Premierul Ludovic Orban îi acuză pe social-democraţi că au lansat o „întreagă propagandă” pe tema românilor care desfăşoară munci sezoniere în alte ţări, adăugând că în mare parte este vorba despre persoane care au efectuat acest tip de activităţi de-a lungul ultimilor 5-7 ani, relatează Agerpres.

„Am văzut că este o întreagă propagandă pe tema asta, că noi vindem muncitori în alte ţări. Le spun celor din PSD, care lansează aceste enormităţi, că cei mai mulţi dintre cei care au plecat la muncă în Germania, care pleacă în Austria, care pleacă în Italia sau pleacă în Spania se reîntorc la muncile sezoniere în care au mai fost cu şapte ani în urmă, cu şase ani în urmă, cu cinci ani în urmă, când erau ei la guvernare. Noi nu i-am acuzat atunci că vând muncitorii, că noi umilim românii şi îi trimitem la muncă în Germania. Pentru că este un lucru firesc, România este o ţară a Uniunii Europene, Uniunea Europeană are la bază principiul libertăţii de mişcare a oamenilor, a ideilor, a mărfurilor. Orice cetăţean este liber, în măsura în care consideră că găseşte un loc de muncă în altă ţară europeană, să se ducă şi să lucreze în ţara europeană respectivă”, a afirmat Orban, într-un interviu la postul România TV.

El a precizat că peste 80% dintre persoanele care efectuează munci sezoniere în Germania au fost la lucru acolo şi în anii anteriori. „Nimeni nu ne-a întrebat pe noi – pentru că cei mai mulţi n-au plecat prin agenţii de plasare a forţei de muncă în străinătate, cei mai mulţi au plecat pe baza relaţiilor personale pe care le aveau din anii anteriori, în care au lucrat la fermele unde au lucrat, iar mulţi dintre ei şi-au mai adus şi prieteni şi rude, pentru că oferta este destul de generoasă. Venitul unui muncitor în fermele de sparanghel este un venit de până la 2.000 de euro”, a spus premierul.

În ceea ce priveşte situaţia a peste 200 de muncitori din Germania cărora nu li s-au plătit salariile, ca urmare a faptului că ferma unde lucraseră a intrat în insolvenţă, Orban a subliniat că statul german asigură plata salariilor pentru astfel de situaţii.

„Ca atare, eu cred că toate aceste subiecte trebuie abordate cu responsabilitate şi mai ales dintr-o perspectivă europeană şi mai ales ţinând cont de interesul şi de dorinţa de a nu pune beţe în roate unor oameni care se duc să muncească, să câştige nişte venituri care pot să le permită să aibă o viaţă decentă”, a spus Ludovic Orban.

Despre aglomeraţia creată la frontieră, Orban a precizat că situaţia a fost generată de un cumul de factori, printre care şi decizia de a nu mai introduce în carantină instituţionalizată cetăţenii români care vin din ţările europene, motiv pentru care foarte mulţi au hotărât să vină în ţară. Un alt factor îl reprezintă decizia autorităţilor maghiare de a nu permite pe toată perioada celor 24 de ore ale unei zile tranzitul Ungariei de către cetăţeni care vin în România. Orban a reamintit că în urma unei întrevederi a ministrului Afacerilor Interne, Marcel Vela, cu omologul ungar, a fost permisă mărirea numărului de puncte de frontieră.

„Îi anunţ pe români, astăzi, să nu vină numai pe la Nădlac şi pe la Borş. Pot să vină pe la Petea, pot să vină pe la Valea lui Mihai, pot să vină pe la Vărşand, pot să vină prin mai multe puncte de trecere a frontierei”, a asigurat premierul Ludovic Orban.

Trenul cu muncitorii români care transporta îngrijitori români pe ruta Timișoara-Viena s-a întors miercuri în țară.

În vagoane s-au aflat zeci de oameni care – din cauza pandemiei – au fost blocați în ultimele luni în Austria, la familiile pentru care lucrează. După ce au coborât în gări, îngrijitorii au fost duși în centre de carantină, și abia după două săptămâni vor ajunge acasă.

Autoritățile române nu au luat în calcul, testele de coronavirus pe care unii dintre ei le-au făcut în Austria.

Trenul special care i-a adus acasă pe românii care muncesc în Austria a intrat în țară prin vama Curtici. 8 dintre muncitori au coborât acolo și ulterior au fost duși într-un centru de carantină. La fel s-a întâmplat și cu ceilalți care au fost debarcați în Timișoara.

