Marian Nazat a spus la un podcast că politicul conduce partea de parchet dintotdeauna. Iar în momentul în care a înțeles acest lucru și-a dat seama că mai bine iese din sistem.

Politicul și justiția se întrepătrund

Fostul procuror Marian Nazat a povestit despre momentul în care a înțeles că justiția și politicul au mai multe în comun decât s-ar dori. ”După o discuție cu Ioan Caramitru, m-am vindecat de naivitate. Trăisem cu inocența că un procuror general, un ministru al justiției sunt propulsați în funcție de sistem.

DNA. Sursă foto: Facebook

Adică noi procurorii apreciem că X este cel mai competent, un om de caracter care trebuie să ne conducă. Din discuția aceea, am constat că procurorul general ca și ministrul justiției sunt numiți la propunerea și prin complicitatea partidelor politice”, a explicat avocatul.

”Așa va fi de-a pururea”

Drept urmare, apărătorul a decis pentru el că ar fi mai bine să plece din sistem. ”Acesta este adevărul și va fi de-a pururea. Și din momentul acela mi-am zis: Dumnezeule, ce să mai caut în sistem?!

Viata mea va fi decisă de politicieni dacă accept o funcție de conducere. Și am refuzat, am spus nu, eu vreau să rămân un om liber, nu pot să mai fiu hingher de oameni, nu poți să trăiești o viață judecându-i și cercetându-i pe oameni, devii tu un monstru”, a mai spus Marian Nazat.

Diferența dintre justiția din 1990 și cea de acum

”Atmosfera de lucru din anii 1990 nu semăna deloc cu atmosfera de acum. Nu existau atâtea presiuni asupra Ministerului Public, nu apăruse MCV-ul, nu exista câmpul tactic. Nu existau acele protocoale, protocoalele rușinii, nici pe departe.

Justiția atunci avea o singură preocupare: să țină în nelucrare dosarele revoluției. Asta era singura preocupare. Pe urmă a venit asaltul ”tonților„ care a fost fatal inclusiv pentru justiție. Părăsirea acestui sistem a fost cea mai bună decizie din viața mea”, a încheiat ac

Preşedintele PNL, Ludovic Orban, a afirmat, marţi, după şedinţa coaliţiei că s-a decis demararea procedurii de numire a Avocatului Poporului, fiind depusă o singură candidatură pentru acest post. Votul va avea loc, cel mai probabil, luni.

”Am hotărât în cadrul coaliţiei să demarăm procedura de numire a Avocatului Poporului. Mâine la 9.30 vom convoca Birourile Permanente reunite. A fost depusă o singură candidatură şi vom demara procedura”, a declarat, marţi seară, Ludovic Orban.

Acesta a explicat că procedura presupune audiere în Comisiile juridice reunite, urmate de plen.

”Mâine vom convoca un plen, dar, cel mai probabil, votul pe Avocatul Poporului (…) vom avea luni”, a mai declarat Orban.

Întrebat dacă va fi susţinut de întreaga coaliţie Avocatul Poporului, Orban a afirmat: ”Bineînţeles”.

Acesta afirmă că desfiinţarea Secţiei speciale şi Avocatul Poporului sunt două chestiuni diferite.

După revocarea lui Renate Weber din funcţia de Avocat al Poporului, în coaliţie s-a convenit ca postul să revină UDMR, favorit fiind Fabian Gyula, lector la Facultatea de Drept a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoc.

Ludovic Orban a afirmat că săptămâna viitoare vor începe procedurile pentru numirea unui nou Avocat al Poporului, după ce plenul reunit de miercuri a adoptat hotărârea de revocare din funcţie a Renatei Weber, deoarece obiectivul coaliţiei este ca numirea să fie făcută până la finalul acestei sesiuni parlamentare.

