Premierul Ilie Bolojan a declarat că România este pregătită să sprijine eforturile internaționale legate de situația din Golful Persic, însă orice implicare militară va avea loc doar după încetarea ostilităților și în limita capacităților naționale.

Premierul Ilie Bolojan a subliniat că România nu ia în calcul participarea în faza activă a conflictului, ci doar în etapa de stabilizare.

„Asta după ce zona de conflict nu mai este într-o zonă agresivă, ci după ce se ajunge la o formă de armistițiu, în așa fel încât să se poată face într-adevăr aceste operațiuni de deminare”, a explicat Ilie Bolojan.

România a răspuns solicitărilor venite din partea Statelor Unite și ale partenerilor NATO

Șeful Executivului a arătat că România a oferit deja sprijin logistic în cadrul operațiunilor desfășurate de aliați, în special de Statele Unite.

„Statele Unite, de umbrela căreia România și NATO au beneficiat în toți acești ani, ne-au solicitat un sprijin (…) și cred că trebuie să îl dai”, a afirmat Ilie Bolojan.

Premierul a precizat că România a pus la dispoziție bazele militare pentru operațiuni de aprovizionare, considerând această decizie justificată în contextul parteneriatului strategic.

Bolojan invocă obligațiile României ca stat aliat în cadrul NATO
În același context, premierul a subliniat importanța solidarității între statele membre ale NATO.

„Atunci când partenerul a cărui protecție ți-a asigurat siguranța în acești ani își cere un sprijin, cred că trebuie să îl dai”, a spus Ilie Bolojan.



România analizează participarea la misiuni de deminare și supraveghere

Premierul a indicat că România ia în calcul implicarea în anumite tipuri de misiuni post-conflict, adaptate resurselor disponibile.


„Acordul de principiu al României este să participăm la misiuni care țin de posibilitățile noastre (…) pe zona de deminare, de exemplu, pe zona de supraveghere”, a declarat Ilie Bolojan.

Experiența din Bosnia este invocată ca argument pentru implicarea României

Șeful Guvernului a făcut referire la experiența anterioară a României în misiuni internaționale, inclusiv în Bosnia.

„Dacă a fost nevoie de o prezență în Bosnia (…) după ce s-au terminat conflictele (…) am participat și dacă România a avut o imagine consolidată, este și pentru că armata noastră (…) și-a făcut datoria”, a afirmat Ilie Bolojan.

Premierul avertizează că efectele conflictelor se vor resimți și în România

Ilie Bolojan a atras atenția că evoluțiile din Orientul Mijlociu și din Ucraina vor continua să influențeze România și Europa.

„Nu o să fie un an foarte ușor, pentru că, inevitabil, cele două războaie înseamnă efecte care nu ne pot ocoli și le vedem deja până lucrurile se vor stabiliza”, a declarat premierul.

Șeful Executivului a subliniat că impactul conflictelor se resimte deja la nivel economic și social.

Bolojan insistă că stabilitatea internă depinde și de deciziile luate în România

Premierul a evidențiat și rolul factorilor interni în gestionarea situației economice și politice.

„Este un an în care, în afară de contextul global, unele lucruri țin și de noi”, a spus Ilie Bolojan.

Șeful Executivului a subliniat necesitatea implementării reformelor și a menținerii disciplinei financiare.

„Dacă păstrăm disciplina financiară, dacă punem în practică proiectele europene, dacă facem reformele pe care ni le-am stabilit (…) putem să creăm condiții mai bune pentru români în anii următoare”, a afirmat Ilie Bolojan.

Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat că instituția pe care o conduce este pregătită să acorde sprijin pentru evacuarea românilor aflați în zone de conflict din Orientul Mijlociu, însă a atras atenția că aeronavele militare nu reprezintă, în actualul context, cea mai eficientă soluție, potrivit MApN.

Câți români sunt în Orientul Mijlociu. Miruță, despre planurile MApN 

Oficialul a explicat că subiectul a fost analizat într-o ședință organizată la nivelul Guvernului, în care au fost evaluate opțiunile logistice disponibile și scenariile de intervenție. „S-a făcut o şedinţă de dimineaţă, la Guvern, pe subiectul ăsta. Evident că noi sprijinim, cum am sprijinit de fiecare dată, dar în momentele astea, la numerele care sunt acolo nu este foarte eficient, pentru că sunt oameni mulţi”, a afirmat Miruță.



Ministrul a detaliat și limitele tehnice ale avioanelor din dotarea Armatei, subliniind că acestea nu pot transporta un număr mare de pasageri într-o singură cursă. „Spartanul are 28 de locuri, Herculesul are vreo 50”, a precizat el, sugerând că, în cazul unei operațiuni de amploare, capacitatea este insuficientă raportat la potențialul număr de persoane care ar solicita repatrierea.

Avioanele militare nu sunt suficiente

Chiar dacă, în situații speciale, numărul locurilor ar putea fi ușor suplimentat, diferența nu ar schimba semnificativ eficiența unei astfel de misiuni. Din acest motiv, ministrul Apărării consideră că alternativa mai potrivită ar fi utilizarea curselor civile.

„Mult mai indicat în aceste momente este cu aeronave comerciale care au 150-200 de locuri”, a explicat el, subliniind avantajul clar al transportului comercial atunci când este nevoie de evacuarea rapidă a unui număr mare de persoane.

Câți români sunt în Orientul Mijlociu

În paralel, ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a oferit date privind situația românilor din Emiratele Arabe Unite. Potrivit acesteia, în această țară se află aproximativ 14.000 de cetățeni români, însă doar un număr redus de cazuri sunt considerate, în prezent, urgențe majore.

Autoritățile române sunt în contact permanent cu partenerii locali, iar recomandarea transmisă de partea emirateză este ca românii să rămână temporar în spațiile de cazare unde se află, inclusiv pe parcursul zilei de marți.

Situația este monitorizată constant, iar eventualele decizii privind evacuarea vor fi luate în funcție de evoluțiile de securitate și de solicitările concrete primite din partea cetățenilor români.

