Klaus Iohannis vorbește despre demisia lui Orban. Întrebat dacă premierul Ludovic Orban ar trebui să demisioneze pentru a grăbi organizarea alegerilor anticipate, președintele României a declarat că decizia va fi luată în funcție de votul din Parlament, acolo unde PSD a amenințat că va depune o moțiune de cenzură, după ce Guvernul a decis să își angajeze răspundere parlamentară pe alegerea primarilor în două tururi.

”Se desfășoară o sesiune și aștept cu mare interes să văd ce decide Parlamentul”, a spus Klaus Iohannis.

De asemenea, întrebat despre refuzul lui Ludovic Orban de a-și da demisia, Iohannis a afirmat că întotdeauna există un plan B. Șeful statului a adăugat că și data viitoare tot pe Orban îl va propune pentru funcția de premier, însă așteaptă „cu interes” o decizie a Parlamentului.

Guvernul s-a ferit să aplice o ajustare bruscă a cheltuielilor publice în bugetul pe 2020 pentru a nu inhiba dezvoltarea economică, în condițiile în care trebuie plătită creșterea salariilor bugetare cu 25% și majorarea pensiilor cu 40% în 2020, a declarat premierul Ludovic Orban.

„Am spus ieri în Parlament să nu se mai vină cu proiecte care să afecteze bugetul, să creeze costuri suplimentare sau să reducă veniturile. Pentru că mergem pe sârmă. Ăsta e adevărul. Ne-am ferit să aplicăm o ajustare bruscă și asta în condițiile în care avem de plătit creșterea cu 25% a salariilor în sectorul public de la 1 ianuarie și avem de plătit creșterea pensiilor cu 40% de la 1 septembrie 2020 cu impact bugetar de 24 miliarde de lei, care sunt cheltuieli suplimentare care apar în bugetul pe 2020 față de bugetul pe 2019”, a declarat premierul Ludovic Orban, vineri, la semnarea unei Declarații de Colaborare a Guvernului cu organizațiile membre ale Coaliției pentru Dezvoltarea României (CDR).

El a reiterat că bugetul pe 2020 nu mai poate suporta noi cheltuieli.

„Părâie din încheieturi. Nu poți nici să iei măsuri care să inhibe dezvoltarea economică. Ajustarea trebuie făcută gradual, printr-o optimizare a cheltuielilor, o îmbunătățire a colectării, dar mai ales prin susținerea investițiilor, pentru că la urma urmei investițiile sunt cele care cu adevărăt îți creează o creștere economică solidă și inclusiv o să crească resursele la bugetul de stat”, a precizat premierul.

El le-a transmis oamenilor de afaceri prezenți la evenimentul de semnare a Declarației de Colaborare că este foarte important ca în 2020 taxele să fie plătite. „Să nu vă supărați pe mine. Știu că cei mai mulți dintre dumneavoastră sunteți oameni care respectați legea, vă plătiți taxele, dar este foarte important ca în anul care vine taxele să fie plătite. În ceea ce ne privește pe noi, avem o atitudine normală, e firesc ca o companie să facă profit și nu ne deranjează ca o companie să facă profit, pentru că dacă face profit o parte reinvestește, o parte se duce în consum, faceți profit. Dar să se vadă lucrul ăsta și la buget. În ceea ce privește nivelul colectării pe marii contribuabili, există niște limite care pot fi depășite”,a afirmat Orban.

Guvernul a decis, vineri dimineață, să amâne adoptarea proiectului de buget pe 2020, după rectificarea bugetară care va avea loc luni, au declarat surse guvernamentale pentru MEDIAFAX. Decizia vine ca urmare a alocării peste 900 de milioane de lei pentru plata în cazul fraților Micula.
Bugetul pentru 2020 include cheltuieli totale de 399,22 miliarde de lei (35,4% din PIB), în creștere cu 7% față de 2019, și prognozează încasări de 358,59 miliarde de lei (31,8% din PIB), mai mari cu 10% față de anul bugetul pentru anul acesta, potrivit strategiei fiscal-bugetare pe 2020, publicată joi.