Liderul PNL Ludovic Orban a adăugat că decizia Legislativului poate fi atacată la Curtea Constituţională de către PSD, însă hotărârea celor două Camere îşi produce efectele imediat. În timp ce Orban susţinea declaraţii de presă pe holurile Parlamentului, în fundal s-a putut auzi vocea Dianei Şoşoacă, senatoare, care i-a strigat preşedintelui Camerei Deputaţilor „Ruşine să vă fie”.

„Plenul Parlamentului a hotărât revocarea din funcţia de Avocat al Poporului a doamnei Renate Weber, pentru motive care ţin de încălcarea Constituţiei şi a legilor ţării. Este o decizie care a fost luată în conformitate cu procedurile constituţionale şi legale, care are o fundamentare şi are un raport al comisiilor juridice prin care se precizează clar încălcările Constituţiei şi legislaţiei care stă la baza revocării. Cu siguranţă, săptămâna viitoare va începe procedura de numire a noului Avocat al Poporului, o procedură care e prevăzută în Constituţie, în lege, în Regulamentele comune. Vom derula această procedură astfel încât, până la finalul sesiunii parlamentare, să avem o şedinţă comună a celor două Camere ale Parlamentului pentru numirea unui nou Avocat al Poporului”, a afirmat Ludovic Orban, miercuri la Parlament.

Întrebat pe cine va propune coaliţia pentru funcţia de Avocat al Poporului, preşedintele Camerei a răspuns: „Când vom lua decizia, o vom face publică. Aş prefera să nu vehiculez nume de posibili candidaţi până nu luăm decizia finală. Suntem aproape de o decizie şi când o vom lua o vom face publică”.

Liderul PNL a adăugat că Renate Weber putea să participe oricând la şedinţa de plen reunit de miercuri şi a precizat că revocarea acesteia din funcţie nu a încălcat statul de drept.

„Doamna Renate Weber a fost la şedinţa comisiilor juridice şi a prezentat acolo argumentele, dacă voia putea să vină şi la plenul reunit. Nu a dorit. Asta este. Nu este nicio încălcare a statului de drept. În toate argumentele care au fost cuprinse atât în solicitarea formulată, cât şi în raportul comisiilor juridice şi, în mod evident, aceste argumente sunt foarte puternice şi reprezintă temeiuri solide pentru revocarea din funcţie a doamnei Renate Weber”, a completat Orban.

Chestionat în ce măsură afectează calendarul de numire a unui nou Avocat al Poporului o sesizare la CCR a PSD, preşedintele liberalilor a replicat: „Noi vom numi un nou Avocat al Poporului până la finalul sesiunii parlamentare. Acesta este obiectivul pe care l-am stabilit. Dacă cineva atacă la Curtea Constituţională, evident este vorba de o hotărâre a Parlamentului, poate să fie atacată hotărârea, numai că hotărârea îşi produce efecte imediat”.

Camera Deputaţilor şi Senatul au adoptat, în plenul reunit de miercuri, proiectul de hotărâre pentru revocarea Renatei Weber din funcţia de Avocat al Poporului. UDMR ar urma să propună Avocatul Poporului în cazul revocării lui Renate Weber, după ce liderii coaliţiei au ajuns la un acord pe această temă, au declarat pentru News.ro surse politice. Astfel ar putea fi propus pentru această poziţie Fábián Gyula, profesor de drept în Cluj-Napoca.

PSD a anunţat că va ataca la CCR decizia Parlamentului de revocare a Renatei Weber din funcţia de Avocat al Poporului.

Preşedintele Camerei Deputaţilor Ludovic Orban a afirmat că nu a fost luată încă o decizie în coaliţie cu privire la Avocatul Poporului, iar PNL va avea un candidat, nu doar UDMR şi rămâne de văzut dacă va avea o propunere pentru această funcţie şi USR PLUS. El a adăugat că numirea acestuia va fi făcută până la finalul sesiunii parlamentare.

