Președinta interimară a Venezuelei, Delcy Rodriguez , a făcut schimbări importante în conducerea Armatei din Venezuela, Decizia vine după capturarea dictatorului comunist Nicolas Maduro de către Statele Unite. Informația a fost publicată de un înalt oficial al armatei, pe Telegram.

Venezuela, o nouă eră după capturarea lui Maduro 

Conducerea regiunilor militare a fost preluată de doisprezece ofițeri superiori, numiri care marchează o etapă importantă în procesul de reorganizare a structurilor de securitate.

După înlăturarea lui Nicolas Maduro, Delcy Rodriguez a trecut rapid la măsuri considerate decisive, printre care desemnarea unui fost șef al serviciilor de informații Sebin la conducerea gărzii prezidențiale și a contrainformațiilor.

Delcy Rodriguez, invitată în SUA

Delcy Rodriguez, fostă vicepreședintă a lui Nicolas Maduro, urmează să efectueze o vizită la Donald Trump, a anunțat un reprezentant al Casei Albe, fără a oferi o dată exactă.

La scurt timp, Rodriguez a declarat, în fața aleșilor locali, că Venezuela se află într-un proces de dialog și colaborare cu Statele Unite. Fără a face referire directă la invitație, ea a spus că divergențele și problemele sensibile pot fi abordate și soluționate pe cale diplomatică.

„Suntem într-un proces de dialog, de colaborare cu Statele Unite, fără nicio teamă, pentru a aborda divergenţele, dificultăţile, cele mai sensibile şi cele mai puţin sensibile, pentru a le rezolva pe cale diplomatică”, a arătat ea.

Ce schimbări vrea Trump în Venezuela

Dacă vizita va avea loc, Rodriguez ar deveni prima lideră venezueleană care se deplasează în Statele Unite în peste un sfert de secol, cu excepția președinților care au participat la reuniunile ONU de la New York. În plus, Donald Trump a afirmat că „lucrează bine” cu Rodriguez și nu și-a ascuns interesul pentru petrolul venezuelean.

Totodată, Trump pare să urmărească și consolidarea legăturilor cu opoziția venezueleană. Marți, el a spus că vrea să o includă pe Maria Corina Machado, lidera opoziției și laureată a Premiului Nobel pentru pace, în conducerea țării.

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că nu consideră necesară o eventuală misiune de capturare a președintelui rus Vladimir Putin, răspunzând unei întrebări adresate la Casa Albă de corespondentul Fox News , care a făcut referire la operațiunea recentă în care forțele speciale americane l-au arestat pe fostul lider venezuelean Nicolas Maduro.

Donald Trump, întrebat despre o posibilă capturare a lui Vladimir Putin 

În timp ce răspundea întrebărilor presei, vineri, la o întâlnire cu directori ai companiilor petroliere americane, corespondentul Fox News Peter Doocy l-a întrebat pe președintele Donald Trump dacă ar ordona vreodată o misiune de capturare a președintelui rus Vladimir Putin, similară operațiunii recente în care forțele americane l-au arestat pe fostul lider venezuelean Nicolás Maduro.

„Ei bine, nu cred că va fi necesar. Am avut întotdeauna o relație excelentă cu el. Sunt foarte dezamăgit”, a declarat Donald Trump.

Președintele SUA, aflat alături de secretarul de Stat Marco Rubio și de secretarul de Război Pete Hegseth, a declarat că nu consideră necesară o astfel de misiune, afirmând că a avut „întotdeauna o relație excelentă” cu Vladimir Putin. Acesta a spus că este „foarte dezamăgit”, exprimându-și totodată frustrarea legată de lipsa unui acord de pace între Ucraina și Rusia, obiectiv anunțat ca prioritate în campania sa electorală.

Remarca facută de Volodimir Zelenski

Întrebarea făcută de corespondentul Fox News a avut legătură cu o declarație anterioară a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, făcută în contextul operațiunii prin care fostul lider venezuelean Nicolás Maduro a fost „extras” din Venezuela săptămâna trecută.



Zelenski, a cărui țară se află în război cu Rusia din 2022, după invazia lansată de Moscova, a afirmat în glumă că, dacă dictatorii pot fi tratați în acest mod, „Statele Unite ale Americii știu ce trebuie să facă în continuare”, fără a preciza exact la cine se referea.