Președintele Klaus Iohannis a declarat că i se pare un lucru potrivit ca guvernul să înghețe indemnizațiile demnitarilor.

” Dacă vrem să fim politicieni responsabili, trebuie noi, care stăm în vârful piramidei, să fim primii care dăm semnalul că înțelegem că nu toată lumea poate să beneficieze tot timpul de creșteri de salarii și este un moment potrivit pentru a arăta că orice creștere salarială, oricât de dorită ar fi, trebuie să fie și oportună. I-am încurajat să meargă mai departe cu această măsură promisă”, a declarat Klaus Iohannis, întrebat despre intenția anunțată de premierul Ludovic Orban pentru înghețarea indemnizațiilor demnitarilor, înclusiv a șefului statului.

De asemenea, el a fost întrebat și despre alte măsuri anunțate de Executiv, printre care interzicerea cumulului pensie și salariu la stat.

”E nevoie de un mix de măsuri pentru a permite reducerea deficitului într-o zonă rezonabilă, de 3%. Evident, toată lumea își dorește să crească salariile, să crească pensiile, dar trebuie să avem în vedere și limitarea bugetului. Nu putem pleca de la premisa că bugetul e oricât de mare ne dorim”, a adăugat Iohannis.

Președintele Klaus Iohannis a mai declarat că întrevederea pe care a avut-o luni cu premierul Ludovic Orban și cu ministrul de Finanțe Florin Cîțu la Palatul Cotroceni a avut ca obiect pregătirea Legii bugetului pentru anul 2020.

„Am avut o discuție pentru pregătirea bugetului. Domnul premier și domnul ministru al Finanțelor au dorit să mă informeze despre stadiul lucrurilor în această zonă extrem de importantă. E clar pentru toată lumea, elaborarea și aprobarea bugetului pentru anul viitor reprezintă cea mai importantă acțiune politică a Guvernului din acest an și din această lună decembrie”, a spus
Klaus Iohannis.

Președintele Klaus Iohannis a mai spus că își dorește ca primarii să fie aleși în două tururi de scrutin. Șeful statului a susținut că dacă proiectele de lege pentru revenirea la alegerea primarilor în două tururi nu vor trece de Parlament, atunci Guvernul ar trebui să își asume răspunderea.

„Eu am un mesaj pentru primarii care sunt prezenți aici la întâlnirea cu Asociația Municipiilor din România. Cred că este, însă, important că mesajele pe care le am pentru primarii municipiilor sunt mesaje generale pe care le voi da și celorlalți primari, de exemplu că eu îmi doresc ca primarii să fie aleși în două tururi (…) Trebuie să revenim la alegerea primarilor în două tururi. Sunt iniţiarive în Parlament. Dacă nu se adoptă cred că ar fi o abordare rezonabilă să se meargă cu asumarea răspunderii în Parlament”, a declarat Klaus Iohannis.

Vicepremierul Raluca Turcan a declarat luni că, în cazul în care proiectul de lege privind alegerea primarilor în două tururi de scrutin nu va trece în Parlament, atunci Guvernul va lua alte măsuri. Vicepremierul a precizat că opțiunea unei moțiuni de cenzură există în orice moment.

PSD și UDMR nu exclud o moțiune de cenzură la adresa Cabinetului Orban, dacă Guvernul adoptă o OUG privind revenirea la alegerea primarilor în două tururi.

Premierul Ludovic Orban a discutat marți, la Guvern, cu deputații Daniel Constantin și Sorin Cîmpeanu, suspendați din Pro România, întâlnirea fiind anunțată oficial de Executiv. Tot marți dimineața și-a mai băut cafeaua la Guvern și deputatul Remus Borza, această întâlnire nefiind însă comunicată de Guvern, au declarat surse politice .