Ludovic Orban, întrebat marţi la Parlament despre numirea unui nou Avocat al Poporului de către Parlament „Întâi trebuie să finalizăm procedura de demitere a Avocatului Poporului. Nu am luat încă o decizie, şi noi avem propunerea noastră în cadrul coaliţiei. Vedem dacă USR PLUS vine cu o propunere, vom decide. Am decis ieri în coaliţie să solicităm reprezentanţilor noştri în comisiile juridice să finalizeze raportul, astfel încât, la prima reuniune a plenului, să putem să dezbatem acest punct”

Liderul PNL a mai precizat că nu a analizat încă CV-ul lui Fábián Gyula, propunerea UDMR pentru funcţia de Avocat al Poporului, însă a spus că partenerii de coaliţie sunt interesaţi „să fie un Avocat al Poporului, nu un Avocat al Puterii”.

„În ceea ce priveşte noul candidat, mărturisesc că nu m-am documentat, n-am văzut CV-ul şi nu am o analiză. E profesor universitar, încă nu avem o analiză pe această candidatură, vom discuta. Noi trebuie să convenim şi vedeţi că nu sunt propuşi oameni politici, sunt propuşi specialişti în drept, cu experienţă vastă în domeniul drepturilor omului pentru că ne interesează să punem un Avocat al Poporului care să fie avocatul poporului, nu avocatul Puterii. Obiectivul nostru este alegem noul Avocat până la finalul sesiunii”, a completat Orban.

UDMR a avansat în şedinţa de luni a coaliţiei de guvernare, numele lui Fábián Gyula, profesor de drept în Cluj, pentru postul de Avocat al Poporului.

Fábián Gyula este absolvent al Facultăţii de Drept a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca şi predă în cadrul Facultăţii de Drept a Universităţii. El a fost şi procuror la Parchetul Curţii de Apel Cluj.

Demersurile de revocare a lui Renate Weber din funcţia de Avocat al Poporului au început în luna februarie.

Preşedintele Camerei Deputaţilor Ludovic Orban a afirmat, întrebat ce o recomandă pe Viorica Dăncilă pentru a fi numită consilier al guvernatorului BNR Mugur Isărescu, că „vocea şi talentul”. Liderul PNL a adăugat că nu comentează angajarea de cadre la BNR şi a precizat că în perioada în care a fost premier a avut o coordonare foarte bună cu Banca Naţională, într-o perioadă dificilă marcată de pandemie.

„Ştirea iniţială am înţeles că nu e adevărată. Că e angajată ca nu ştiu ce consilier la nu ştiu ce departament”, a declarat Ludovic Orban, marţi la Parlament.

Chestionat ce o recomandă pe Viorica Dăncilă pentru a fi numită la BNR, liderul liberalilor a replicat: „Vocea şi talentul”.

„Aş prefera să nu comentez. Politica de cadre o face Banca Naţională”, a adăugat Orban.

Întrebat dacă numirea Vioricăi Dăncilă nu este o formă de recompensare a acesteia pentru că l-a susţinut pe Mugur Isărescu pentru prelungirea mandatului de guvernator, Orban a răspuns: „Eu pot să vă spun doar că am avut o colaborare foarte bună cu BNR în perioada pandemiei, că BNR a susţinut demersurile Guvernului, ne-am coordonat politicile şi că literalmente colaborarea cu BNR a fost benefică pentru economia românească. În ceea ce priveşte angajarea de cadre la BNR nu mă întrebaţi pe mine, nu mă priveşte”.

Fostul premier Viorica Dăncilă, fost candidat al PSD la prezidenţiale în 2019, a fost numită consultant de strategie al guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, conform Biroului de presă al BNR.

Dăncilă a fost angajată în 15 mai.

Potrivit G4Media, pentru a se angaja în corpul consilierilor, din care mai fac parte circa 20 de persoane, Dăncilă a depus un dosar şi a susţinut un interviu.