Donald Trump, frustrat de situația războiului din Ucraina

Donald Trump a declarat că este foarte frustrat de întârzierea încheierii unui acord de pace între Rusia și Ucraina, un obiectiv pe care l-a stabilit ca prioritate în campania sa electorală. Șeful de la Casa Albă a afirmat că a „rezolvat opt războaie” și că se aștepta ca acest conflict să fie „unul dintre cele mai ușoare”.

Președintele SUA a explicat că, potrivit estimărilor sale, proximativ 31.000 de persoane au murit în ultima lună, mulți dintre ei soldați ruși, și că economia Rusiei se află „într-o stare gravă. Pus sub acuzare de SUA pentru acuzații de narcoterorism, Nicolas Maduro a fost capturat în timpul unei operațiuni speciale, pe data de 3 ianuarie. Moscova a protestat ferm capturarea fostului președinte venezuelan, un fost aliat al lui Vladimir Putin.

Focuri de armă și explozii au fost auzite în capitala Venezuelei, Caracas, la câteva ore după ce vicepreședintele Delcy Rodriguez a depus jurământul ca președinte interimar, potrivit AFP.

Focuri de armă și atacuri cu drone la Caracas 

Relatările despre noi focurile de armă și exploziile de luni din Caracas, Venezuela, au apărut la câteva ore după ce vicepreședintele Delcy Rodriguez a depus jurământul ca președinte interimar, după arestarea dictatorului comunist Nicolas Maduro de către Statele Unite.

O sursă apropiată guvernului a declarat însă ulterior că situația din capitala Venezuelei este sub control.

Se știe deocamdată că drone neidentificate au zburat deasupra palatului prezidențial Miraflores, din centrul Caracasului, iar forțele de securitate au deschis focul ca răspuns în jurul orei locale 20:00, a declarat sursa citată. Incidentul a avut loc la câteva ore după ce adjuncta lui Maduro, Delcy Rodriguez, a fost învestită în funcția de președinte interimar.



Atacul, mai slab decât cel al SUA, care a dus la capturarea lui Maduro

În centrul Caracasului au răsunat rafale de focuri de armă, dar nu la fel de puternice ca în atacul de sâmbătă, înainte de zori, care a dus la arestarea lui Maduro de către trupele Delta Force ale SUA, potrivit unei persoane care locuiește la cinci străzi de palat, care a spus că incidentul a durat aproximativ un minut.

„Primul lucru care mi-a venit în minte a fost să văd dacă erau avioane care zburau deasupra, dar nu erau. Am văzut doar două lumini roșii pe cer”, a spus rezidentul din apropierea palatului, sub condiția anonimatului.

„Toată lumea se uita pe ferestre să vadă dacă era un avion, să vadă ce se întâmpla”, a mai spus bărbatul.

Ce s-a întâmplat la Caracas

Ministerul Comunicațiilor din Venezuela nu a răspuns imediat unei solicitări AFP de a comenta.

Videoclipul postat pe rețelele de socializare arată ceea ce par a fi gloanțe trasoare trase înspre cer.

În videoclip se vedeau numeroși membri ai forțelor de securitate grăbindu-se spre palat după ce s-au auzit împușcăturile.

După capturarea lui Nicolas Maduro de către forțele americane, Venezuela a rămas aproape pustiu, cu străzi goale și magazine închise. Locuitorii caută hrană și carburant, în timp ce orașul se află într-o stare de incertitudine, potrivit TF1.

Venezuela se confruntă cu lipsuri și incertitudine după capturarea lui Nicolas Maduro
Locuitorii se concentrează pe găsirea alimentelor și a carburantului, în condițiile în care multe magazine rămân închise. Un bărbat a declarat că simte „deznădejde și uneori anxietate. Aproape niciun aliment acasă. Imaginează-ți oamenii cu copii, familie…”

Pe străzi, discuțiile se limitează la dificultățile zilnice. Timp de treisprezece ani, sub regimul lui Nicolás Maduro, oamenii au învățat să fie precauți în fața camerelor.

Regimul Maduro continuă să mențină controlul asupra Venezuelei

Președintele Maduro încă beneficiază de sprijin, iar susținătorii săi continuă să manifeste în diferite zone ale țării. Soldați, polițiști și milițieni înarmați rămân activi, supraveghind populația de aproximativ 28 de milioane de locuitori.