Ludovic Orban s-a discutat despre majoritatea din Parlament și cel mai presant subiect este cel al proiectul de buget pe 2020. Întâlnirile de marți de la Guvern reprezintă însă doar o picătură într-un pahar cu apă, au declarat surse parlamentare.

Liberalii și PSD duc o bătălie la baionetă în Parlament și ofertează pe bandă rulantă senatori și deputați. PNL are marele avantaj al prezenței la guvernare, al victoriei lui Klaus Iohannis la prezidențiale și al obținerii primului loc la europarlamentare. Liberalii oferă acum o promisiune credibilă pentru un loc în Parlament la viitoarele alegeri, au zis surse parlamentare care au avut ‘discuții exploratorii’ cu PNL-iștii în ultima perioadă.

Ca să nu fie acuzati de traseism, liberalii iau in calcul sa incurajeze aparitia unei grupari-bidon in Parlament, pe formatul vechiului UNPR, care să susțină guvernul Ludovic Orban și în care să intre nemulțumiți din alte partide (PMP, ALDE, Pro România, PSD).

La PSD funcționează excelent relațiile personale și negocierile au fost impulsionate de iminenta schimbare de conducere și preluarea frâielor în partid de Marcel Ciolacu. Social-democratii au discuții avansate cu parlamentari din Pro România. Un calcul intern la PSD este că cei 30% de la alegeri permit partidului să emită pretenții la viitoarea guvernare.

Sursele citate mai spun că nu este exclus să apară mutări spectaculoase în Parlament în următoarea perioadă.

Deputatul PSD de Cluj Horia Nasra l-a acuzat pe premierul Ludovic Orban că se joacă de-a alba-neagra cu salariul minim. Acesta crede că strategii PNL încearcă să acopere, prin anunţul de creştere a salariului, deficitul de imagine provocat prin neparticiparea preşedintelui la o dezbatere cu Dăncilă.

Horia Nasra a declarat, marţi, corespondentului MEDIAFAX, că premierul Orban se joacă cu cifrele şi de-a alba-neagra cu salariul minim.

„Prin anunţul lui Ludovic Orban, cu privire la posibila creştere a salariului minim cu 7,2%, strategii PNL probabil încearcă să acopere deficitul de imagine provocat de fuga preşedintelui Iohannis de acea dezbatere electorală cu Viorica Dăncilă. Orban se joacă cu cifrele şi de-a alba-neagra cu salariul minim. Nu ştim dacă s-a referit la brut sau net, aşa cum nu ştim când a fost serios: când anunţa apocalipsa economică în urma creşterii salariului minim de către Guvernul PSD sau acum, în campania electorală, când în disperare de cauză anunţă creşteri salariale?”, a spus Nasra.

Ludovic Orban a anunţat că Guvernul vrea să adopte o hotărâre pentru majorarea salariului minim brut pe ţară până la sfârşitul acestei luni. Premierul a precizat că nu poate fi vorba de mai multe variante de salariu minim în funcţie de studii.

„Vom veni cu analiza noastră şi evident cu nişte propuneri între marje referitor la creşterea salariului minim. Evident trebuie să ţinem cont de factori obiectivi şi anume indicele de creştere a productivităţii, de creştere a salariului mediu brut, de rata infaţiei dar în acelaţi timp trebuie să ţinem cont şi de impactul pe care poate să-l aibă creşterea salariului minim asupra profitabilităţii companiilor în mai multe ramuri în care sunt mulţi angajaţi pe salariul minim, astfel încât creşterea salariului cu forţa de muncă să nu afecteze profitabilitatea în ramurile respective. (…) Până la sfârşitul lunii vrem să dăm hotărârea de Guvern referitoare la salariul minim”, a declarat, luni, Ludovic Orban.

În timp ce Ludovic Orban, premierul desemnat se străduiește să convingă partidele din Opoziție să voteze viitorul Guvern al PNL în Parlament, el are de dus și muncă de convingere în interiorul propriului partid pentru a-i convinge pe lideri să accepte nominalizările pe care le vrea pentru funcțiile de miniștri.

