Preşedintele Partidului Forţa Dreptei, Ludovic Orban a declarat că ia în calcul o candidatură la alegerile prezidențiale ce vor avea loc în 2024, într-o emisiune televizată la care a participat sâmbătă, 18 noiembrie.

Ludovic Orban a evaluat de asemenea șansele candidaților vehiculați până acum pentru cursa prezidențială.
„Coduța Kovesi este primul șef al parchetului european. Mandatul se termină în 2026. Nu te joci cu funcțiile astea. (…). Din punctul meu de vedere nu o recomandă nimic pentru asta (n.r.- pe Kovesi pentru funcția de președinte)”, a afirmat Orban, la Realitatea.

De asemenea, Orban a vorbit și despre Florin Cîțu.

Fostul președinte al PNL susține că nu el l-a adus pe Florin Cîțu în politică și dă vina pe Alina Gorghiu, al cărei soț, Lucian Isar, e prieten bun cu Cîțu. 

„N-aveam nimic de împărțit, Iohannis a obținut tot ce și-ar fi dorit un om politic, eu nu voiam să îi iau scaunul de președinte. Nu eu l-am crescut pe Câțu, el a ajuns pentru că era prieten cu un economist apropiat de doamna Gorghiu. (…) Ea a impus candidatura lui Câțu la Senat. (…) Eu l-am desemnat ca ministru de finanțe (…) pentru că mai mulți economiști ai PNL au refuzat această funcție în 2019,” a mai afirmat Orban.

Mai mult, fostul premier al României a declarat că este foarte dezamăgit de Klaus Iohannis, un om pe care l-a sprijinit până în acel moment.

„Cea mai mare dezamăgire care mi-a provocat-o vreodată un om alături de care am făcut politică este dezamăgirea provocată de Klaus Werner Iohannis. Niciodată nu mi-aş fi imaginat că, sub masca de neamţ pe care şi-a pus-o, sub masca euro-atlantistă pe care şi-a pus-o, se poate ascunde un caracter atât de josnic, o lipsă de onestitate şi de empatie faţă de români şi atâta cinism şi lipsă de sensibilitate faţă de România, rareori mi-a fost dat să văd. (…) Eu mă consider responsabil pentru că am susţinut un astfel de politician”, a mai declarat fostul premier la Sibiu.

Sindomet Servcom, firma deținută de sindicatul de la metrou condus de Ion Rădoi, a încasat timp de 18 ani zeci de milioane de lei din contractul cu Metrorex care permitea închirierea spațiilor din toate stațiile, pentru activități comerciale.

Deși Metrorex, administratorul spațiilor comerciale de la metrou, a fost în toți acești ani partea care a pierdut sume uriașe din înțelegerea cu Sindomet Servcom, 20 de miniștri ai Transporturilor și mai mulți directori ai companiei nu au reușit să schimbe contractul într-unul avantajos pentru ambele părți sau să îl încheie și astfel să poată închiria singură toate spațiile care îi aparțin.

În perioada 2003-2018, Metrorex a încasat venituri de aproximativ 9.488.952 lei din contractul cu firma sindicatului Ion Rădoi, arată datele furnizate de companie, la solicitarea Jurnaliștilor.

Cum înțelegerea contractuală a fost ca Sindomet Servcom să primească de aproximativ trei ori mai mult, un calcul simplu arată că în conturile firmei sindicatului lui Ion Rădoi au intrat aproximativ 30 de milioane de lei.

Alte 10 milioane de lei, echivalentul a două milioane de euro, au ajuns exclusiv în conturile Sindomet Servcom din 26 septembrie 2018, când contractul a expirat și Metrorex nu l-a mai prelungit, până în aprilie 2021, atunci când spațiile comerciale de la metrou au fost desființate, cu scandal, după mai multe notificări și somații. Suma este menționată și în documentele procurorilor DNA care l-au pus sub acuzare pe Ion Rădoi.

Cei peste 40 de milioane de lei care au intrat în contul firmei sindicatului lui Ion Rădoi sunt echivalentul a aproximativ 16 milioane de bilete la metrou, calculate la 2,5 lei, cât costa o călătorie până la 1 august 2021.

