<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>motivul vizitei Arhive &#8226; ExpressPress</title>
	<atom:link href="https://www.expresspress.ro/tag/motivul-vizitei/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link></link>
	<description>Ştiri de ultimă oră, disponibile online. Expresspress.ro iti ofera ştiri interne si externe în timp real, ştiri politice, ştiri economice, mondene.</description>
	<lastBuildDate>Wed, 05 Jun 2019 07:14:26 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=6.9.12</generator>

<image>
	<url>https://www.expresspress.ro/wp-content/uploads/2021/11/cropped-favicon-32x32.jpeg</url>
	<title>motivul vizitei Arhive &#8226; ExpressPress</title>
	<link></link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Iată care a fost motivul vizitei Papei Francisc în România</title>
		<link>https://www.expresspress.ro/iata-care-a-fost-motivul-vizitei-papei-francisc-in-romania/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Cristina Mogos]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 05 Jun 2019 07:14:26 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Featured]]></category>
		<category><![CDATA[Politic]]></category>
		<category><![CDATA[motivul vizitei]]></category>
		<category><![CDATA[Papei Francisc]]></category>
		<category><![CDATA[Romania]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://www.expresspress.ro/?p=323052</guid>

					<description><![CDATA[<a href="https://www.expresspress.ro/iata-care-a-fost-motivul-vizitei-papei-francisc-in-romania/" title="Iată care a fost motivul vizitei Papei Francisc în România" rel="nofollow"><img width="500" height="340" src="https://www.expresspress.ro/wp-content/uploads/2015/03/papa-francisc-o-lume-in-care-femeile-sunt-marginalizate-este-o-lume-sterila-298367.jpg" class="webfeedsFeaturedVisual wp-post-image" alt="" style="display: block; margin: auto; margin-bottom: 5px;max-width: 100%;" link_thumbnail="1" decoding="async" fetchpriority="high" /></a>Romanii l-au primit cu entuziasm pe papa Francisc si surprinderea s-a vazut pe chipul Suveranului Pontif la Iasi, cand a dat la o parte gardul de protectie pentru a putea merge printre oamenii veniti sa se bucure de prezenta lui.<a class="read-more" href="https://www.expresspress.ro/iata-care-a-fost-motivul-vizitei-papei-francisc-in-romania/" data-wpel-link="internal">[Read More...]</a>]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<a href="https://www.expresspress.ro/iata-care-a-fost-motivul-vizitei-papei-francisc-in-romania/" title="Iată care a fost motivul vizitei Papei Francisc în România" rel="nofollow"><img width="500" height="340" src="https://www.expresspress.ro/wp-content/uploads/2015/03/papa-francisc-o-lume-in-care-femeile-sunt-marginalizate-este-o-lume-sterila-298367.jpg" class="webfeedsFeaturedVisual wp-post-image" alt="" style="display: block; margin: auto; margin-bottom: 5px;max-width: 100%;" link_thumbnail="1" decoding="async" /></a><p><strong>Romanii l-au primit cu entuziasm pe papa Francisc si surprinderea s-a vazut pe chipul Suveranului Pontif la Iasi, cand a dat la o parte gardul de protectie pentru a putea merge printre oamenii veniti sa se bucure de prezenta lui. Dar papa a venit in Romania si cu un mesaj pe care politicienii par a-l fi ignorat, in mod confortabil sau nu: recunoasterea caracterului criminal al regimului comunist.</strong></p>
<p>Vizita papei Francisc in Romania a avut ca obiectiv major beatificarea celor sapte episcopi greco-catolici ucisi de regimul comunist din Romania.</p><div id="expre-3237210219" class="expre-continut expre-entity-placement"><script type="text/javascript" class="teads" async="true" src="//a.teads.tv/page/115509/tag"></script></div>
<p>A recunoaste martirajul prelatilor care au fost arestati, torturati, inchisi, infometati &#8211; unii dintre ei au murit in temnita, altii dupa eliberare, in urma suferintelor provocate de detentia inumana, iar inuman inseamna aici infometare, negarea dreptului la asistenta medicala si tortura &#8211; de autoritatile statului comunist inseamna, in mod direct, a admite caracterul criminal al regimului comunist.</p>
<p>Dincolo de mesajele sociale pe care papa le-a transmis, in linia discursului pe care l-a consacrat la conducerea Vaticanului, si de cele de oportunitate politica, Suveranul Pontif a facut un gest diplomatic si geopolitic major: denuntarea crimelor comuniste, in mod oficial.</p>