În ultimele zile, în interiorul PNL, se aud voci din ce în ce mai nemulțumite de persoanele alese de Orban pentru a face parte din Guvern, unele dintre ele personaje controversate.

O parte însemnată a liderilor PNL și-ar fi dorit ca ministerele cheie să fie ocupate de specialiști, nu de membri de partid, sau măcar ca cei care sunt desemnați ca miniștri să aibă competențe pe domeniile respective. Aceștia sunt îngrijorați de riscul ca un guvern plin de vulnerabilități de imagine să pună în pericol și șansele lui Klaus Iohannis de a fi reales în funcția de Președinte al României, dar și șansele PNL de a câștiga alegerile locale și parlamentare de anul viitor.

Prim-vicepreședintele PNL, Rareș Bogdan, a avertizat chiar luni, în cadrul ședinței BEX al partidului, asupra acestor riscuri, după ce duminică, la Timișoara, lansase un apel public către liberali să nu distrugă campania lui Iohannis și propriul drum spre alegerile din 2020.

Ludovic Orban însă nu dorește specialiști în guvernul său, cu excepția postului de la Externe, unde își va spune cuvântul Klaus Iohannis. Și la Apărare se pare că va fi numit un ministru agreat de șeful statului.

Orban merge pe varianta miniștrilor politici, membri de partid, unii controversați, alții fără experiență, cum este varianta gândită pentru ministerul Sportului – Gabriel Toncean, președintele Federației de Culturism și Fitness, care este consilier personal al lui Ludovic Orban și care s-a remarcat în activitatea publică printr-un clip în care aleargă în parc alături de președintele PNL și cățelul partidului.

Ultima listă cu miniștrii lui Orban:
Ministerul Sănătății – Vasile Rîmbu, managerul spitalului Județean din Suceava

Ministerul Educației – Monica Anisie, președinte PNL Sector 2, fost secretar de stat la Educație în Guvernul Cioloș

Ministerul Infrstructurii (comasate Transporturile cu Comunicațiile) – Lucian Bode, deputat PNL, președintele Comisiei de Transporturi din Camera Deputaților

Ministerul de Externe – Bogdan Aurescu, consilierul prezidențial pentru politică externă

Ministerul Justiție – Ioan Cupșa, Gabriel Andronache sau Cătălin Predoiu

Ministerul de Interne – Marcel Vela, Laurențiu Leoreanu sau Ion Ștefan

Ministerul Finanțelor -Florin Cîțu, Bogdan Huțucă, Cristian Păun sau Lucian Heiuș

Ministerul Muncii – Violeta Alexandru, președinte PNL București

Ministerul Dezvoltării – Laurențiu Leoreanu

Ministerul Culturii – Vlad Nistor, istoric

Ministerul Agriculturii – Emil Dumitru, președintele Federației ProAgro

Ministerul Fondurilor Europene – Bogdan Glăvan

Ministerul Economiei (comasat cu Energia și Turismul) – Virgil Popescu, deputat, membru în Comisia de industrii

Ministerul Tineretului și Sportului – Gabriel Toncean, președintele Federației Române de Culturism și Fitness

La ministerul Apărării nu va fi numit Șeful Statului Major, Nicolae Ciucă. În cărți pentru acest minister este deputatul Ovidiu Raețchi.

Miniștrii controversați care ar putea să facă parte din Guvernul Orban
Ministerul Justiției
La ministerul Justiției, premierul desemnat Ludovic Orban are în calcul 3 nume de miniștri, toți trei fiind membri de partid, conform unor surse din PNL. Este vorba de Ioan Cupșa, Gabriel Andronache și Cătălin Predoiu.