Statele Unite au început retragerea unei părți din personalul staționat la baze militare-cheie din Orientul Mijlociu, ca măsură de precauție, în contextul escaladării tensiunilor din regiune, a declarat miercuri pentru agenția Reuters un oficial american, sub protecția anonimatului.

Statele Unite își reduc prezența militară în Orientul Mijlociu . Informația apare după ce un oficial iranian de rang înalt a afirmat, tot miercuri, pentru Reuters, că Teheranul a transmis avertismente statelor vecine care găzduiesc trupe americane, potrivit cărora bazele Statelor Unite ar putea fi lovite dacă americanii ar lansa atacuri asupra teritoriului iranian.

Autoritățile din Qatar au confirmat plecarea unei părți din personalul bazei americane Al-Udeid, potrivit AFP. Oficialii de la Doha au precizat că sunt aplicate în continuare „toate măsurile necesare pentru asigurarea securității cetățenilor și rezidenților, inclusiv măsuri legate de protecția infrastructurilor esențiale și a instalațiilor militare”, „ca reacție la tensiunile regionale actuale”, se arată într-un comunicat al Oficiului Internațional Media.



Ar fi vorba de o decizie de precauție pe fondul opțiunilor militare

La rândul său, CNN relatează, citând un oficial american, că unii membri ai personalului celei mai mari baze militare americane din Orientul Mijlociu au fost sfătuiți să părăsească zona, în condițiile în care administrația Trump analizează posibilitatea unei acțiuni militare împotriva Iran. Oficialul a descris această directivă ca fiind o „măsură de precauție”, având în vedere climatul tensionat din regiune. Baza Al-Udeid a fost vizată de Iran în luna iunie, după ce SUA au atacat instalații nucleare iraniene. În prezent, în contextul în care președintele american Donald Trump ia în calcul noi atacuri asupra Iranului, baza – care găzduiește aproximativ 10.000 de militari americani – ar putea redeveni o țintă.

Potrivit CNN, Turcia se află în contact cu oficiali iranieni și americani pentru reluarea negocierilor, a declarat o sursă diplomatică regională, care a avertizat însă că s-ar putea să fie „prea târziu”.

„În prezent, se discută despre negocieri. Ritmul discuțiilor este lent, (și) la această viteză s-ar putea să fie prea târziu”, a spus sursa.

Între timp, miercuri, la Teheran are loc o adunare de amploare pentru înmormântarea a peste 100 de membri ai forțelor de securitate și a altor „martiri” uciși în timpul manifestațiilor împotriva puterii din Iran, potrivit televiziunii de stat. Imaginile difuzate arată mii de persoane fluturând steagurile Republicii Islamice, ceremonia începând cu rugăciuni rostite în fața universității din capitală.

Unde sunt amplasate principalele baze militare americane din Orientul Mijlociu

Principalele baze militare ale Statelor Unite din Orientul Mijlociu sunt distribuite strategic în state-cheie ale regiunii, pentru a asigura capacitate de reacție rapidă și coordonare a operațiunilor militare. Potrivit unei sinteze realizate de Reuters, aceste facilități acoperă zone esențiale precum Golful Persic, Levantul și rutele maritime strategice, fiind esențiale pentru proiecția de forță a Washingtonului.

În Bahrain, SUA operează sediul Flotei a V-a a Marinei americane, structură responsabilă de securitatea în Golful Persic, Marea Roșie, Marea Arabiei și părți din Oceanul Indian. Totodată, Qatar găzduiește baza aeriană Al-Udeid, aflată în apropiere de Doha, cea mai mare bază americană din regiune, unde se află cartierul general al Comandamentului Central al SUA și aproximativ 10.000 de militari.

Un alt pilon important este Kuweit, unde se află Camp Arifjan – sediul Armatei Centrale a SUA – alături de baza aeriană Ali Al-Salem și Camp Buehring, utilizat ca punct de tranzit pentru desfășurări în Irak și Siria. În Emiratele Arabe Unite, americanii folosesc baza aeriană Al-Dhafra, de lângă Abu Dhabi, un nod major pentru operațiuni aeriene, iar portul Jebel Ali din Dubai este principalul punct de escală al Marinei SUA în regiune.

Prezența americană se extinde și în zonele de conflict sau de frontieră strategică. În Irak, SUA mențin forțe la baza Ain Al-Asad din provincia Anbar și la baza aeriană Erbil, în Kurdistanul irakian. În Arabia Saudită, militarii americani operează în coordonare cu autoritățile locale, inclusiv de la baza aeriană Prince Sultan, unde sunt amplasate sisteme de apărare Patriot și THAAD. De asemenea, în Iordania, baza Muwaffaq al-Salti din Azraq găzduiește forțe aeriene americane implicate în misiuni regionale, iar în Turcia, baza aeriană Incirlik, administrată împreună cu Ankara, rămâne una dintre cele mai sensibile facilități, inclusiv prin prezența focoaselor nucleare americane.

România se află, alături de Franța, Marea Britanie sau Canada printre state care recunosc Palestina, iar țări ca SUA și Italia sunt în cealaltă tabără. Expert în Orientul Mijlociu și președinte al think-tank-ului Middle East Political and Economic Institute, politologul Flavius Caba explică, pentru „Adevărul”, care ar fi beneficiile României din această decizie politică.

Tot mai multe state decid să recunoască Palestina, însă altele refuză și continuă să susțină politica Guvernului de la Tel Aviv. Ultimul stat care a anunțat marți, 23 septembrie, recunoașterea Palestinei este Franța. Anterior, țări ca Marea Britanie, Canada, Portugalia și Australia au făcut același lucru.

Se schimbă plăcile tectonice ale politicii

România a fost printre primele țări care a recunoscut, încă din 1988, statul palestinian. Mai recent, România s-a aflat printre statele care au votat la Adunarea Generală a Naţiunilor Unite (ONU) în favoarea unei declaraţii care prezintă „măsuri concrete, cu termene precise şi ireversibile” pentru o soluţie cu două state între Israel şi palestinieni.”

În același timp, Uniunea Europeană a ieșit din rezervele sale și a anunțat, prin vocea Ursulei von der Leyen, președinta Comisiei Europene, că ia în calcul nu numai suspendarea parțială a acordului dintre UE și Israel, ci și sancțiuni pentru statul evreu.