Situația este similară și la aproximativ 650 km vest, la Cucuta, pe partea columbiană a graniței. Punctul de trecere venezuelean, aflat la 400 de metri, este bine păzit, iar serviciile de informații urmăresc atent toate intrările și ieșirile. O femeie a declarat despre cererile lui Donald Trump de a administra Venezuela că speră ca forțele externe să plece și că înțelege motivul acestora, pentru că nu există conducători competenți.

Nicolas Maduro și soția sa, judecați pentru „narco-terorism”

Procesul președintelui Nicolas Maduro va fi judecat de magistratul Alvin K. Hellerstein, în vârstă de 92 de ani. Rechizitoriul revizuit vizează șase persoane, inclusiv pe Maduro, soția sa Cilia Flores și ministrul de Interne Diosdado Cabello.

Deși acuzațiile împotriva oficialilor venezueleni există din 2020, Cilia Flores apare pentru prima dată în dosar. Președintele interimar Delcy Rodriguez a declarat că executivul pe care îl conduce prioritizează o relație bazată pe respect reciproc cu Statele Unite.

ONG-urile au făcut apel la justiţia argentiniană pentru a solicita extrădarea preşedintelui venezuelean Nicolás Maduro, astfel încât acesta să fie judecat pentru crime împotriva umanităţii, conform unui document consultat de AFP. Maduro a fost capturat sâmbătă de autorităţile americane şi încarcerat în SUA, urmând să răspundă luni, la New York, mai multor acuzaţii, inclusiv „narcoterorism”, potrivit AFP.

ONG-urile cer extrădarea lui Maduro  

În 2023, alte două organizaţii – Fundaţia George şi Amal Clooney şi Forumul argentinian pentru apărarea democraţiei – au denunţat anterior acţiunile guvernului venezuelean în faţa justiţiei argentiniene, invocând competenţa universală. Ulterior, cele două organizaţii şi-au unit plângerile.

Justiţia argentiniană a descris un „plan sistematic de represiune, dispariţii forţate de persoane, tortură, omoruri şi persecuţii împotriva unei părţi a populaţiei civile, pus în aplicare cel puţin din 2014 până în prezent” şi a emis ordine de arestare pentru Nicolás Maduro şi ministrul său Diosdado Cabello.

Instanţele din Argentina au mai tratat cazuri pe baza competenţei universale. În 2021, acestea au deschis o anchetă privind acuzaţiile de crime comise de militari birmanezi împotriva minorităţii rohingya.

Statele Unite, amenințate de gherilele columbiene

Gherilele columbiene de la frontiera cu Venezuela s-au declarat pregătite să înfrunte „planurile imperiale” ale Statelor Unite, potrivit unor comunicate difuzate la o zi după operațiunea americană care a dus la capturarea lui Nicolas Maduro, informează AFP.

Armata de Eliberare Națională (ELN) a anunțat pe Telegram că se alătură „tuturor patrioților, democraților și revoluționarilor” pentru a „înfrunta planurile imperiale împotriva Venezuelei și a popoarelor din America de Sud. Experții arată că aceste grupări, implicate în traficul de cocaină, își desfășoară activitatea pe teritoriul Venezuelei cu sprijinul armatei locale.

Tensiunile au crescut în Congresul american după capturarea lui Maduro

Mai mulți membri democrați susțin că oficiali de rang înalt din administrația Trump le-ar fi spus, în briefinguri confidențiale recente, că Statele Unite nu intenționează o intervenție militară în Venezuela și că schimbarea regimului nu se află pe agenda Washingtonului.

Senatorul Chuck Schumer, liderul democraților din Senat, a afirmat că în trei briefinguri confidențiale i s-a explicat că administrația nu intenționează să schimbe regimul de la Caracas și nu plănuiește nicio acțiune militară în Venezuela.

„M-au asigurat că nu urmăresc aceste lucruri. Este clar că nu sunt sinceri cu poporul american”, a afirmat Schumer.

Venezuela. Mii de oameni au revenit pe străzile orașelor din Venezuela pentru a-și continua protestele împotriva presupusei tentative a președintelui Nicolas Maduro de a fura alegerile săptămâna trecută și pentru a condamna creșterea represiunii împotriva susținătorilor opoziției.

Venezuela. Zeci de mii de oameni s-au adunat pe un bulevard din centrul capitalei Caracas pentru a o asculta pe María Corina Machado, liderul opoziției. Aceasta susține că Edmundo González, candidatul său la președinție, a fost adevăratul câștigător al alegerilor din 28 iulie.