Ioan Cupșa este membru în Comisia Jurdică din Camera Deputaților și este lăudat de Ludovic Orban pentru contribuția la contestațiile câștigate de PNL la Curtea Constituțională. Cupșa este însă singurul depuatat liberal care a votat în 2017 legea recursului compensatoriu, o inițiativă PSD-ALDE care a dus la eliberarea rapidă din închisori a mii de condamnați care au invocat condițiile de detenție. La momentul respectiv, Cupșa a susținut că a votat legea „din greșeală”. În 2018, același Cupșa a depus la Parlament o inițiativă de abrogare a legii.

Deputatul PNL s-a remarcat însă atât în Comisia Juridică, cât și în Comisia „Iordache” prin contrele pe care le-a avut în permanență cu liderii puterii care susțineau modificările legilor justiției sau ale codurilor penale.

Cupșa a luptat totuși cot la cot cu puterea pentru respingerea proiectului de legea care introducea pedepse mai dure pentru cei care tortureaă sau ucid animale. Legea prevedea închisoare de la 2 la 7 ani pentru cei care torturează sau ucid animalele, într-o perioadă în care astfel de cazuri au fost tot mai des întâlnite. Cupșa a susținut că „o astfel de iniţiativă legsialtivă dacă va trece cu aceste limite de pedepse, introduce un dezechilibru grav”.

Ioan Cupșa este la bază inginer. A absolvit Facultatea de Mecanică a Politehnicii din Cluj în 1990. Ulterior, între 1991 şi 1997 a urmat cursurile Facultătii de Drept a Universităţii Babeş-Bolyai. În acelaşi an a devenit avocat în Baroul Bihor. E membru PNL din 1990. Din 2008 până în 2012 a fost consilier local în Oradea. Din 2012 e parlamentar PNL.

O altă variantă luată în calcul de Ludovic Orban pentru ministerul Justiției este Gabriel Andronache, colegul de comisie al lui Ioan Cupșa. Dacă în 2017 Cupșa a fost singurul liberal care a votat pentru recursul compensatoriu, Gabriel Andronache a fost unul dintre cei doi parlamentari PNL care s-au abținut de la vot. Andronache este licențiat în drept la Universitatea București și a fost consilier județean în Brașov și viceprimar al municipiului. Din 2008 este deputat, primul mandat fiind obținut pe listele PDL.

Cea de a treia variantă pentru ministerul Justiției este fostul ministru Cătălin Predoiu. Acesta a fost între 2008 și 2012 ministrul Justiției în guvernele Tăriceanu și Boc. Predoiu este cel care a conceput, alături de Alina Bica, codurile penale care au generat numeroase probleme de constituționalitate.

Codul Penal şi Codul de Procedură Penală au fost concepute în 2009 de Ministerul Justiţiei condus de Cătălin Predoiu. În 2009, titularul proiectului, cea care se ocupă de redactarea acestei legi a fost Alina Bica, fostul şef al DIICOT.

Codurile au ajuns în Parlament, unde a fost creată şi o comisie specială. Această comisie a fost condusă de către Victor Ponta. Din comisie au mai făcut parte şi Tudor Chiuariu, condamnat definitiv acum în dosarul Poşta Română, şi fostul deputat Mihail Boldea, judecat pentru corupţie.

În 2010, noile coduri au trecut de Parlament prin asumare, fiind asumate de Guvernul Boc.

În 2016 Elena Udrea îi acuza pe Cătălin Predoiu și pe Emil Boc că ar fi implicați în Dosarul Gala Bute. Tot în 2016 Cătălin Predoiu a fost audiat la DNA în calitate de martor în Dosarul ANRP.

Anul acesta, Cătălin Predoiu a fost din nou audiat în calitate de martor la Inspectoratul General al Poliţiei, unde a dat lămuriri despre prezenţa sa ca avocat într-un proiect de achiziţie a unui grup de companii româneşti de către o societate străină.

Ministerul de Interne
La ministerul de Interne cele trei nume luate în calcul de Ludovic Orban sunt Marcel Vela, fostul președinte al comisiei de apărare din Senat, Laurențiu Leoreanu, deputat PNL, fost primar al Municipiului Roman și Ion Ștefan, deputat PNL și cunoscut om de afaceri din Vrancea.