<p>A facut acest lucru in Romania, unde in mandatul presedintelui Traian Basescu si sub coordonarea Comisiei Tismaneanu, comunismul a fost condamnat. Comunismul in ansamblu sau nu este incriminat la nivelul Uniunii Europene, care, cu greu, a admis intr-o declaratie a Parlamentului European ca Holodomorul &#8211; crimele in masa comise de sovietici in satele din Ucraina, prin infometare &#8211; a fost genocid.</p>
<p>Desi el insusi trecut printr-o oribila dictatura, cea a juntei militare din Argentina, careia nu i s-a opus frontal si aici e unul dintre reprosurile care i se aduc, papa Francisc si-a facut deja o politica din denuntarea regimurilor abuzive. Anul trecut, a recunoscut in mod istoric masacrul armean comis de Imperiul Otoman, primul genocid al secolului al XX-lea.</p>
<p>Din punctul de vedere al asumarii politice, papa Francisc este un continuator al papei Ioan Paul al II-lea, cel care a denuntat deschis comunismul si caruia i se datoreaza in mare masura rezistenta poloneza in fata unei puteri inumane. Mesajele pe care le-a transmis in Romania s-au situat pe trei paliere:</p>
<p>Social: Agenda papei Francisc este din capul locului una orientata catre temele asa-zise de stanga, in principiu catre categoriile vulnerabile ale societatii.</p>
<p>Nu e nimic straniu in asta, accentele sunt mai puternice la papa Francisc, dar e vorba despre rolul social pe care Biserica Catolica si l-a asumat. Incepand cu numele pe care si l-a ales &#8211; Francisc -, acest sef al Vaticanului a facut o misiune din a da voce marginalizatilor si saracilor.</p>
<p>A vorbit Suveranul Pontif despre cei saraci, intr-o tara in care jumatate dintre copii nu mananca trei mese pe zi si in care abandonul scolar ramane cronic, din cauza saraciei.</p>
<p>A vorbit papa Francisc si despre suferintele familiilor care nu pot ramane impreuna, pentru ca o parte lucreaza in afara tarii, pentru ca batranii si parintii lasati acasa sa poata trai o viata nu indestulata, ci decenta.</p>
<p>A vorbit papa Francisc si despre cei invizibili, despre cei marginalizati si discriminati, despre cei care nu sunt asezati la masa si nu sunt mangaiati.</p>
<p>Politic: Sa vii intr-o tara decimata de emigrare si in declaratia tinuta langa autoritatile tarii sa vorbesti despre dreptul romanilor care muncesc in afara granitelor la a-si trai viata in tara lor este un gest politic.</p>
<p>Si papa Francisc a dus acest gest pana la capat: s-a pozitionat, in mod simbolic, langa fiii si fiicele care sufera departe, pentru ca tara lor &#8211; Romania &#8211; nu le poate asigura conditii decente de munca si dezvoltare.</p>
<p>Mai mult, insa, papa Francisc si-a concentrat discursul tinut la Cotroceni pe dreptul fiecarui roman din diaspora de a trai in tara, daca vrea, la cateva zile dupa ce Guvernul, prin MAE, le-a incalcat dreptul la vot.</p>
<p>O semnificatie politica are si gestul de a merge in comunitatea de rromi, unde si-a cerut iertare in numele Bisericii, pentru discriminarile din trecut. Iar asta se intampla intr-o tara in care populatia de etnie rroma se confrunta in continuare cu segregarea, in pofida politicilor publice oficiale.</p>
<p>Mesajul politic cel mai puternic a venit insa de la Blaj, odata cu beatificarea celor sapte episcopi greco-catolici. Acestora le-a fost recunoscut martirajul nu numai in numele credintei, ci si in numele opozitiei fata de tiranie si fata de ideologia care vrea sa ocupe omul, luandu-i libertatea si demnitatea.</p>
<p>Intr-o tara care a ratat lustratia si in care vechile structuri inca ocupa subteranele, dar in care, in mod exceptional, regimul comunist a fost condamnat oficial, de la tribuna Parlamentului, papa Francisc a aratat cu degetul inspre inchisorile in care oamenii erau ucisi, pentru ca nu voiau sa abjure de la credinta lor si nici sa isi tradeze umanitatea.</p>
<p>Iar aceste teme fac parte dintr-o aceeasi poveste, care incepe cu Biserica Greco-Catolica si lupta ei pentru unitate nationala si non-discriminare sociala.</p>
<p>Cativa dintre cei sapte episcopi beatificati de papa au beneficiat de asa-numita paine pentru copiii saraci (tipaul), ca ajutor pentru a merge la scoala. Cu totiii au facut studii in afara tarii, s-au format intelectual la scoli de elita, si-au luat doctorate, pentru a se intoarce apoi in tara, unde au intors societatii ceea ce invatasera.</p>