Mii de persoane protestează în Venezuela împotriva președintelui Maduro

„Astăzi este o zi foarte importantă. După şase zile de represiune brutală, au crezut că ne vor reduce la tăcere, ne vor speria şi ne vor paraliza … [Dar] vom merge până la capăt”, a strigat Machado în fața mulțimii strânse.

Sâmbătă la prânz, persoane de toate vârstele și din diverse segmente sociale au ieșit pe străzi pentru a solicita încheierea celor 11 ani de mandat ai lui Maduro.

n această perioadă, Venezuela, o țară bogată în petrol, a devenit tot mai autoritară și a traversat o criză economică și umanitară severă, care a determinat milioane de oameni să plece peste hotare.



Peste 2.000 de manifestanți au fost arestați

Între timp, președintele venezuelean Nicolas Maduro a anunțat că 2.000 de persoane au fost arestate și vor primi „pedeapsa maximă”.

Președintele a fost supus unor noi presiuni pentru a publica rezultatele voturilor obținute de aparatele de vot electronice utilizate în alegeri, de această dată venind din partea fostului președinte de stânga al Argentinei, Cristina Fernández de Kirchner.

„Solicit – nu doar de dragul poporului venezuelan, al opoziţiei sau al democraţiei, ci pentru moştenirea lui Hugo Chávez – ca rezultatele să fie publicate”, a transmis aceasta.



Conflictele din Venezuela ar putea escalada în următoarele săptămâni

În săptămâna de la alegeri, Maduro a adoptat o atitudine provocatoare și nu a dat niciun semn că ar fi dispus să demisioneze.

Asta a generat temeri în rândul celor din Venezuela că această stare de impas ar putea escalada în violențe în săptămânile următoare.

Liderii opoziției au cerut armatei să-l părăsească pe Maduro, însă până acum nu au apărut semne că acest lucru s-ar întâmpla sau că ar exista vreo provocare suplimentară din partea administrației sale, potrivit The Guardian

Capitala Venezuelei, Caras, este scena unor proteste violente. Mii de oameni se revoltă după ce Nicolas Maduro a câștigat un nou mandat de președinte. Opoziția acuză o fraudare masivă a votului.

Ciocniri violente în Venezuela, după alegerile de duminică

Forțele de securitate din Venezuela au lansat gaze lacrimogene și gloanțe de cauciuc împotriva persoanelor care protestează față de rezultatul disputat al alegerilor de duminică.

Mii de oameni s-au adunat în ​​centrul capitalei Caracas luni seară. Unii au venit pe jos zeci de kilometri din satele din munții pentru a protesta în fața palatului prezidențial, transmite BBC.

Protestele au izbucnit în capitala Venezuelei a doua zi după ce președintele Nicolás Maduro și-a declarat victoria.

Opoziția contestă declarația de victorie a lui Maduro și vorbește despre o fraudă masivă. Ea susține că Edmundo González, contracandidatul lui Maduro, a obținut un scor covârșitor de 73,2% din voturi.

Mii de oameni s-au întors în venezuela pentru a vota

Din cei peste 8 milioane de venezueleni din afara granițeleor țării, doar aproximativ 68.000 au reușit să trecă de înregistrare pentru a-și exercita votul.

Din această cauză un număr mare de venezueleni a decis să revină în țară pentru a participa la alegeri, iar companiile de transport au fost suprasolicitate.

Oamenii s-au temut că Maduro ar putea apela la fraudă pentru câștigarea votului. Inclusiv realegerea lui din 2018 a fost considerată frauduloasă de către Statele Unite, a relatat atunci Reuters

Venezuelenii pleacă masiv din țară

În ultimul deceniu, 7,8 milioane de oameni au fugit din Venezuela din cauza crizei economice și politice acuzând administrația Maduro.

Sondajele efectuate în perioada premergătoare alegerilor sugerează că exodul ar putea crește acum, un sondaj sugerând că o treime din populație ar emigra.

În prezent, datele arată că peste 8 milioane de venezueleni au plecat peste hotare.

SUA au transmis că abordarea lor cu privire la Nicolas Maduro nu s-a schimbat. Astfel, autoritățile americane subliniază că nu îl consideră drept preşedinte legitim al Venezuelei şi recunosc în continuare parlamentul ales în 2015.