Viorica Dăncilă l-a susţinut pe Mugur Isărescu pentru un nou mandat la şefia BNR în 2019, în ciuda faptului că Liviu Dragnea voia instalarea unei alte conduceri la banca centrală. De asemenea, în scandalul repatrierii rezervei de aur a BNR, Dăncilă a semnat un punct de vedere al guvernului în care arăta că orice modificare a statului BNR – ceea ce era cazul cu legea promovată de Liviu Dragnea – trebuie avizată de Banca Centrală Europeană.

Premierul Ludovic Orban a afirmat, întrebat despre discuţia avută cu şeful statului privind cazul de la Mureş, că a fost o numire nepotrivită şi a dispus plecarea acelei persoane numite. Şeful Executivului a precizat că, în opinia sa, cine doreşte să facă o carieră într-o funcţie publică nu trebuie să aibă legătură cu politica.

„A fost o numire nepotrivită. De altfel am şi dispus plecarea acelui om care a fost numit. Poziţia preşedintelui şi poziţia mea este foarte clară în privinţa administraţiei: noi ne dorim o administraţie în care factorul politic să aibă o influenţă din ce în ce mai mică. Chiar punctul meu de vedere este că cine vrea să facă o carieră în funcţia publică nu trebuie să aibă legătură cu politica. Toate funcţiile trebuie ocupate prin concurs. Noi, din păcate, nu am mai putut organiza niciun concurs, pentru că în trecerea de la starea de urgenţă la cea de alertă, majoritatea PSD din Parlament a blocat prin Legea 55 practic toate concursurile de ocupare a funcţiilor publice, atât cele de execuţie, cât şi funcţii publice de conducere”, a declarat Ludovic Orban, la vizita în Petreşti, judeţul Dâmboviţa, la proiectul de investiţii Iveco.

Prim-ministrul a mai spus că Agenţia Naţională a Funcţionarilor nu ar mai trebuie să fie în subordinea Guvernului, ci să aibă o autonomie care să îi permită să implementeze toată legislaţia în domeniul funcţiei publice.

„Angajamentul nostru ferm este pentru o administraţie bazată pe principiul competenţei, meritocraţiei, bazată pe selectarea funcţionarilor pe bază de concurs, organizat în condiţii transparente. Evaluarea trebuie făcută nu doar de reprezentanţi ai conducerii instituţiei şi trebuie implicaţi reprezentanţi ai universităţilor, ai asociaţiilor profesionale. Obiectivul nostru e să depolitizăm Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici şi chiar să schimbăm subordonarea actuală, pentru că la ora actuală e subordonată Guvernului. Trebuie găsită o formă de organizare care să nu mai necesite subordonarea către Guvern, ci să aibă autonomie, astfel încât să poată să implementeze toată legislaţia în domeniul funcţiei publice. Cu cât angajaţii instituţiilor sunt mai bine pregătiţi, cu atât şansa ca performanţa instituţiei să crească este mai mare”, a completat Orban.

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, printr-un comunicat de presă vineri, că respinge categoric orice demers de numire în funcţii publice a unor persoane care nu întrunesc condiţiile cerute de lege şi care nu au experienţă în domeniul în care sunt propuse, potrivit Administraţiei Prezidenţiale. Şeful statului a mai anunţat că a vorbit cu premierul Ludovic Orban, după cazul de la Mureş, semnalat de mass-media, şi i-a cerut accelerarea procesului de audit în sfera administraţiei publice.

Recorder a relatat că Ovidiu Ianculescu, inginer de profesie, a ajuns director al Sistemului de Gospodărire a Apelor Mureş, instituţie care gestionează infrastructura de apă din şase judeţe, nefiind membru al unui partid şi dând concurs pe post. La începutul acestui an, după ce conducerea Apelor Române a fost preluată de liberalul Ervin Molnar, Ianculescu susţine că i s-a cerut să demisioneze, funcţia fiind ocupată de Ionuţ Cengher.

În reportajul Recorder, directorul SGA Mureş Ionuţ Cengher afirmă că a cerut o detaşare la Apele Române de la Senat.

