțat că partidul va intenta proces împotriva persoanelor care au semnat acte oficiale în numele partidului fără mandat.

Fără grup la Senat

La Senat grupul POT este format din doar 7 oameni. Cinci senatori au demisiile pregătite. Anunțul a fost făcut de senatorul Liviu Fodoca. Alături de el ar urma să plece Ștefan Borțun, Liviu Sorin Robe, Robert Ghiță și Paul Ciprian Pintea.

Minimul necesar pentru a avea un grup la Senat este de 7 membri. Astfel POT va rămâne fără grup parlamentar la Senat.

SOS, pe urmele POT

Al doilea cel mai puțin numeros partid în Parlament este SOS. Partidul a început sesiunea parlamentară cu 28 de deputați și a rămas cu 23, după ce cinci membri au plecat, printre care și Dumitru Coarnă.

Pe lista demisionarilor din grupul deputaților SOS mai sunt Andrei Cosmin, Băişanu Ştefan-Alexandru, Moiseev Alexandrin și Szőke Ecaterina-Mariana.

Și de la Senat au plecat doi membri: Carp Ionel și Gheorghe Daniel Paul Romeo.

Nicușor Dan, candidat independent la alegerile prezidențiale, a declarat că organizarea unor alegeri anticipate nu ar fi în avantajul României, având în vedere instabilitatea politică existentă de mai bine de un an. El a subliniat că România are un Parlament cu un mandat de încă trei ani și jumătate, iar președintele ales trebuie să colaboreze cu acesta pentru a forma un guvern funcțional.

Nicușor Dan nu ar fi de acord cu organizarea alegerilor anticipate

Primarul Capitalei Nicușor Dan a fost întrebat despre comentariile unor lideri AUR, care susțin că, în cazul în care George Simion devine președinte, ar trebui organizate alegeri anticipate.

„Eu sper să nu fim în scenariul pe care-l menţionaţi. Indiferent cine câştigă preşedinţia României, nu e oportun pentru România să organizăm alegeri anticipate, pentru că suntem într-o situaţie de instabilitate de mai bine de un an, de când au început alegerile, am avut alegeri anulate, am avut preşedinte interimar, acum avem guvern interimar, alegeri anticipate înseamnă din nou câteva luni de instabilitate”, a explicat Nicuşor Dan.



El a adăugat că „România are un Parlament care mai are trei ani şi jumătate de mandat şi preşedintele trebuie să colaboreze cu acest parlament pentru a da o formulă guvernamentală”.

Scenariul liderilor AUR

După rezultatele de la alegerile prezidențiale, partidul AUR a transmis că vrea alegeri anticipate dacă Simion ajunge președinte. Înainte de votul de duminică, Simion declarase că intenționează să-l propună pe Călin Georgescu pentru postul de prim-ministru.

„80% dintre români, dintre cei care au votat duminică, nu vor PSD, PNL, UDMR. Aproape 4 milioane de români au votat un conservator. Eu cred că trebuie să ne întoarcem la democrație, la ce vor românii”, a declarat, marți, la Digi24, liderul AUR Dan Tanasă.

Nicușor Dan, pregătit de o confruntare electorală cu George Simion

Nicușor Dan a declarat că este pregătit să ia parte la o dezbatere electorală cu George Simion.

„Da, voi răspunde invitaţiilor posturilor de televiziune pentru o dezbatere cu contracandidatul şi este o veste bună că domnia sa vrea, acceptă”, a afirmat primarul Capitalei.

Ilie Bolojan a declarat, cu privire la o posibilă destrămare a coaliției, în cazul în care Antonescu nu va fi ales președinte, că alegerea unui alt președinte ar putea genera anumite probleme în colaborarea cu Parlamentul.

Ilie Bolojan: Alegerea unui alt preşedinte ar putea crea nişte probleme

Antonescu este considerat singura persoană capabilă să asigure stabilitate și o colaborare eficientă: „Alegerea unui alt preşedinte ar putea crea nişte probleme în această colaborare, neputând estima cum se vor regla lucrurile. Acesta este adevărul”, a explicat președintele.

Ilie Bolojan a fost întrebat dacă împărtășește opinia liderului UDMR, Kelemen Hunor, care susține că actuala coaliție nu va rezista dacă Crin Antonescu nu va fi ales președinte al țării.

„Nu pot da o sentinţă vizavi de ceea ce se va întâmpla. Din punctul meu de vedere, alegerea domnului Crin Antonescu, candidatul susţinut de coaliţie, va însemna garanţia unei stabilităţi şi a unei colaborări, indiferent care va fi arhitectura Guvernului în viitor, în aşa fel încât să se lucreze pentru a duce ţara la un alt nivel, iar alegerea unui alt preşedinte ar putea crea nişte probleme în această colaborare, neputând estima cum se vor regla lucrurile. Acesta este adevărul”, a afirmat Ilie Bolojan.

Bolojan, despre riscul retrogadării României

Bolojan consideră că, în contextul situației economice a României, țara ar putea fi retrogradată dacă vor apărea conflicte între președintele statului și Guvern.