Conform ultimelor informații din PNL, Marcela Vela nu mai este o variantă pentru acest minister și au rămas ultimii doi, cu toate că Laurențiu Leoreanu este luat în calcul și pentru ministerul Dezvoltării, acolo unde a iești din cărți secretarul general al partidului, Robert Sighiartău.

Laurențiu Leoreanu este de profesie profesor de matematică. A fost ales consilier local în Roman din partea PSD în 2004. După 4 ani, a trecut la PDL și a fost ales primar al aceluiași oraș. Primarul Leoreanu a susținut în 2014 candidatura Elenei Udrea, care a obținut un loc în Parlament în colegiul din Neamț. Din 2016, Leoreanu este deputat PNL. Acesta face parte din Comisia de Administrație Publică și din Comisia de Buget Finanțe.

În CV-ul său publicat pe Camera Deputaților, Leoreanu și-a trecut toate premiile obținute din 2003 până în prezent, inclusiv cele patru diplome pentru organizarea concursului „Cangurul”.

În partid sunt mai mulți lideri care nu sunt de acord cu numirea lui Leoreanu la Interne pentru că ar fi avut o relație de subordonare mult prea pregnantă față de Elena Udrea.

De asemenea, o eventuală numire a lui Ion Ștefan este contestată în partid pentru lipsa de experiență în domeniu, fiind apreciat mai degrabă pentru calitățile sale antreprenoriale. Ștefan este un important om de afaceri din județul Vrancea, unde, înainte să ajungă parlamentar, era asociat împreună cu fratele său în grupul de firme Balcanic Prod, cea mai mare societate de profil din ţară.

Ministerul Finanțelor
La ministerul Finanțelor prima opțiune a lui Ludovic Orban este liderul senatorilor PNL, Florin Cîțu, de profesie economist, membru al comisie pentru buget finanțe din Senat. Cîțu a absolvit în 1996 Grinnell College din SUA, specializarea economie/matematică, şi are un master şi un doctorat la Iowa State University. Anterior revenirii în România, Cîţu a mai lucrat ca economist la Banca Europeană de Investiţii şi la banca centrală a Noii Zeelande. Înainte să intre în politică, Cîțu a fost economistul șef al ING Bank.

Totuși, pozițiile publice ale lui Florin Cîțu l-au făcut pe acesta un politician cotroversat. Ultima poziție publică în urma căreia președintele PNL a fost nevoit să iasă și dea dezmințire a fost cea referitoare la salariile bugetarilor, despre care Cîțu susținea că sunt duble față de mediul privat. Cîțu a scris pe Facebook că: „Bugetarii trebuie să accepte să muncească fără vouchere, tichete de vacanţă, tot felul de sporuri, pensii speciale şi mai ales trebuie să accepte să fie concediaţi atunci când nu-şi fac treabă”. Acesta a mai cerut taxarea suplimentară a bugetarilor.

Pentru a atenua impactul poziționării lui Cîțu, Ludovic Orban a fost nevoit să îi asigure într-un interviu TV pe bugetari că ”nu sunt în pericol”. În privința voucherelor de vacanță, Orban a trebuit să promită că PNL vrea extinderea voucherelor de vacanță și la angajaţii din mediul privat.

Nu este prima poziționare controversată a lui Cîțu. Cu o săptămână înainte de declarația respectivă, Cîțu acuza o presupusă măsluire a datelor oficiale de la rectificarea bugetară, fără a prezenta însă dovezi concludente în acest sens.

Cîțu a mai făcut de-a lungul timpului anunțuri apocaliptice, care în cele din urmă nu s-au adeverit.

În cărți pentru ministerul Finanțelor mai sunt economistul Cristian Păun, consilierul lui Ludovic Orban și deputatul de Hunedoara, Lucian Heiuș, de profesie economist.