Autoritățile de la Washington au subliniat că recunosc în continuare parlamentul ales în 2015, după decizia opoziţiei din Venezuela de a dizolva preşedinţia „interimară” a opozantului Juan Guaido.

„Abordarea noastră faţă de Nicolas Maduro nu s-a schimbat. El nu este liderul legitim al Venezuelei. Recunoaştem Adunarea Naţională din 2015”, a declarat purtătorul de cuvânt al diplomaţiei americane, Ned Price, conform afp.com

Opoziţia din Venezuela a pus capăt vineri „guvernului interimar” şi preşedinţiei lui Juan Guaido

Opoziţia din Venezuela a pus capăt vineri „guvernului interimar” şi preşedinţiei lui Juan Guaido, care s-a autoproclamat preşedinte în ianuarie 2019, atunci când opoziţia şi o parte a comunităţii internaţionale nu au recunoscut realegerea lui Nicolas Maduro în 2018.

Această preşedinţie „interimară”, care a fost recunoscută, printre altele, de SUA şi de Franţa, nu şi-a atins obiectivul de a-l înlătura pe Maduro de la putere. Sprijinul internaţional a scăzut între timp.

Opoziţia a anunţat că va organiza primare anul viitor pentru a alege un singur candidat care să-l înfrunte pe Maduro la prezidenţialele din 2024. Guaido se numără printre posibilii candidaţi.

Nicolas Maduro spune că Venezuela este „total pregătită” să reia legăturile cu SUA

Nicolas Maduro a spus anterior că Venezuela este „total pregătită” să îşi normalizeze relaţiile cu Statele Unite, care au fost întrerupte în 2019.

„Venezuela este pregătită, total pregătită, pentru a avansa spre un proces de normalizare a relaţiilor diplomatice, consulare, politice, cu acest guvern al Statelor Unite şi cu cei care ar putea veni după aceea”, a declarat Nicolás Maduro într-un interviu.

Amintim că Guvernul lui Nicolás Maduro a rupt cu Statele Unite în 2019, anul în care administraţia lui Donald Trump l-a recunoscut pe opozantul Juan Guaidó drept preşedinte interimar al Venezuelei. În încercarea de a-l îndepărta pe Nicolás Maduro de la putere, Washingtonul a adoptat o baterie de sancţiuni împotriva Caracasului, inclusiv un embargo asupra petrolului venezuelean.

Deşi actualul preşedinte Joe Biden continuă să nu-l recunoască oficial pe Nicolás Maduro ca preşedinte al Venezuelei, considerând frauduloasă alegerea acestuia în 2018, criza petrolieră provocată de războiul din Ucraina a dus la o încălzire a relaţiilor.

Guvernul Maduro numește persoanele infectate cu coronavirus „bioteroriști” și îndeamnă vecinii acestora să îi raporteze. Guvernul reține și intimidează medicii și experții care pun la îndoială politicile președintelui cu privire la virus. Venezuelenii care se întorc acasă din alte ţări din America Latină sunt nevoiţi să stea în camere aglomerate cu mâncarea, apa şi măştile raţionalizate. Ei sunt ţinuţi sub pază militară săptămâni sau luni pentru teste de coronavirus sau tratamente cu medicamente neprobate, scrie cotidianul The New York Times.

Președintele Nicolas Maduro se luptă cu virusul prin aceleași metode prin care duce și lupta politică prin care se menține la putere: se folosește de aparatul represiv.

„Ne-au spus că suntem contaminaţi şi suntem vinovaţi că am infectat ţara”, a spus pentru New York Times, Javier Aristizabal, o asistentă din Capitală, Caracas, care spune că a petrecut 70 de zile în centre după ce s-a întors din Columbia în martie.

Într-un oraş important, San Cristóbal, activiştii de partid marchează casele familiilor bănuite de a avea virusul cu plăci, au spus locuitorii. Într-un alt oraş, Maracaibo, poliţia patrulează pe străzi în căutarea venezuelenilor care au reintrat în ţară fără aprobare oficială. Politicienii din opoziţia locală ale căror circumscripţii înregistrează un focar spun că sunt ameninţaţi cu urmărirea penală.

„Aceasta este singura ţară din lume în care a avea Covid este o crimă”, a declarat Sergio Hidalgo, un activist din opoziţia venezueleană.