Poziția României i-ar putea aduce o serie de beneficii, consideră Flavius Caba, expert în Orientul Mijlociu și președinte al think-tank-ului Middle East Political and Economic Institute.

Ce poate câștiga România

În primul rând, România are un câștig de imagine printre țări importante din Orientul Mijlociu. Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite sau Qatar sunt câteva dintre statele bogate din zonă cu care România este interesată să aibă relații economice și politice bune.

„România a avut tradițional o poziție care i-a permis să aibă relații bune atât cu statele arabe cât și cu Israel. Dar ce este nou acum e faptul că anterior noi nu am avut o relație atât de apropiată cu statele din Consiliul de Cooperare al Golfului, ci cea mai apropiată am avut-o cu Kuveitul. După 1990 am început să ne deschidem această relație și o ambasadă în Qatar, dar și în Regatul Arabiei Saudite, țări care aveau pe vremuri alte poziționări față de ideologia comunistă”, explică Flavius Caba.

În opinia sa, atât România, cât și Uniunea Europeană, au avut o poziție echilibrată și au procedat în general corect în raport cu Palestina și statele arabe din zonă. „În general europenii nu sunt jucători relevanți pe anumite dimensiuni în zona Orientului Mijlociu. Nici România nu mai e, deși a fost. România, dar mai ales Uniunea Europeană, în general, au contribuit foarte mult cu sprijin umanitar pentru populația din Gaza și nu numai”, mai spune el.

România a fost cândva mediator între arabi și evrei

România a fost un important jucător în zona arabă înainte de 1990. Într-o anumită perioadă, Bucureștiul a avut chiar ambiția de a fi unul dintre mediatori între Palestina și Israel, înregistrând inclusiv anumite reușite.

„România a fost un mare jucător în zona aceasta, ținând cont de politica noastră dinainte de 1990, în care cunoaștem că s-a dorit a fi un mediator între cele două state, între Palestina și Israel. România a participat activ în schimburile comerciale în Irak, apoi a participat activ la construcția, nu reconstrucția, Siriei, cu mult înainte de războiul civil. Foarte multe lucrări din Siria au fost realizate pentru prima dată de către România. În 1976, de exemplu, la Baniyas, prima zonă de extracție a hidrocarburilor din zonă a fost stabilită de România. În Libia, la fel, am participat foarte activ la zona de hidrocarburi, în special pe extracția petrolului. Cu Egipt am avut relații foarte bune, de asemenea. Iar în același timp, România a avut relații bune cu Israel, ceea ce a ajutat-o să fie un fel de mediator, fără a elogia vechiul regim de la noi”, spune Caba.

În trecut, România, ca stat socialist, a reușit să câștige simpatia statelor arabe care luptau împotriva fostelor mari puteri coloniale, Marea Britanie și Franța, în special.

„A fost o activitate extinsă și frecventă, conform ideologiei din perioada respectivă, unde ideologia comunistă de la București era apropiată de ideologia socialistă din zona naționalist-socialistă a statelor arabe din perioada respectivă. Deci, undeva era o rezonanță a interesului, îi susțineam aparent în lupta lor anticolonială, luptă împotriva asupritorilor. Totuși, relațiile cu Consiliul de Cooperare a Golfului nu au fost la fel de strânse, pentru că poziționarea statelor care compun acest organism era diferită față de această ideologie comunistă”, explică Florin Caba.

Toată Europa vrea miile de miliarde ale arabilor

Prin politica sa echilibrată în ce privește statul Palestina, România a captat în ultimii ani și bunăvoința țărilor care constituie Consiliul de Cooperare a Golfului, Arabia Saudită, Bahrain, Emiratele Arabe Unite, Kuweit, Oman și Qatar. Adică chiar cele mai prospere state din zonă.

Și nu e singura. Chiar și țări mai importante din Occident, care odinioară aveau colonii în această zonă, Marea Britanie și Franța, încearcă să intre în grațiile statelor arabe bogate și să beneficieze de pe urma unor investiții.

Pe de altă parte, în ce privește România, relațiile cu Israelul nu ar trebui să aibă de suferit. În prezent aceste relații sunt solide, mai ales în plan politic, însă din punct de vedere comercial nu sunt neapărat foarte extinse.

„În ceea ce privește relațiile comerciale, per general, dintre România și Israel, nu reprezintă sau nu au o valoare foarte ridicată, dar sunt importante, relevante, în dinamica aceasta a schimburilor comerciale. E adevărat, comerțul Israelului cu state ca Germania este mult mai relevant, nu mai vorbesc de Statele Unite. România s-a poziționat corect și nu a fost anti-Israel. Bucureștiul a solicitat în declarațiile oficiale eliberarea ostaticilor israelieni ținuți prizonieri de Hamas, dar în același timp a solicitat și asigurarea condițiilor de a intra cu ajutoare umanitare în Gaza. Așa că relațiile noastre cu Israel nu ar trebui să fie afectate în contextul actual, adică diplomatice. Cel puțin din perspectiva mea e puțin probabil ca aceste relații româno-israeliene să fie afectate serios, chiar dacă la Tel Aviv pot fi unele nemulțumiri”, punctează expertul.

Ce afaceri putem face cu arabii

În paralel, este de așteptat ca relațiile economice ale României cu țări arabe importante ca Arabia Saudită, Emiratele Arabe sau Qatar să marcheze o curbă ascendentă. România poate și trebuie să atragă investiții din această zonă, cu atât mai mult cu cât a găsit deschidere și interes din partea cealaltă.

„Probabil că acesta este, după opinia mea, un moment oportun ca să dezvoltăm relațiile cu toate statele din Consiliul de Cooperare al Golfului. Chiar dacă la nivelul Bruxelles-ului există o strategie privind relaționarea cu Uniunea Europeană, Consiliul de Cooperare al Golfului, România ar putea să se înscrie chiar în această strategie. Însă, noi avem și aceste abordări particulare cu fiecare stat în parte, și anume Qatar, dar și cu Emiratele și cu Arabia Saudită, dar cu fiecare relația este diferită. Cu unele există investiții mult mai mari sau relații comerciale mult mai bune. Emiratele Arabie Unite cred că au cea mai bună relație cu România, dintre cele trei. Iar acum se dorește o creștere și cu Arabia Saudită, și cu Qatarul”, mai spune expertul.