Întrebat cum a ocupat acest post de director, neavând experienţa cerută pentru funcţie, Cengher a afirmat: „Eu nu am avut de unde să ştiu care sunt criteriile şi cerinţele pentru post”. De asemenea, el a spus că nu ştie ce număr are Legea apelor, dar că a citit-o. „Poziţia de director al Apelor Române nu înseamnă neapărat ca tu ca driector să ştii să le faci absolut toate”, a mai spus el.


Apele Române au anunţat, miercuri, că Ionuţ Cengher a fost demis.

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a afirmat, miercuri seară, că va fi lansată procedura pentru numirea unui procuror-şef al DIICOT ”la un moment dat”, urmând a se cântări dacă se vor aştepta noile legi ale Justiţiei, lansate în dezbatere publică, sau se va urmări ”obiectivul de a stabiiza această funcţie”. Predoiu a afirmat, însă, că există un procuror-şef adjunct la DIICOT şi există premisele ca instituţia să funcţioneze bine în perioada următoare.

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a fost întrebat, miercuri seară, într-o conferinţă de presă, când va lansa procedura pentru numirea unui procuror-şef al DIICOT şi a precizat: ”O să lansăm la un moment dat. Este o întrebare, reflectez la ea. Este de cântărit dacă aşteptăm noile legi sau dăm întâietate unui obiectiv de a stabiiza această funcţie”.

Predoiu a explicat că ”există toate premisele ca instituţia să funcţioneze” în perioada următoare, având în vedere că există un procuror-şef adjunct cu care a avut o discuţie.

Predoiu a mai explicat că vrea să se consulte cu Secţia pentru procurori a CSM, dar şi cu procurorul general.

Întrebat dacă am putea avea un procuror şef la DIICOT abia anul viitor, având în vedre că legile Justiţiei vor fi în dezbatere publică până în 31 martie, Predoiu a afirmat: ”Nici aşa un termen nu este rezonabil”.

Şefa Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Giorgiana Hosu, a demisionat joi din funcţie, după ce soţul său a fost condamnat a 3 ani de închisoare cu suspendare în dosarul în care este acuzat că a ajutat-o pe Angela Toncescu, fost membru în Consiliul de Administraţie al Carpatica Asig Sibiu să influenţeze deciziile de la nivelul Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) astfel încât să obţină avizul pentru numirea în funcţia de preşedinte al CA al Carpatica Asig

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat marţi seară că Ludovic Orban şi-a depus mandatul de premier desemnat şi că miercuri vor avea loc consultări la Palatul Cotroceni. Şeful statului a precizat că după alegerile parlamentare, preşedintele PNL e prima opţiunea pentru un nou mandat în fruntea Guvernului.

Preşedintele Klaus Iohannis în această seară, domnul Orban şi-a depus mandatul de premier desemnat. Motivaţia e pe cât de simplă, pe atât de clară. regulamentul activităţilor comune prevede un termen de 15 zile în car etrebuie să se pronunţe Camerele. Aceste 15 zile s-au epuizat. În esenţă, ştim. Situaţia se datorează PSD, care a boicotat şedinţa de ieri.

Riscăm să intrăm într-un blocaj. Acesta e ultimul lucru. Am acceptat această depunere de emandat din partea lui Ludovic Orban. În consecinţă, voi convoca consultări cu partidele parlamentare, consultări care se vor începe la ora 16 şi care se vor termina în jur de ora 20. Apoi voi veni în faţa naţiunii. Intenţia dvs e de a forma o nouă majoritate parlamentară care să dea un nou Guvern? Intenţia e mereu de a da un nou guvern. Luaţi în calcul unul nume ca Raluca Turcan sau Bogdan Ciucă? Asta aflaţi mâine după consultări. Orban şi-a depus mandatul de premier. După alegerile parlamentare, Orban rămâne principala opţiune? Orban rămâne prima mea opţiune pentru premier. Luaţi în calcul să desemnaţi un nou premier înainte de motivarea CCR? Se găseşte această soluţie pentru a debloca întreaga chestiune. Şanse pentru un nou nume înainte de motivare? Sunt şanse ca cele două să nu fie legate. Dacian Cioloş spunea că e gata să intre la guvernare. Cooptaţi şi USR la guvernare? Sper să aflu mâine opiniile partidelor. regula nu e ca preşedintele să adune majoritatea, ci ca preşedintele să desemneze pe cineva care adună o majoritate. Nu excludeţi să aveţi după consultări un Guvern PNL-USR? Eu fac consultări să aflu opiniile lor. Majoritatea se probează prin vot, nu prin liste de semnături. Aveţi ceva să-i reproşaţi premierului pentru acest blocaj după trei luni. Nu era mai bine să-şi dea demisia pentru anticipate? Dimpotrivă. Sunt foarte mulţimit de munca depusă de Orban ca premier şi premier interimar.

