Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) precizează duminică într-un comunicat de presă că „în salonul incendiat a fost stabilit locul din care s-a declanşat incendiul şi vor fi ridicate dispozitive şi echipamente medicale, în vederea expertizării”.

De asemenea, Parchetul General spune că a fost dispusă necropsia victimelor şi patru dintre necropsii au fost finalizate. „Procedura medico-legală corespunde patologiei pentru care au fost tratate victimele – cazuri tip Covid”, mai precizează sursa citată.

„1. Au fost dispuse ordonanţele de efectuare a necropsiei victimelor. Au fost finalizate patru dintre necropsiile dispuse. Procedura medico-legală corespunde patologiei pentru care au fost tratate victimele – cazuri tip Covid;

2. În salonul incendiat a fost stabilit locul din care s-a declanşat incendiul şi vor fi ridicate dispozitive şi echipamente medicale, în vederea expertizării. Cercetarea locului faptei va continua în cursul zilei de 16 noiembrie;

3. Au fost predate înscrisuri de către reprezentanţii Spitalului, urmând să se analizeze dacă acestea răspund problemelor din anchetă şi în ce măsură este necesar să fie ridicate şi alte înscrisuri;

4. Au fost stabilite persoanele care vor fi audiate şi au început audierile”, arată comunicatul de presă al PÎCCJ remis duminică News.ro.

Sursa menţionată mai anunţă că „raportat la actele procedurale efectuate în cauză, atunci când împrejurările vor permite”, Parchetul General va oferi detalii suplimentare.

PÎCCJ precizează că „aceste activităţi nu pot, în nicio situaţie, să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie”.

Secţia de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a preluat sâmbătă seara ancheta în cazul incendiului de la Secţia de Anestezie Terapie Intensivă a Spitalului Judeţean Piatra Neamţ, arată un comunicat de presă. Ancheta este condusă de procurorii din dosarele Colectiv şi Maternitatea Giuleşti, procurorii Eduard Mihai Ilie şi Marius Iacob.

Zece pacienţi au murit în urma unui incendiu care a izbucnit sâmbătă la secţia de Terapie Intensivă a Spitalului Judeţean Piatra Neamţ. Alte şapte persoane, inclusiv medicul Ioan Cătălin Denciu, care a încercat să salveze bolnavii, au fost rănite. Doctorul a fost transferat la Spitalul Militar Regina Astrid din Bruxelles.

Secţia pentru procurori a CSM a decis ca Giorgiana Hosu să fie mutată la Parchetul General, după ce aceasta şi-a dat demisia din funcţia de şef al DIICOT.

„Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, după suplimentarea ordinii de zi, a hotărât continuarea activităţii doamnei procuror Hosu Elena – Giorgiana în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, începând cu data de 26.09.2020, ca urmare a eliberării din funcţia de procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, prin demisie, începând cu data de 25.09.2020″, se arată în decizia CSM.

Giorgiana Hosu a solicitat CSM să-şi continue activitatea ca procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Serviciul de îndrumare şi control, transmite Agerpres.

Giorgiana Hosu a demisionat de la șefia DIICOT

Hosu a demisionat săptămâna trecută de la şefia DIICOT, după ce soţul său, fostul poliţist Dan Hosu, a fost condamnat de Tribunalul Bucureşti la trei ani închisoare cu suspendare în dosarul ‘Carpatica Asig’, pentru săvârşirea infracţiunilor de instigare la acces ilegal la un sistem informatic şi instigare la folosirea de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii.

Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a respins solicitarea fostului procuror-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, de recunoaştere a gradului profesional corespunzător pentru Parchetul General.

„Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât respingerea cererii formulate de doamna Laura Codruţa Kovesi, procuror în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Biroul teritorial Sibiu, în prezent delegată la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Serviciul îndrumare şi control, de recunoaştere a gradului profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”, se arată în soluţia dată marţi de procurori.

În 11 iulie, procurorul general, Augustin Lazăr, a decis delegarea Laurei Codruţa Kovesi, revocată de la conducerea DNA, în funcţia de procuror la Serviciul de îndrumare şi control din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, începând cu aceeaşi dată.