”Dacă va fi ales un preşedinte care va intra într-un conflict cu majoritatea parlamentară, avem o şansă foarte mare să fim retrogradaţi, pentru că ţara noastră nu mai suportă aceste conflicte. Dacă am fi avut nişte deficite de tipul ţărilor nordice, 2%, 3%, n-ar fi fost o problemă, dar în situaţia de faţă, în care avem o realitate bugetară care nu ne ajută, în care avem de… gândiţi-vă că noi trebuie să ne accesăm banii europeni”, a mai avertizat președintele interimar.

Nu vom mai putea lua banii din împrumuturi

Ilie Bolojan a subliniat, de asemenea, că dacă clasa politică nu va colabora după alegerile prezidențiale, există riscul de a pierde fonduri europene esențiale pentru realizarea unor lucrări de infrastructură importante.

Dacă guvernele noastre, guvernul actual, guvernul viitor, actualul guvern dacă rămâne după alegeri, nu vor lucra zi de zi pentru a îndeplini jaloanele, pentru a face licitaţiile, pentru a consuma banii, nu numai că nu vom putea lua banii din împrumuturi, ci vom pierde şi granturile.

Din nou, o pierdere a acestor granturi va însemna că lucrări de infrastructură importante, proiecte de sprijinire a mediului de afaceri, nu vor fi puse în practică. Deci este o responsabilitate guvernamentală să facem tot ce este posibil şi acum, dar şi după alegeri, că nu se vor termina lucrurile, pentru a accesa aceşti bani”, a concluzionat Ilie Bolojan, la antena3.ro.

Deputatul Andrei Teslariu a anunțat că își dă demisia din Partidul Oamenilor Tineri (POT), la doar câteva ore după ce lidera acestei formațiuni, Anamaria Gavrilă, a anunțat că se retrage din cursa prezidențială în favoarea președintelui AUR, George Simion.

Teslariu pleacă din POT din cauza lui Georgescu 

Andrei Teslariu a explicat că această decizie a fost determinată de apropierea excesivă a formațiunii de Călin Georgescu. El consideră că partidul din care a făcut parte până acum a devenit „o anexă” a fostului candidat pro-rus.

„Intrarea mea în politică a avut drept scop implicarea în promovarea unui partid conservator moderat (…) în care să pot coopta cât mai mulţi oameni din zona de antreprenoriat sau din alte categorii profesionale”, a scris deputatul în scrisoarea de demisie.

„Din păcate alegerea apropierii de Călin Georgescu a însemnat o poziţionare deloc moderată în zona conservatoare şi i-a îndepărtat treptat pe toţi cei care mi se alăturaseră (chiar şi numai în discuţii şi idei pentru că public au preferat să rămână în umbră pentru a nu le fi afectate afacerile), unii imediat, alţii după ce au văzut că această asociere se menţine şi chiar ne-a transformat într-o anexă a lui Georgescu şi a discursului său deloc coerent şi bazat pe o lipsă acută de logică elementară”, a acuzat Teslariu.

Teslariu, nemulțumit de felul în care e condus partidul

El mai spune că, „din păcate”, activitatea parlamentară „a trecut în plan secund”, iar POT s-a am aruncat într-o luptă pentru care nu era deloc pregătit: preşedinţie şi/sau guvernare.

„Mi-a plăcut ideea că trebuie să ne alegem luptele pe care le ducem, însă din punctul meu de vedere nu aceasta era alegerea corectă ci consolidarea partidului şi o activitate parlamentară care să conteze”, a mai spus deputatul.

Teslariu mai acuză că, acum „deciziile importante de ordin politic se iau fără consultarea măcar a parlamentarilor, dacă nu a tuturor membrilor”.

Fostul parlamentar POT spune că „ori partidul a luat-o într-o direcţie care nu mă mai reprezintă, ori aşteptările mele erau unele greşite. În oricare din variante, rămânerea mea în acest proiect este imposibilă”.

Teslariu a mai anunțat că rămâne în Parlament. „Voi încerca, aşa cum o să consider eu, să aduc un plus în societate prin această responsabilitate primită de la oameni, care cel mai probabil va fi singura”, a mai scris fostul membru POT în scrisoarea de demisie.

POT acuză PNL că l-a șantajat pe deputat

Partidul Oamenilor Tineri au aruncat vina pentru acestă demisie asupra „sistemului mafiot din partea PNL”, spunând că Teslariu că „are o firmă de proiectare şi a avut contracte cu administraţia locală, contracte unde, din motive politice, i-au fost blocaţi banii”.

„Andrei este membru încă din 2024. A fost alături de noi în cel mai greu an cu runde de alegeri intense. (…) Nu ne-a cerut niciodată nimic, întotdeauna a dăruit. Şi îi mulţumim pentru asta”, au mai scris reprezentanții POT, pe Facebook.

„Acesta este sistemul politico-mafiot cu care ne luptăm la nivel de ţară şi care a început să ia oamenii la ochi peste tot. Fiecare om din primării a devenit agent de urmărire pentru cetăţeni. Cetăţenii sunt urmăriţi peste tot – cu cine vorbesc, la ce fel de postări dau like-uri şi cu cine se văd. Sunt apoi luaţi unul câte unul şi cumpăraţi, şantajaţi sau ameninţaţi”, au mai acuzat cei din POT.