Fiecare dintre cei 41 de pasageri sunt verificați de către o echipă DSP, apoi – cu autobuze speciale vor fi transportați în județele de reședință. Acolo vor intra în carantină timp de 14 zile.

Pe unii, decizia i-a înfuriat. Susțin că au plătit câte 120 de euro, în Austria, pe teste care să arate că nu sunt infectați cu COVID-19 și să evite în acest fel carantina.

Muncitor român din Austria:
“Mi-a spus că e valabil 72 de ore, am testul negativ. Aici mă duce în carantină. Eu pot să mă îmbolnăvesc în carantină”.

După perioada de carantină, muncitorii vor sta acasă încă o luna și ulterior se vor întoarce în Austria. Potrivit legilor austrice, persoanele străine care îngrijesc bătrâni au voie să muncească la o familie cel mult patru săptămâni. Apoi sunt înlocuiți de alți îngrijitori.

Pe cei care s-au întors miercuri acasă pandemia i-a ținut însă blocați în casele străinilor mai bine de două luni.

Aproape 30 de mii de români muncesc în Austria.
Majoritatea au grijă de persoane în vârstă ori cu probleme medicale și după o lună de muncă primesc 1200 de euro.
În plus, angajatorul le asigură un loc unde să doarmă și mâncare.

Trenul care i-a adus pe români acasă se va întoarce în Viena diseară.

În vagoane se vor află alți peste o sută de ingrijiritori români. De îndată ce vor ajunge în Austria ei vor fi testați pentru coronavirus. Dacă testele ies pozitive, vor fi introduși în carantină.

Andreea, o româncă stabilită în Germania de 10 ani, susține că odată cu pandemia s-au îmbunătățit condițiile pentru mucitorii sezonieri, iar românii care fac probleme probabil nu au înțeles de acasă ce au de făcut.

Femeia lucrează în Germania în agricultură cu români, dar și cu alte persoane de alte naționalități. 

„Spre deosebire de anii trecuţi condiţiile de cazare au fost mult îmbunătăţite ca urmare a epidemiei. Au existat foarte multe controale ale autorităţilor pentru ca drepturile muncitorilor sezonieri să fie respectate. Pentru prima dată au acces şi la produse de igienă. Cu toate acestea, unii dintre angajaţi nu au înţeles şi au provocat numeroase probleme”, a povestit Andreea jurnalistilor.

„Majoritatea românilor care vin sunt foarte harnici. Sunt muncitori care vin de peste 10 ani şi lucrează foarte bine. Probleme sunt cu cei care vin pentru prima dată, care probabil nu au înţeles de acasă ceea ce trebuie să facă şi cum vor fi cazaţi. Munca este grea, dar nu i-a obligat nimeni să vină. Ei au decis, iar dacă vor să fie plătiţi trebuie să iasă pe câmp la muncă”, a completat românca.

Munca în agricultură începe dimineața, iar muncitorii sezonieri sunt transportați 50 de kilometri de la locul de cazare. Aceștia lucrează până la amiază, când se oferă masa de prânz, caldă, adusă în regim de catering. Un muncitor sezonier ar trebui să lucreze minumum 10 ore pe zi. În două luni jumate – trei luni, câştigul net este de cel puţin 6.000 de euro, respectiv aproape 30.000 de lei.

Secretarul de stat Raed Arafat a declarat, referitor la situația creată de plecarea muncitorilor sezonieri din țară, că solicitarea a fost făcută pe cale diplomatică, dar că nimeni nu a crezut că vor fi chemați 2.000 de români într-o singură zi.

Secretarul de stat Raed Arafat a spus, la emisiunea „Marius Tucă Show”, că plecarea muncitorilor sezonieri români în Occident trebuia să fie mai bine organizată.

„Acest lucru trebuia să se facă sub o organizare foarte riguroasă. Nimeni nu se aștepta la asta. Nu zice nimeni că au plecat brusc, asta se discută la nivel diplomatic, solicitarea de a da drumul la lucrători a venit pe cale diplomatică. Nimeni nu a crezut că vor chema 2000 de lucrători într-o singură zi”, a spus Arafat.

Acesta a spus că oamenii nu fost testați pentru COVID-19 în România.

„Nu. Dacă erau în carantină poate că au fost testați. Dar testul nu înseamnă pe durată lungă că persoana nu devine pozitivă. Vom ajunge să învățăm să conviețuim cu acest virus. Nu vei putea să fii total izolat. Nu e momentul să relaxam măsurile”, a mai spus Raed Arafat.