La jumătatea lunii octombrie, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader afirma că, urmare a OUG adoptate de Guvern pentru modificarea legilor justiţiei, Laura Codruţa Kovesi, dacă are gradul de procuror la Parchetul de pe lângă tribunal, nu poate rămâne la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

”Spuneţi că acest fapt (numirea Codruţei Kovesi la Parchetul ICCJ – n.r.) este o sfidare, eu nu vă contazic, dar domnul Lazăr poate spune că e normal, că valorifică bogatele experienţe dobândite în managementul parchetelor de rang înalt. Pentru procurorii de la DNA, DIICOT sunt nişte condiţii, de vechime în profesie, să nu fi fost sancţionaţi disciplinar, să aibă o bună conduită, să aină o pregătire bună ş.a.m.d., la procurorii PICCJ nu era prevăzut decât criteriul vechimii în muncă, niciun alt criteriu care să completeze vechimea. Prin OUG, am introdus un alineat nou în care spunem că, pentru a fi numiţi în cadrul PICCJ, procurorii trebuie să nu fi fost sancţionaţi disciplinar, să aibă o pregătire bună profesională, o conduită morală ireproşabilă şi gradul profesional egal cu cel corespunzător Parchetului de pe lângă Curtea de Apel”, a mai declarat ministrul Justiţiei.

Tudorel Toader a precizat că un procuror nu poate ajunge în vârful ierarhiei dacă nu a parcurs toate treptele – parchet pe lângă judecătorie, parchet pe lângă tribunal, parchet pe lângă curte de apel şi PICCJ.

”Cazul pe care-l spuneţi (al Codruţei Kovesi – n.r.), nu ştiu. Dacă are gradul de tribunal, nu poate să rămână la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru simplul motiv că ar sări de la tribunal peste Curtea de Apel şi s-ar duce la Parchetul de pe lângă Înalta Curte”, a spus ministrul Justiţiei.

Klaus Iohannis a semnat, pe 15 decembrie 2015, decretul de numire în funcţia de procuror şef adjunct al Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului General în cazul lui Cristian Lazăr.

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, în data de 15 decembrie 2015, mai multe decrete, printre care şi cel de numire al lui Cristian Aurel Lazăr în funcţia de procuror şef adjunct al Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ), pentru un mandat de 3 ani.

„15 Decembrie 2015
Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a semnat marţi, 15 decembrie a.c., următoarele decrete:

• Decret numirea în funcţia de procuror şef adjunct al Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a domnului Aurel Cristian Lazăr, pe o perioadă de 3 ani”, se arată în comunicatul de presă postat pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale.

Numirea vine în condiţiile în care, în septembrie 2014, respectiv cu o lună înainte de alegerile prezidenţiale, Cristian Aurel Lazăr clasase o speţă care-l viza pe Klaus Iohannis.

„Prin intermediul unei plângeri penale, adresate, iniţial, Direcţiei Naţionale Anticorupţie, structura Centrală, unde a fost înregistrată sub numărul 5630/19.06.2013, petentul (…), domiciliat în (…) a solicitat tragerea la răspundere penală a primarului municipiului Sibiu, Klaus Werner Iohannis, pentru comiterea infracţiunilor de conflict de interese, abuz în serviciu contra intereselor publice şi abuz în serviciu contra intereselor persoanelor”, se arată în rezoluţia de clasare semnată de procurorul Cristian Lazăr, în data de 18 septembrie 2014, potrivit luju.ro.

Un exemplar al soluţiei de clasare a fost transmis, potrivit legii, şi lui Klaus Iohannis, se mai arată în aceeaşi rezoluţie de clasare.

În decembrie 2015, din calitatea de preşedinte al României, acesta a semnat decretul de numire în funcţie la Parchetul General pentru procurorul Cristian Lazăr.

Rezoluţia de clasare apare la dosarul de numire a lui Augustin Lazăr în funcţia de procuror-şef al Parchetului General, de la Ministerul Justiţiei, potrivit lui Tudorel Toader.

„În dosarul de numire a domnului Augustin Lazăr în funcţia de procuror-şef al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de la Ministerul Justiţie, s-a identificat o Ordonanţă de clasare pentru un dosar deschis în anul 2013 pe numele primarului Municipiului Sibiu de la acea dată, domnul Klaus Werner Iohannis. La baza dosarului stau două plângeri, una formulată de un petent persoană fizică către Direcţia Naţională Anticorupţie, care a fost trimisă ulterior spre competentă soluţionare Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia la data de 18.07.2013 şi alta formulată de către o instituţie publică la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, transmisă spre competentă soluţionare Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia la data de 28.08.2013. La acea dată, conform informaţiilor din curriculum vitae depus la dosarul de candidatură, domnul Augustin Lazăr îndeplinea funcţia de Procuror General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia”, arată Ministerul Justiţiei, într-un comunicat de presă.