Investițiile în energie sunt esențiale, dar România poate exporta și produse alimentare în aceste state.

„Trebuie să existe și firme ale noastre cu potențial care să poată fi prezente. Avem deja mulți români acolo, muncitori sau ingineri, atât în Qatar, cât și în Arabia Saudită, dar și în Emiratele Arabe Unite, unde există foarte multe firme din România care și-au deschis birouri de reprezentare. Afacerile cu aceste state arabe pornesc de la energie, în special regenerabilă. Statele din zona Golfului sunt interesate să scape treptat de dependența de hidrocarburi și vor să parieze pe energia regenerabilă, alternativă, dar și pe o economie diversificată. Mai există posibilități pe domenii precum cybersecurity, tech, dar noi putem exporta, să continuăm exportăm produse agricole”, adaugă Flavius Caba.

Un război interminabil

Vestea proastă este că acest conflict din Gaza nu se va încheia în acest an. Israel beneficiază de sprijinul Statelor Unite ale Americii, iar tensiunile nu doar că nu vor lua sfârșit, ci este de așteptat să crească în următoarea perioadă.

„Nu sunt doar problemele uriașe din Fâșia Gaza, vedem că există și decizii de a se dezvolta și anumite acțiuni în zona Cisiordania. Va fi o perioadă destul de complicată. Este puțin probabil ca problemele să fie rezolvate în acest an. La fel ca în Ucraina, lumina de la capătul tunelului nu este deloc aproape”, consideră expertul.

Soluțiile sunt aparent puține, dar nu inexistente. În ciuda prieteniei sale cu Benjamin Netanyahu, Donald Trump s-ar putea implica la un moment dat, mai ales că vrea să fie perceput ca un om al păcii. Deși SUA nu vor recunoaște Palestina, americanii pot pune presiune pe aliații lor.

„Ar trebui să existe un plan, un plan politic de încetare a focului, astfel încât soluția oricum va fi, în opinia mea, e una politică, nu una pe calea armelor”, punctează Flavius Caba.

SUA și China pot face mai mult pentru pace

Țări ca Statele Unite ale Americii și posibil și China s-ar putea implica, dar și alte state, inclusiv cele arabe. Însă nici Washingtonul și nici Beijingul nu se grăbesc.

„Aici există și anumite abordări nuanțate, și anume Statele Unite, prin această poziționare, e destul de dificil. Și s-a discutat și de implicarea altor actori, cum ar fi China. Însă nu cred că China este în acest moment pregătită să se implice serios și să-și asume un rol atât de important, deși are interese uriașe comerciale în zonă. Oricum, sunt convins că la Beijing se privește cu atenție, adică se analizează evoluția situației. China are anumite principii privind implicarea în Orientul Mijlociu. Ei în general încearcă să evite cât mai mult să se implice în Orientul Mijlociu, dar interesele lor i-ar putea face să acționeze. Însă de departe Statele Unite ale Americii sunt cele mai importante în ecuație. Deci, Statele Unite ar trebui să se implice, probabil, mult mai mult. Prin acel atac israelian în Qatar, Statele Unite, sau imaginea Statelor Unite, a avut puțin de suferit în zona Consiliului de Cooperare al Golfului. Trebuie pornit acum de la o încetare a focului în zonă, iar președintele Trump trebuie să găsească totuși o soluție în perioada imediat următoare pentru a stopa această criză și pentru a-și îndeplini propriul obiectiv, și anume de a câștiga premiul Nobel pentru pace”, susține Flavius Caba.

Totuși, pe termen mediu și lung este de așteptat ca Statele Unite ale Americii să treacă la o politică treptată de dezangajare în zonă, la fel ca în Europa.

„Aici este interesant faptul că la începutul mandatului, președintele Trump, în politica sa externă, și-a propus să se dezangajeze cât mai repede din aceste două zone, și anume atât din Orientul Mijlociu, cât și din Europa. Nu total, dar în parte da. Interesul Americii, încă dinainte de Donald Trump, a fost să își îndrepte atenția spre alte zone. Trump a promis că se va concentra pe rezolvarea problemelor interne, iar după ce le va rezolva, se va concentra 100% pe acea rivalitate strategică cu China în partea Asiei de Est, zona Asia Pacific”, încheie Flavius Caba.

Pregătiri militare americane în Orientul Mijlociu. Mișcările recente ale armatei americane sugerează o posibilă lovitură aeriană asupra Iranului. În centrul atenției: baza nucleară de la Fordo, una dintre cele mai bine fortificate instalații subterane din lume.

Statele Unite par să se pregătească pentru o eventuală intervenție militară în Orientul Mijlociu, pe fondul conflictului escaladat dintre Israel și Iran. Deși nu există o confirmare oficială din partea Pentagonului, numeroase surse deschise, inclusiv platforme de monitorizare a traficului aerian și analiști militari independenți, indică o mobilizare logistică semnificativă.

Conform The Guardian, unul dintre obiectivele posibile ale unei acțiuni americane ar fi complexul nuclear de la Fordo, o facilitate subterană iraniană situată la o adâncime care o face aproape impenetrabilă pentru armamentul convențional.

Mobilizarea aviației americane: peste 30 de aeronave de realimentare, în zbor spre est

Duminică, peste 30 de aeronave de realimentare de tip KC-135 și KC-46 au fost observate îndreptându-se spre est, o parte dintre ele traversând spațiul aerian european, potrivit datelor furnizate de AirNav Systems. Aceste avioane sunt, în mod tradițional, folosite pentru a însoți bombardiere strategice în misiuni cu rază lungă de acțiune, fapt care a stârnit speculații privind o posibilă misiune ofensivă americană în Orientul Mijlociu.

x

Prezența unor astfel de formațiuni indică un scenariu în care bombardierele americane ar putea fi mobilizate pentru lovituri la mare adâncime, împotriva unor ținte de importanță strategică.