Secretarul de stat a precizat că la întoarcerea în țară, muncitorii vor intra în carantină.

„Eu cred ca va dura treaba asta și dacă vor veni în România vor fi bagați în carantină. Din ce știm, cel puțin, nu vor reveni în 2-3 zile. La întoarcere vor fi aplicate regulile de carantină, dar din ce știm nu vor reveni în 2-3 zile. S-a permis deocamdată plecarea, nu și întoarcerea”, a mai spus Raed Arafat.

Aproape 2.000 de persoane din județe din Transilvania și Moldova au fost înghesuite, joi, în parcarea din fața Aeroportului Internațional „Avram Iancu” Cluj pentru a pleca cu curse charter spre Germania, la muncă în agricultură. Prefectul de Cluj a anunțat că firma de recutare care a adus muncitorii la aeroport va fi anchetată.

În acest caz, Poliția a anunțat că a deschis un dosar penal pentru zădărnicirea combaterii bolilor.

Ludovic Orban afirmă că 80-90.000 de români ar putea pleca la muncă în străinătate, în perioada următoare, și că cei care s-au ocupat de transportul sutelor de români ce au ajuns la Cluj nu au furnizat informații autorităților locale.

“La Cluj a fost organizat un transport al unor muncitori români sezonieri, cu 13 aeronave care au fost programate într-un timp extrem de scurt. Toți au fost transportați către aeroport în jurul aceluiași interval de timp. Cei care aveau informații despre modul în care este organizat acest transport nu au comunicat aceste informații. Directorul aeroportului nu a informat prefectul județului, Comitetul județean pentru situații de urgență. În absența acestor informații, nu s-au putut mobiliza efectivele de jandarmi pentru a asigura măsuri de protejare a persoanelor”, a precizat Orban, la TVR.

Întrebat cum au putut totuși acești oameni să treacă de filtrele existente ca urmare a introducerii restricțiilor de circulație prin ordonanțele militare și aceste informații să nu ajungă la Ministerul Afacerilor Interne, Orban a răspuns: “Sunt convins că MAI va prezenta un raport detaliat asupra acestei situații. Ministerul Afacerilor Interne m-a informat că a fost demarată o anchetă penală, pentru a stabili vinovățiilor diferitelor categorii de decidenți care au fost implicați în această situație. I-am solicitat ministrului Transpoturilor să ia legătura cu autoritatea aeronautică civilă, pentru a stabili niște condiții pentru programarea acestor zboruri”.

80-90.000 de români ar putea pleca la muncă în străinătate în perioada următoare

Orban spune că în jur de 80-90.000 de persoane “este posibil să plece” din România la muncă în străinătate în perioada următoare. Acesta a spus că autorităţile române nu au “nicio pârghie legală” pentru a le opri şi că în acest moment economia românească nu le poate oferi locuri de muncă.

“Dacă ar avea oferte în ţară de la fermierii români sau de la alţi angajatori, probabil nu ar pleca. Deocamdată în România există un milion de contracte de muncă suspendate, aproximativ 300.000 de contracte care sunt încetate. Pe lângă asta, în România au venit peste 250.000 de români, absorbţia acestei forţe de muncă, găsirea de locuri de muncă pentru aceşti români care au contractele suspendate, absorbţia acestei forţe de muncă astăzi este aproape imposibilă”, a spus premierul.

Întrebat dacă românii care au plecat joi spre Germania au fost testaţi pentru a se vedea dacă sunt infectaţi cu SARS-Cov-2, Orban a spus că nu deţine informaţii conform cărora aceştia ar fi fost testaţi.

El susţine că este vorba despre voinţa unor cetăţeni români care decid să plece la muncă în altă ţară şi că aceasta “nu este o situaţie nouă”.

“Statul român nu poate să interzică nimănui să opteze pentru a munci în altă ţară. Nu i-am împiedicat niciodată, nu o facem nici acum şi dacă ar fi cineva care ar vrea să-i împiedice, nu ar avea cum”, a spus Orban.

El a mai spus că ordonanţele militare emise prevăd că este posibilă deplasarea în scop profesional.

“Asta nu înseamnă că noi vom mai tolera ce s-a întâmplat la Cluj. Vom avea grijă ca toate procedurile să fie reglementate astfel încât să asigurăm deplasarea în siguranţă a românilor, fără să fie expuşi riscului de infectare”, a mai spus şeful Guvernului.