Tudorel Toader a declanşat săptămâna trecută procedura de revocare de la conducerea Parchetului General, printre cele 20 de motivele invocate de ministru fiind şi o rezoluţie de clasare ce-l viza pe Klaus Iohannis, aflată în dosarul de candidatură al lui Augustin Lazăr. Ulterior, ministrul Justiţiei a anunţat că va prezenta public documente din acest dosar de candidatură.

Miercuri, Tudorel Toader a solicitat CSM să aprecieze dacă sunt întrunite condiţiile pentru a publica aceste acte din dosarul de candidatură. Potrivit unor surse din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, cererea ministrului de a aprecia dacă pot fi publicate documentele din dosarul lui Lazăr nu are temei deoarece documentele din dosarul profesional al magistratului sunt confidenţiale, însă cele dintr-un dosar de candidatură pot fi publicate.

Parchetul General transmite, printr-un comunicat de presă, că există acțiuni de destabilizare a Ministerului Public, făcând referire la informații legate de sumele cheltuite de Augustin Lazăr pentru deplasările în străinătate.

„În cursul zilei de astăzi, 26 septembrie 2018, un post de televiziune a lansat o serie de informații false referitoare la activitatea domnului Augustin Lazăr, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ), susținând  că “a cheltuit sume exorbitante pentru deplasări în străinătate”  și că “aceasta este una din neregulile până în clipa de faţă”.

Potrivit art.  71 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, “procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reprezintă Ministerul Public în relaţiile cu celelalte autorităţi publice şi cu orice persoane juridice sau fizice, din ţară sau din străinătate”. Totodată, în Regulamentul de ordine interioară al parchetelor, articolul 14, litera f, aprobat prin Ordinul ministrului justiției nr. 2.632/C/2014, este prevăzută atribuția procurorului general de a reprezenta Ministerul Public “în relațiile cu celelalte autorități și instituții publice, cu organizațiile neguvernamentale, cu orice alte persoane juridice sau persoane fizice din țară și din străinătate, precum și în relațiile internaționale”.

Fără a face referire la existența unei atribuții exprese de reprezentare a procurorului general al PÎCCJ în relațiile internaționale, postul de televiziune în cauză a difuzat o știre din care, în mod fals, rezultă ideea că domnul Augustin Lazăr a acționat în mod nelegal.

Pentru o corectă informare a opiniei publice și pentru a se aprecia importanța reprezentării Ministerului Public în domeniul relațiilor internaționale, menționăm câteva dintre activitățile externe la care a participat procurorul general al PÎCCJ: Forumul Consultativ al Procurorilor Generali, Forumul România – Republica Moldova în domeniul justiției, Ședința solemnă a Curții de Casație franceze, Întâlnirea Generală a Asociației Internaționale a Procurorilor, Întâlnirea Rețelei Procurorilor Generali și șefilor instituțiilor echivalente de pe lângă Curțile Supreme ale Statelor Membre din Uniunea Europeană, vizite la Parchetul General de pe lângă Curtea de Casație a Franței și la Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Totodată, precizăm faptul că informații referitoare la obiectul deplasărilor externe ale conducerii PÎCCJ se regăsesc pe site-ul instituției, rubrica Comunicate de presă.

În contextul înmulțirii în ultima perioadă a lansării în spațiul public de informații false sau informații prezentate trunchiat, procurorul general al PÎCCJ atrage atenția asupra faptului că acestea reprezintă în mod evident o acțiune de destabilizare a Ministerului Public”, transmite parchetul.

Schimb de replici între liderul PSD şi un protestatar, la finalul audierilor: „De unde sunteţi atât de bogat?“. Dragnea: „Nu v-aţi săturat de atâtea minciuni?“

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, s-a prezentat vineri seara la Parchetul General, acolo unde a fost citat în calitate de martor, privind declaraţiile referitoare la tentativa de lovitură de stat. La finalul audierilor, şeful PSD a fost, însă, aşteptat de câţiva protestatari cu care a avut şi un scurt schimb de replici.  Întrebat de o femeie „De unde sunteţi atât de bogat?”, Liviu Dragnea a răspuns în timp ce se îndrepta spre maşină: „Unde-i bogăţia mea? Nu v-aţi săturat de atâtea minciuni?”  Protestatarii au continuat să scandeze lozinci pe toată durata declaraţiilor oferite de liderul PSD jurnaliştilor, printre replici numărându-se şi „Să vă fie ruşine!”, „Penalul, penalul ”, „Cât de javră poţi să fii, să gazezi nişte copii” şi „Dragnea infractorul, a gazat poporul!”. Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, s-a prezentat vineri seara la Parchetul General, fiind citat în calitate de martor, în legătură cu declaraţiile făcute la Antena 3 potrivit cărora protestul din 10 august ar fi fost finanţat din surse externe. Acesta a declarat la finalul audierilor că nu a prezentat niciun document şi că nu are voie să mai ofere detalii cu privire la discuţiile avute cu procurorii.  

Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, a declarat joi pentru AGERPRES că toate numirile făcute de Guvern privind consulii generali au respectat prevederile legale.

Precizarea ministrului vine în contextul în care Parchetul General a început o urmărire penală in rem, după o plângere depusă pe numele său.

Meleşcanu a spus că nu a fost notificat cu privire la acest dosar. „Am aflat din presă ştirea că Parchetul General a deschis un dosar in rem în legătură cu numirea unui consul general la Strasbourg. (…) Eu, personal, n-am fost informat în niciun fel în legătură cu chestiunea asta”, a precizat acesta.

Şeful diplomaţiei române a dat asigurări că, în procesul numirii consulilor generali, este respectată legislaţia.

„Vreau să vă asigur că toate numirile de către Guvernul României, care se fac de către Guvernul României privind consulii generali, inclusiv a celui de la Strasbourg, s-au făcut cu respectarea tuturor prevederilor legale”, a mai afirmat Meleşcanu.

Parchetul General a început urmărirea penală in rem pentru folosirea funcţiei în scopul favorizării unor persoane şi abuz în serviciu, după ce a fost depusă o plângere penală pe numele ministrului Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, informează Biroul de Presă al PG.

Presa a relatat că Meleşcanu şi-ar fi numit fiul vitreg consul la Strasbourg. Pe 28 iunie, a fost publicată în Monitorul Oficial o hotărâre a Guvernului prin care era rechemat din calitatea de consul general la Strasbourg Sabin Pop şi era numit în calitatea respectivă Sorin Adrian Pîrvulescu.

Lucian Bolcaș, avocatul senatoarei PSD Gabriela Firea, a declarat miercuri că Traian Băsescu a avut un comportament normal la Parchetul General, ca oricare alt suspect chemat de procurori.

„S-a comportat ca orice suspect care este chemat la Parchet. Nu a făcut declarații. (…) Nu s-au formulat niciun fel de reproșuri, pentru că nu era cazul. Lucrurile au decurs în cea mai strictă respectare a normelor de procedură. Urmărirea penală nu s-a început. Este cercetat în calitate de suspect pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj și amenințare”, a declarat Bolcaș despre întâlnirea lui Băsescu cu procurorii.

Fostul președinte Traian Băsescu s-a prezentat miercuri la sediul Parchetului General, unde procurorii l-au anunțat că este cercetat în calitate de suspect pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj, în dosarul în care Gabriela Firea a depus pe numele lui o plângere penală în anul 2014.

La Parchetul General a fost prezent și Lucian Bolcaș, avocatul Gabrielei Firea.

Procurorii au reluat ancheta în acest dosar după ce Traian Băsescu și-a încheiat mandatul și a rămas fără imunitate.

Senatoarea PSD Gabriela Firea a depus pe 16 aprilie 2014 o plângere penală în care îl acuza pe șeful statului de la acea dată, Traian Băsescu, de amenințare și șantaj în legătură cu declarațiile pe care acesta le-a făcut în cadrul unei emisiuni televizate.

În denunțul depus împotriva lui Traian Băsescu la Parchetul General se arată: „Într-un interviu la postul de televiziune Realitatea TV, difuzat în seara zilei 13.04.2014, în cadrul emisiunii ‘Jocuri de putere’, referindu-se la activitatea parlamentară a dnei senator Firea Gabriela, în cadrul Comisiei parlamentare de anchetă pentru verificarea legalității achiziției terenurilor din zona comunei Nana, județul Călărași, a afirmat: ‘Mai bine ar sta în banca ei și s-ar ocupa de ce se întâmplă pe moșia soțului ei unde este primar, că s-ar putea să nu-l găsească într-o zi acasă dacă… Nu-i atentă… Înțeleg că în parohia lui se întâmplă destule lucruri rele'”.