Fordo, o țintă greu de atins

Complexul nuclear de la Fordo este amplasat în interiorul unui munte și adăpostește centrifuge folosite pentru îmbogățirea uraniului. Construcția este situată la o adâncime estimată între 80 și 90 de metri sub nivelul solului, ceea ce o face una dintre cele mai bine protejate instalații nucleare din lume.

Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Fordo nu a suferit daune în urma atacurilor aeriene lansate de Israel în primele zile ale conflictului. Acest lucru sporește relevanța complexului ca posibilă țintă a unei operațiuni militare coordonate de SUA.



Arma capabilă să lovească Fordo: GBU-57/B „Massive Ordnance Penetrator”
Pentagonul deține o armă concepută special pentru distrugerea buncărelor subterane: GBU-57/B, cunoscută sub denumirea de „Massive Ordnance Penetrator”. Cu o greutate de 13,6 tone, această bombă poate străpunge până la 60 de metri de rocă armată înainte de detonare.

Singura aeronavă capabilă să transporte GBU-57 este bombardierul stealth B-2 Spirit. Potrivit specialiștilor citați de The Guardian, pentru a distruge o țintă precum Fordo, ar fi necesare lovituri secvențiale, fiecare bombă penetrând crusta generată de precedenta explozie.

Diego Garcia – bază-cheie în strategia SUA

Un alt element relevant în ecuația militară este baza Diego Garcia, situată în Oceanul Indian. Insula, închiriată de SUA de la Regatul Unit, este una dintre cele mai importante platforme strategice ale armatei americane din afara teritoriului continental.

Distanța relativ scurtă față de Iran — aproximativ 3.200 km — face din Diego Garcia o locație ideală pentru lansarea unei eventuale operațiuni aeriene. Surse din domeniul imaginilor satelitare au indicat, în luna mai, prezența a șase bombardiere B-2 pe insulă, ceea ce ar reprezenta aproape jumătate din întreaga flotă operațională americană de acest tip.

Portavioanele americane, deja poziționate

Două portavioane americane – USS Carl Vinson și USS Nimitz – se află în proximitatea Iranului. Acestea sunt însoțite de cel puțin trei distrugătoare. Prezența acestor forțe navale creează un cadru logistic complet pentru lansarea unei intervenții.

Potrivit evaluărilor internaționale, Israelul a obținut deja supremație aeriană asupra Iranului, însă nu deține mijloacele necesare pentru a neutraliza complet obiectivele nucleare protejate, precum Fordo și instalația de la Natanz. Din acest motiv, un eventual atac care vizează „dezarmarea completă” a infrastructurii nucleare iraniene ar necesita intervenția SUA.

Dreptul internațional și riscurile unui atac

Conform dreptului internațional umanitar, orice acțiune militară trebuie să respecte principiile proporționalității și distincției: să vizeze exclusiv obiective legitime, să evite victimele civile și să fie justificată din punct de vedere militar.

Atacarea unei instalații nucleare active prezintă riscuri majore, inclusiv contaminare radioactivă, pierderi civile și destabilizare regională. Tocmai de aceea, asemenea misiuni sunt considerate măsuri de „ultim resort” de către marile puteri.

Mișcări simbolice: avionul „Apocalipsei” în zbor

În contextul escaladării tensiunilor, marți a fost observată o mișcare neobișnuită a aeronavei E-4B Nightwatch — cunoscută și sub denumirea de „Doomsday Plane”. Avionul a decolat de la Barksdale Air Force Base (Louisiana) la ora 17:56 (ora locală) și a aterizat la Joint Base Andrews (Maryland) la ora 22:01, după un zbor de peste patru ore.

E-4B este conceput pentru a funcționa ca un centru de comandă aerian în eventualitatea unui atac nuclear sau a unei colapsări a infrastructurii terestre. Presa americană a remarcat faptul că aeronava a zburat sub un indicativ neobișnuit — ORDER01 — diferit de cel standard, ORDER6, ceea ce a alimentat speculațiile privind o posibilă activare a unui plan de criză.

Poziția politică a lui Donald Trump față de Iran

În plan diplomatic, președintele Donald Trump și-a reafirmat sprijinul pentru Israel, declarând că nu caută „un armistițiu, ci ceva mai bun”. Declarația a fost făcută la scurt timp după întoarcerea de la summitul G7, într-un context intern marcat de presiuni electorale.

Teheranul a respins orice formă de compromis impus. Liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, a transmis miercuri un mesaj ferm, afirmând: „Națiunea iraniană nu va accepta un război impus și nici o pace impusă”.

Donald Trump i-a lansat un avertisment ayatolahului Khamenei:

„Știm exact unde se ascunde așa-numitul „Lider Suprem” (ayatolahul Khamenei, n.r.). Este o țintă ușoară, dar acolo este în siguranță. Nu îl vom elimina (ucide!), cel puțin nu deocamdată. Însă nu vrem rachete lansate asupra civililor sau a soldaților americani. Răbdarea noastră este pe sfârșite”, a scris Donald Trump pe rețeaua lui socială, revenind ulterior cu o altă postare în care a somat Iranul să capituleze necondiționat.

Ayatolahul Khamenei, liderul spiritual suprem al Republicii Islamice Iran: „Să ceri națiunii iraniene să capituleze nu este un lucru înțelept. Implicarea Americii în război ar fi 100% în detrimentul său. America ar avea de suferit mult mai mult decât Iranul. America ar suferi daune ireparabile, nu există nicio îndoială în privința asta!”

Reporter: „Domnule președinte, sunt Statele Unite pe punctul de a lovi instalațiile nucleare ale Iranului? Către ce decizie înclinați?”

Donald Trump, președintele SUA: „Doar nu crezi că îți voi răspunde… Poate o s-o fac (să atac Iranul), poate nu… Ce vă pot spune este că Iranul e în mare belea. Acum iranienii vor să negocieze, le-am transmis: „De ce n-ați negociat cu mine mai devreme?””

Rusia transmite un avertisment direct Washingtonului și acuză Israelul că a declanșat un conflict cu potențial nuclear. Oficialii ruși atrag atenția asupra riscurilor globale generate de atacurile asupra infrastructurii nucleare iraniene.