„Nu ați inteles nimic despre acest popor, nu ați înțeles nimic despre ceea ce înseamnă democrația! . Este unul dintre gândurile exprimate ieri, de judecătoarea Mădălina Afrăsinie, președinta Secției a VI-a civile a Tribunalului București despre Klaus Iohannis. Magistratul a scris pe Facebook o postare, intitulată Gândurile unui român…, la puțin timp după anunțul președintelui României că îl propune premier tot pe Ludovic Orban.

Un judecator i-a dat cu tifla lui Iohannis este cunoscută pentru opiniile sale, constată „că la 30 de ani de la Revoluție, dictatura s-a reinstaurat în Romania, în mod “democratic”. “Să vă fie rușine!”.

Gândurile unui român…

Nominalizarea aceluiasi premier, arată că, pentru domnul Iohanis, Constituția reprezintă o carte scrisă intr-o limbă necunoscută dânsului!

Constat că, după 30 de ani, unii tanjesc după dictatură si asta arată că cei care au murit în ’89, au murit degeaba!

Dispreț total! Nu ati inteles nimic despre acest popor, nu ați înțeles nimic despre ceea ce inseamnă democratia!

Să vă fie rușine!
Dacă aș putea, v-as suspenda…ieri!

Români, „bucurati-vă”!
Dictatura s-a reinstaurat în mod…”democratic”!

Premierul Viorica Dăncilă, preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, şi preşedintele Comisiei pentru Apărare a Camerei Deputaţilor, Dorel Căprar, au fost invitaţi la Conferinţa Comitetului de Politici Publice America Israel (AIPAC), care are loc în perioada 24-26 martie, la Washington. AIPAC este cea mai mare organizaţie de lobby pro-Israel din SUA.

Potrivit unor surse politice, premierul Viorica Dăncilă se va deplasa la Washington, însă Liviu Dragnea nu o va însoţi. Pe fondul problemelor de sănătate, liderul PSD rămâne în ţară, pentru a se reface înainte de evenimentele importante care urmează pentru partid, printre care definitivarea listei de candidaţi la alegerile europarlamentare.

Potrivit invitaţiilor primite de oficialii români, la evenimentul de trei zile vor participa aproape 15.000 de persoane din toată lumea, inclusiv politicieni de talie mondială şi oameni de afaceri.

Evenimentul va fi precedat de un Forum Internaţional de Securitate, pe 23 martie, la care vor participa oficiali de rang înalt din Israel. Aceştia vor prezenta diplomaţilor şi oficialilor aleşi prezenţi mai multe probleme din domeniul securităţii.

„Ca un participant VIP, veţi avea oportunitatea să vă întâlniţi cu lideri din SUA şi din alte ţări, dar şi să participaţi la Recepţia Liderilor din 25 martie, unde va fi prezent mai bine de jumătate din Congresul SUA”, se mai precizează în invitaţie.

Potrivit programului oficial, la conferinţă vor participa şi Mike Pence, vicepreședintele SUA, Benjamin Netanyahu, premierul Israelului, și secretarul de stat Mike Pompeo.