Pe măsură ce pandemia a afectat ţările vecine mult mai pregătite decât sistemul medical în paragină din Venezuela, Maduro a adoptat o abordare liniară, tratând coronavirusul ca o ameninţare la adresa securităţii naţionale care ar putea destabiliza naţiunea sa şi să-i pună în pericol cotrolul asupra puterii.

Guvernul Maduro numește oamenii infecțati cu COVID bioteroriști

„Pandemia prezintă în mod clar o ameninţare pentru guvern, deoarece arată precaritatea resurselor sale”, a spus John Magdaleno, un politolog venezuelean din Caracas pentru New York Times. „Prioritatea nu este de elimina pandemia. Este o supravieţuire politică pe termen scurt”, a mai preziat acesta.

Cu resurse puține pentru a pregăti spitalele națiunii sau pentru a ajuta populația sărăcită să supraviețuiască crizei, Maduro a apelat la represiune și constrângere pentru a încerca să oprească virusul. Abordarea guvernului îi descurajează pe oameni să ceară ajutor. Astfel, pandemia devine și mai greu de combătut.

„Atunci când oamenii se simt bolnavi, ei cred că au o problemă cu legea, se simt ca și cum ar fi delincvenți”, a declarat Julio Castro, un medic venezuelean

Medicii şi jurnaliştii care au pus la îndoială statisticile oficiale spun că au fost ameninţaţi. Cel puţin 12 medici şi asistente venezuelene au fost reţinuţi pentru că au făcut comentarii publice cu privire la coronavirus, potrivit sindicatelor medicale.

Migranţii venezueleni care se întorc acasă după ce şi-au pierdut locul de muncă în străinătate în urma pandemiei sunt vizaţi în special de politicile lui Manduro.


Potrivit guvernului columbian, aproximativ 95.000 de venezuelani s-au întors în ţara de origine din martie, iar 42.000 îşi aşteaptă rândul de-a lungul graniţei.

Doar 1.200 au voie să se întoarcă în fiecare săptămână prin puntele de trecerea principale ale frontierei, în conformitate cu regulile impuse de guvernului venezuelean, forţându-i pe mulţi să aştepte luni în taberele improvizate.

Pe Twitter, forţele armate din Venezuela au îndemnat populaţia să raporteze aşa-numiţii bioterorişti, referindu-se la venezuelenii care au evitat controalele guvernamentale la frontieră şi s-au întors acasă.


Oficial, Venezuela se mândrește cu una dintre cele mai mici rate de infecție din regiune. La cinci luni de la depistarea virusului, numărul de decese zilnice, potrivit guvernului, nu a depășit niciodată 12.

Guvernul Maduro numește oamenii infecțati cu COVID bioteroriști spune că se oferă îngrijire unică în lume, îngrijire umană, iubitoare, creștină”, a spus președintele venezuelei într-o declarație pe 14 august.

Medicamentele enumerate în liniile directoare ale guvernului nu sunt dovedite pentru tratarea coronavirusului și ar putea avea consecințe periculoase. Tratamentele includ hidroxiclorochina, pe care Administrația americană pentru alimente și medicamente a avertizat-o poate cauza anomalii periculoase ale ritmului cardiac la pacienții cu coronavirus și un medicament anti-parazit numit ivermectină, despre care Organizația Mondială a Sănătății a spus că nu trebuie utilizat pentru a trata boala.

Preşedintele venezuelei Nicolas Maduro se va duce „în curând” în Iran pentru a semna acorduri în domeniile energiei, finanţelor, militar, agricol, tehnologiei şi sănătăţii, a anunţat Biroul Prezidenţial într-un mesaj pe Twitter luni noapte, informează dpa, potrivit agerpres.

Iranul a trimis recent mai multe tancuri de combustibil în ţara sudamericană, unde populaţia locală suferă din cauza unor mari probleme de aprovizionare.

Nicolas Maduro va merge în Iran pentru a semna acorduri în domeniile energiei. Până acum, benzina a fost practic gratuită în Venezuela, cea mai mare ţară bogată în petrol din lume, dar după ani de administrare greşită şi corupţie, industria petrolului s-a prăbuşit.

Din cauza lipsei motorinei şi a benzinei, preţurile au crescut, în timp ce o luptă de putere pentru conducerea ţării este încă în curs.

Statele Unite au impus Venezuelei sancţiuni economice dure.

Iranul – de asemenea sub presiunea sancţiunilor americane – şi Venezuela au legături strânse.