Rusia a transmis miercuri un avertisment sever Statelor Unite, cerându-le să nu se implice militar în conflictul aflat în desfășurare între Israel și Iran. Autoritățile de la Moscova consideră că acțiunile Israelului, care vizează instalațiile nucleare iraniene, pot conduce la o criză cu consecințe catastrofale la nivel global.

Declarațiile au fost făcute în contextul în care Israelul a lansat o campanie militară intensă împotriva infrastructurii strategice a Iranului, vizând inclusiv facilități nucleare de la Natanz, Fordo și Isfahan.

Rusia: Amenințarea nucleară nu mai este ipotetică

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat că „amenințarea nucleară are o dimensiune practică, nu una ipotetică”, în urma atacurilor israeliene. În opinia oficialului rus, bombardamentele asupra instalațiilor nucleare aduc omenirea la „milimetri distanță de o catastrofă”.

Zaharova a afirmat că aceste acțiuni riscă să declanșeze un dezastru regional și a condamnat ferm utilizarea forței împotriva obiectivelor sensibile de pe teritoriul Iranului.

Rusia cere SUA să nu sprijine Israelul în mod direct

Viceministrul rus de externe, Serghei Riabkov, a transmis un mesaj similar, avertizând Washingtonul că orice formă de asistență militară directă pentru Israel poate destabiliza profund situația din Orientul Mijlociu.

„Chiar și simplele speculații privind o eventuală implicare a SUA în acțiuni ofensive aeriene alături de Israel sunt destabilizatoare”, a precizat Riabkov.

Declarația vine după ce, potrivit unei surse din capitala americană citate de Reuters, administrația președintelui Donald Trump analizează mai multe opțiuni, inclusiv o eventuală participare la loviturile aeriene împotriva Iranului.

În acest context, Rusia avertizează că sprijinul logistic, politic sau militar din partea SUA ar putea transforma conflictul într-o criză internațională majoră.



Șeful SVR: „Situația este critică”

Într-o declarație separată, șeful Serviciului rus de Informații Externe (SVR), Serghei Narîșkin, a catalogat situația drept „critică”, subliniind pericolul escaladării confruntării în afara granițelor celor două state implicate direct.

Avertismentele Rusiei vin în paralel cu propria ofertă de mediere. În trecut, Moscova și-a exprimat disponibilitatea de a coopera cu Iranul pentru a converti uraniul îmbogățit în combustibil nuclear destinat uzului civil, ca o măsură de calmare a tensiunilor. Însă această propunere a fost respinsă de părțile implicate.

Campania militară israeliană: bombardamente asupra centrelor nucleare

Israelul a lansat, vineri, o operațiune aeriană de amploare, vizând sute de obiective militare și infrastructuri nucleare din Iran. Atacurile au inclus centrele strategice de la Natanz, Fordo și Isfahan — locuri esențiale pentru programul nuclear iranian.

Conform Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), uzina de la Natanz a fost lovită direct, inclusiv în halele subterane, indicând o operațiune de înaltă precizie. În schimb, obiectivele aflate la adâncimi mai mari, precum instalația de la Fordo, nu pot fi avariate eficient fără utilizarea bombelor penetrante, pe care doar Statele Unite le dețin.

Iranul ripostează: valuri de rachete și drone

Ca reacție la atacurile israeliene, Iranul a lansat mai multe valuri de rachete balistice și drone împotriva teritoriului israelian. Potrivit surselor oficiale, o parte dintre acestea au trecut de sistemele de apărare aeriană ale Israelului, inclusiv de celebrul sistem Iron Dome, ale cărui performanțe au fost descrise drept „sub așteptări” în acest context.

Printre țintele lovite, autoritățile iraniene susțin că s-a aflat un centru de operațiuni al serviciului secret israelian Mossad, situat în Tel Aviv. Totuși, din cauza cenzurii militare, presa israeliană nu a avut voie să transmită imagini din zonele afectate de atacurile iraniene, autoritățile invocând restricții legale privind publicarea informațiilor din „zone sensibile”.

Bilanțul provizoriu: sute de morți și răniți

Conflictul a generat deja un număr mare de victime. Potrivit cifrelor oficiale, 24 de persoane și-au pierdut viața în Israel, în timp ce în Iran au fost raportate peste 224 de decese.

Printre victimele iraniene se numără zeci de comandanți militari de rang înalt, colaboratori ai liderului suprem Ali Khamenei și cel puțin șase cercetători implicați în proiectele nucleare. Aceste pierderi sugerează că atacurile israeliene au vizat inclusiv componente umane esențiale ale programului nuclear iranian.

De la alegerea lui Donald Trump din 5 noiembrie, europenii s-au temut de o dezangajare a Statelor Unite în acest conflict sau chiar de presiunea americană pentru un acord în detrimentul Kievului.

„Președintele Trump a fost foarte clar”. Echipa lui Donald Trump va începe să lucreze cu administrația președintelui în exercițiu Joe Biden pentru a ajunge la un „aranjament” între Ucraina și Rusia, exprimându-și îngrijorarea cu privire la actuala „escaladare”, a declarat duminică Mike Waltz, viitorul consilier de Securitate al Casei Albe, transmite LE NOUVEL OBSERVATEUR.

„Președintele Trump a fost foarte clar”

De la alegerea lui Donald Trump din 5 noiembrie, europenii s-au temut de o dezangajare a Statelor Unite în acest conflict sau chiar de presiunea americană pentru un acord în detrimentul Kievului. Președintele ales, care urmează să preia mandatul pe 20 ianuarie, a format cea mai mare parte a următorului său guvern, încă supus aprobării din partea Senatului.

„Președintele Trump a fost foarte clar cu privire la necesitatea de a pune capăt acestui conflict. Ceea ce trebuie să discutăm este cine va fi la masă, dacă este un acord, un armistițiu, cum să aducem ambele părți la masă și care va fi cadrul acestui aranjament”, a declarat Mike Waltz, numit în acest post ultrastrategic de consilier pentru Securitatea națională la Casa Albă, la Fox News.

„La asta vom lucra cu această administrație până în ianuarie și vom continua și după”, a asigurat el pe canalul preferat al conservatorilor.