<p>Episcopul Ioan Suciu era cunoscut pentru incursiunile in comunitatile de rromi, unde se juca cu copiii si le preda lectii. Legenda, consemnata in volumul recent aparut la Humanitas &#8222;Sapte vieti de sfinti romani&#8221;, spune ca Ioan Suciu imblanzea si serpii, o dovada fiind chiar un episod din curtea inchisorii.</p>
<p>Saracie, emigrare, intoarcere in societate si implicarea intr-un construct colectiv &#8211; iata teme care preocupa Romania de astazi, dar de care Romania se ocupa mai putin acum decat in vremea de dinaintea instaurarii dictaturii comuniste.</p>
<p>Religios: Asa cum este demonstrat si in excelentul volum &#8222;Martori ai fericirii. Sapte vieti de sfinti romani&#8221; (Francisca Baltaceanu si Monica Brosteanu), regimul comunist a pus in scena o intreaga strategie de culpabilizare a Bisericii Ortodoxe Romane. Prin implicarea unor prelati ortodocsi &#8211; patriarhul Justian Marina este cel care a vorbit cu episcopii incarcerati, secondat de viitorul Patriarh Teoctist &#8211; si prin incarcerarea celor sapte episcopi greco-catolici mai intai in subsolurile unor manastiri, Securitatea a vrut sa arunce intreaga vina a crucificarii Bisericii Greco-Catolice in carca BOR.</p>
<p>De fapt, lucurile nu au stat asa si exista documente care arata ca totul a fost opera Securitatii, bazata, fireste, pe complicitati din randul clerului ortodox. Cu o singura miscare, Securitatea a reusit atat sa distruga Biserica Greco-Catolica &#8211; nu si greco-catolicismul din Romania -, cat si sa compromita Biserica ortodoxa, trecand in contul ei crima.</p>
<p>Dar in temnitele comuniste si in afara lor au fost si martiri din randul clerului BOR. Cum se face, asadar, ca acestia nu sunt canonizati, iar Vaticanul beatifica episcopii greco-catolici?</p>
<p>Pentru ca Biserica Ortodoxa sa recupereze martiriul propriilor prelati, e nevoie de o confruntare mai ampla cu felul in care BOR, ca institutie, a interactionat cu puterea abuziva a dictaturii comuniste.</p>
<p>Opacitatea BOR in fata lamuririi acestui trecut vaduveste memoria sociala si lasa la liber teza Securitatii, ca BOR este vinovata de decimarea Bisericii Greco-Catolice.</p>
<p>Or, mesajul papei Francisc trebuie sa fie corect auzit si asumat la nivel de societate si de institutii politice.</p>
<p>Abia cu acest gest al Vaticanului de a denunta caracterul criminal al comunismului, un proces veritabil poate sa inceapa, in care nu este vorba &#8211; nici nu prea ar mai putea fi &#8211; despre pedepsirea calailor, ci despre cunoastere si asumare.</p>
<p>Papa Francisc a deschis primul an din cel de-al doilea secol al Romaniei mari cu acest imperativ al deschiderii trecutului, unul inca impovarator pentru multi dintre cei carora li s-a picurat sistematic in ureche ca au fost cu totii la fel de vinovati. Nu a fost deloc asa, a existat in Romania si disidenta, au existat, iata, si martiri, au existat si oameni care nu l-au tradat pe celalalt si care nu au participat la crime.</p>
<p>Discutia despre raul comunist a fost uzurpata in Romania de urmasii fostelor structuri, care au pus la cale, pentru ca ei sa aiba in continuare acces la resursele de putere, cea mai mare diversiune: toti romanii care au trait in comunism sunt partasi la rau si atunci cum sa judeci pe unul mai vinovat decat altul?</p>
<p>E o strategie diversionista, care a apasat pe butoanele omenesti ale rusinii.</p>
<p>Dincolo de imaginea luminoasa cu care a ramas Romania dupa vizita papei, asa cum s-a intamplat si dupa summit-ul de la Sibiu, exista si un strat grav al acestei veniri simbolice a Suveranului Pontif in Romania.</p>
<p>Din acest moment, nu poti admira felul in care papa stie sa se faca ascultat si iubit &#8211; probabil ca strategii politici urmaresc acum in derulare momentele acestei vizite &#8211; si in acelasi timp sa regreti comunismul sau sa votezi partide in a caror gena e inscrisa puterea discretionara.</p>
<p>In ceea ce priveste Biserica Ortodoxa, e un moment prielnic sa isi ingrijeasca propria memorie si sa isi cinsteasca propriii martiri, fara incrancenare si deschizandu-se cu adevarat societatii.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