A denunțat decizia lui Biden

„Pentru adversarii noștri care cred că aceasta este o oportunitate de a monta o administrație împotriva celeilalte, se înșeală”, a spus el, subliniind în același timp „preocuparea” echipei Trump cu privire la „escaladarea” actuală a conflictului.

Garda apropiată președintelui ales a denunțat cu fermitate decizia lui Joe Biden de a autoriza Ucraina să lovească teritoriul Rusiei cu rachete cu rază lungă de acțiune de fabricație americană.

În timpul campaniei sale, Donald Trump a fost foarte sceptic cu privire la miliardele pe care administrația Biden le-a acordat Ucrainei de la începutul invaziei ruse din 2022. În repetate rânduri, republicanul a promis că va pune capăt rapid războiului, fără a preciza cum.

În Orientul Mijlociu, viitorul său consilier pentru Securitate națională a pledat și pentru un „aranjament” care „aduce cu adevărat stabilitate”.

Cu Marco Rubio în fruntea diplomației, Mike Waltz va forma un duo al „şoimilor”, cum este etichetat de observatori. Donald Trump l-a prezentat pe Mike Waltz, alesul din Florida și fost soldat al forțelor speciale, drept „expert în amenințările reprezentate de China, Rusia, Iran și în terorismul global”.

Bombardiere strategice ale SUA, B-52, au sosit deja în Orientul Mijlociu, au declarat forţele armate ale Statelor Unite, imediat după ce Pentagonul anunțase noi desfăşurări militare în „apărarea Israelului” şi avertizarea Iranului.

Bombardiere strategice ale SUA, gata să apere Israelul

Mai exact, bombardiere strategice B-52 de la baza Minot a Forţelor Aeriene ale Statelor Unite, Dakota de Nord, se află sub responsabilitatea Centcom, comandamentul central al forţelor armate ale Statelor Unite în Orientul Mijlociu.

Statele Unite au avut până la două portavioane în Orientul Mijlociu, în contextul intensificării tensiunilor de la începutul războiului dintre Israel şi Hamas. Iar retragerea portavionului Lincoln va lăsa un gol până când un alt portavion va fi trimis în regiune. Reamintim că portavionului Abraham Lincoln părăsește regiunea.

De asemenea, Pentagonul anunțase încă de vineri seara despre viitoarele desfăşurări militare în regiune, în „lunile următoare”, în vederea „apărării Israelului” şi ca un avertisment pentru Teheran, inamic declarat al statului evreu.

Bombardiere strategice ale SUA, gata să apere Israelul. Sursa: Wikipedia

Iranul, avertizat de SUA

Ministerul Apărării: „Dacă Iranul, partenerii săi sau grupurile afiliate profită de acest moment pentru a viza personalul sau interesele americane din regiune, Statele Unite vor lua toate măsurile necesare pentru a se apăra”.

SUA s-au angajat să ajute la apărarea Israelului împotriva atacurilor şi să protejeze forţele americane din Orientul Mijlociu, care au fost atacate de grupări susţinute de Iran în Siria, Irak, Iordania şi în largul coastelor Yemenului.

Mai mult decât atât, sunt prevăzute mijloace de apărare împotriva rachetelor balistice, avioane de luptă, bombardiere B-52 şi alte tipuri de avioane militare.

Mai trebuie menționat faptul că este pentru prima dată, Iranul şi Israelul, inamici declaraţi, au avut un schimb deschis de focuri directe, aviaţia israeliană lansând un raid asupra unor ţinte militare din Iran pe 26 octombrie, în represalii la lansarea a aproximativ 200 de rachete de către Teheran asupra Israelului, la 1 octombrie, scrie Reuters.

Tensiune macximă dintre Orientul Mijlociu și Iran escaladează de la o zi la alta. În acest context, ministrul iranian de externe Abbas Araqchi a declarat că Teheranul nu are „linii roşii” atunci când vine vorba de apărarea poporului şi a intereselor sale.

Tensiune maximă în Orientul Mijlociu. Oficialii din Iran depun eforturi pentru a descuraja un război regional

„Deşi am depus eforturi enorme în ultimele zile pentru a descuraja un război total în regiunea noastră, afirm în mod clar că nu avem linii roşii în apărarea poporului şi a intereselor noastre”, a declarat Araqchi într-o postare pe X după aterizarea la Bagdad ca parte a turneului său în ţările arabe din zonă.

Ministrul de externe al Iranului a acuzat Statele Unite că au trimis un volum fără precedent de arme către Israel, într-o perioadă în care forțele israeliene își intensifică atacurile aeriene și invazia terestră în Liban, în paralel cu loviturile asupra Fâșiei Gaza, grav afectată de conflict.

Israel a primit din partea SUA ajutoare record, care depășesc 17 miliarde de dolari
Statele Unite au alocat un ajutor militar record de cel puțin 17,9 miliarde de dolari Israelului de la începutul conflictului din Fâșia Gaza, ceea ce reprezintă cea mai mare sumă oferită de Washington de la lansarea programului său de asistență militară pentru Israel în 1959, conform unui raport realizat de Centrul de investigații neafiliat din cadrul Universității Brown, parte a proiectului „Costs of War”.

„Acum (SUA) pun în pericol şi vieţile trupelor lor prin desfăşurarea acestora pentru a opera sisteme de rachete americane în Israel”, a adăugat ministrul iranian în postarea sa.

Publicațiile israeliene au raportat că Statele Unite plănuiesc să disloce sisteme de apărare antiaeriană THAAD pe teritoriul Israelului, cu scopul de a consolida capacitatea țării de a răspunde unor posibile atacuri din partea Iranului, iar aceste baterii vor fi operate de trupe americane.

Iran a început consultările cu țările musulmane

Ministrul iranian de externe a ajuns duminică la Bagdad pentru a continua discuțiile cu țările musulmane în legătură cu criza din Orientul Mijlociu, care s-a agravat ca urmare a acțiunilor militare israeliene în Gaza și Liban, conform declarațiilor purtătorului de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Esmaeil Baghaei, a relatat agenția EFE.

Acest turneu diplomatic, ce a inclus și Libanul, dar și Arabia Saudită – rival tradițional al Iranului – vine într-un context tensionat, în care se așteaptă o reacție israeliană la atacul cu rachete balistice lansat de Iran la 1 octombrie.

Iranul a lansat acest atac în semn de represalii față de incursiunile israeliene în sudul Libanului și uciderea liderilor aliați ai săi, cum ar fi Ismail Haniyeh din Hamas, în Teheran, și Hasan Nasrallah, liderul Hezbollah, în Beirut.

Conform NBC News, autoritățile americane au indicat că Israelul ar putea limita răspunsul la bombardarea unor obiective militare și a infrastructurii energetice, fără să atace, pentru moment, siturile nucleare iraniene.

Zilnic, 1.400 de avioane pierd semnalele GPS în Rusia, Orientul Mijlociu, Europa. De ce se întâmplă așa ceva cu zborurile și care sunt riscurile

41.000 de zboruri au raportat probleme

Riscuri mari pentru avioane în Rusia. În ultimele două luni, mai mult de un echipaj a riscat să aterizeze pe o pistă greșită, paralelă cu cea autorizată, din cauza faptului că pe monitoare apărea o hartă „deplasată” față de realitate.

În alte situații, tot în această vară, alți piloți au fost nevoiți să aprindă luminile exterioare – în timpul zborului – pentru a vedea dacă sunt furtuni în apropiere, deoarece brusc, radarul meteo de la bord încetase să mai funcționeze.

Iar în unele zone, alarmele lansate de sistemul anti-coliziune sunt ignorate de către comandanți și prim-ofițeri pentru că sunt aproape întotdeauna activate de informațiile distorsionate din satelit. Cu riscul ca, dacă pericolul ar fi real, în cabină să nu fie efectuate manevrele necesare

În doar o lună – între jumătatea lunii iulie și jumătatea lunii august a acestui an – 41.000 de zboruri (dintre care 23.000 cu peste o sută de pasageri la bord) au raportat probleme grave de perturbare a semnalelor satelitare și de funcționare a instrumentelor de bord între Europa, Orientul Mijlociu și Asia.

În medie, aproape 1.400 de avioane pe zi, de cinci ori mai mult decât în ​​ianuarie 2024, când cifra era deja considerată peste media istorică. Iată ce citim în cele 128 de pagini ale OpsGroup, o organizație care monitorizează securitatea și amenințările din sectorul aviației, care colectează de luni de zile informații furnizate de piloți. Și care lansează ceva mai mult de o alarmă.

Intensificarea problemelor la avioane

Extinderea zonelor de conflict și înmulțirea echipamentelor militare pentru a bloca transmisiile prin satelit au dus la o creștere semnificativă a problemelor în zbor, începând mai ales din septembrie 2023.

Aeronavele primesc semnale GPS false care dezorientează sistemele computerizate de la bord, existând riscul ca piloții să piardă capacitatea de navigare.

Ceea ce nu constituie o problemă doar pentru continuarea normală a călătoriei: acest tip de inconvenient risca să facă ca aeronavele să ajungă acolo unde nu sunt autorizate să zboare, în țări care decid imediat să le doboare.


Cazuri subestimate

Interferența nu este un fenomen nou. „Însă amploarea și efectele valului actual de spoofing sunt fără precedent”, scriu experții. „Spoofing” este un tip de atac cibernetic care în sector vizează falsificarea informațiilor furnizate instrumentației de bord.

Potrivit datelor OpsGroup, din aprilie 2024 s-a remarcat o creștere a accidentelor, în timp ce numărul zborurilor afectate „a crescut drastic din mai 2024”, ajungând la 41.000 de zboruri cu probleme în perioada cuprinsă între 15 iulie și 15 august. „Însă numărul real ar putea fi semnificativ mai mare.”

Instrumentele, afectate la multe avioane

Nu doar mai multe cazuri. A crescut și intensitatea. Și din moment ce aeronavele moderne au încorporat GPS-ul „într-un număr mare de sisteme, impactul unui semnal falsificat a avut efecte grave” în timpul zborurilor.

În timpul călătoriilor, spoofing-ul a creat probleme pentru „FMS” (sistemul de management al zborului), pentru sistemul hibrid de referință inerțial (care este capabil să urmărească poziția avioanului), ceasul avionului, GPWS (sistemul care trimite un avertisment în caz de pericol de coliziune la sol), TCAS (coliziunea cu alte aeronave), radarul meteo, CPDLC (mijlocul de comunicare între pilot și controlorul de zbor), ADS -b și Ads-c (transpondere care transmit date de identificare și poziție).

Zonele cu probleme

Potrivit OpsGroup, Spațiul aerian din Nicosia, Cipru, este deosebit de problematic pentru echipajele cu 5.655 de zboruri care au raportat probleme la GPS în luna analizată, adică între iulie și august 2024.

Urmează porțiunile de cer ale centrului de control zonal Tel Aviv (3.228), Cairo (2.375), Ankara (1.195). Lista – pe care se află și câteva locații din Rusia – include și Sofia, Bulgaria (235 de zboruri) și București, România (231).

Protagoniști – acuză experții – sunt unitățile militare „care vizează drone ostile și roiuri de drone în zonele de conflict (de exemplu, Israel, Ucraina, Rusia)”, „care acționează pentru a perturba transporturile (ca în Crimeea și în Marea Neagră) și a interfera cu rutele rachetelor ghidate de GPS sau ale aeronavelor militare.

Riscuri mai mari în timpul iernii pentru avioane

Într-un sector în care piloții se deplasează într-un „mediu operațional” în care orice probleme critice – cum ar fi vremea – sunt deja cunoscute înainte de decolare – conform OpsGroup „numărul mare de sisteme aeronautice afectate și complexitatea defecțiunilor multiple simultane introduc un noul mediu operațional care nu a fost evaluat din punct de vedere al riscului”.

„Pericolul cel mai mare este ceea ce încă nu știm – denunță ei – și am putea descoperi doar prin accidente grave”. Iar pe măsură ce se apropie iarna, factorii de risc „vor crește semnificativ”.

(Articol de Leonard Berberi, Il Corriere della Sera; Traducere: Cătălina Păunel, RADOR RADIO ROMANIA)