Istoria contractului controversat care a ajuns pe masa a 21 de miniștri
Povestea contractului începe în 2003, când ministru al Transporturilor era Miron Mitrea. Compania Metrorex a încheiat atunci un contract de participațiune cu SC Sindomet Servcom SRL, firmă deținută de Sindicatul Liber de la Metrou. Înțelegerea era ca fiecare parte să pună în comun spațiile comerciale din zonele de acces în stațiile de metrou și să le închirieze pentru a obține profit.

Metrorex a pus atunci la dispoziție firmei sindicatului lui Rădoi 64 de spații comerciale construite în interiorul metroului până în anul 1994, în timp ce Sindomet Servcom venea cu 170 de spații comerciale, apoi, doi ani mai târziu, adăuga alte 15, printr-un act adițional la contractul din 2003.

Contractul a fost încheiat pe o perioadă de 5 ani, cu posibilitatea prelungirii acestuia de drept, prin tacita relocațiune, în condițiile în care niciuna dintre părți nu va notifica celeilalte părți dorința de încetare a contractului cu cel puțin 6 luni înainte de expirarea acestuia.

Înainte cu 11 luni de expirarea contractului, pe 4 octombrie 2007, Metrorex și Sindomet au încheiat actul adițional numărul 2, prin care au convenit ca durata contractului să fie prelungită cu 10 ani, până pe 26 septembrie 2017. La momentul semnării actului adițional, ministru al Transporturilor era Ludovic Orban.

Au urmat acte adiționale prin care au fost majorate salariile celor de la Sindomet, în 2010 și 2011, când Ministerul Transporturilor a fost condus de Radu Berceanu, apoi de Anca Boagiu.

În 2017, cu puțin timp înainte să expire, contractul a fost prelungit printr-un nou act adițional, de această dată doar pentru un an, până pe 26 septembrie 2018. Atunci, veniturile și cheltuielile au fost majorate pentru Metrorex la 36% și micșorate pentru Sindomet la 64%. Ministerul Tranporturilor era condus la acel moment de Răzvan Cuc.

Au urmat ”proteste ilegale, pentru a determina Metrorex și Ministerul Tansporturilor, în vederea prelungirii contractului”.

”Contractul expira la data de 26.09.2017 ora 24.00, dar presiunile exercitate de Ion Rădoi, rpin intermediul lui Marin Aldea, asupra membrilor AGA din cadrul Metrorex, respectiv a influenței exercitate la nivelul directorului economic al societății de transport în subteran, Angela Leancă, au avut ca finalitate întocmirea și semnarea unui act de prelungire a contractului pentru încă un an cu Sindomet, perioadă în care Metrorex să poată demara procesul de organizare a licitațiilor în vederea ocupării respectivelor spații comerciale”, potrivit documentelor din ancheta DNA.

Un an mai târziu, în 2018, scandalul privind spațiile comerciale administrate de firma sindicatului lui Rădoi a revenit în prim plan, cu o lună înaintea expirării prelungirii de contract. De această dată, ministru la Transporturi era Lucian Șova, care voia ca spațiile comerciale de la metrou să fie închiriate de Metrorex, la prețuri mai mari pe metrul pătrat.

După conflictul din august 2018, a urmat un nou conflict cu ministrul Lucian Şova, în noiembrie 2018. Sindicaliștii de la metrou au declanşat grevă de avertisment, care o zi mai târziu a fost declarată ilegală prin decizia Tribunalului Bucureşti.

”Nu vom renunţa la reînnoirea contractului între Sindomet şi Metrorex”, spunea atunci sindicalistul șef de la metrou. Și nu au renunțat, pentru că deși contractul a expirat în septembrie 2018 și nu a fost prelungit de Metrorex, firma sindicatului lui Rădoi a continuat să închirieze spațiile comerciale de la metrou și să încaseze banii din chirii.

Cum arată biroul lui Ion Rădoi, liderul sindical cu influență de „Jimmy Hoffa” la metrou, de unde i s-a cerut să plece. ”Nu ies decât dacă îmi dau foc”

Protestele au continuat și în 2019, când sindicaliștii de metrou au pichetat de mai multe ori Ministerul Transporturilor, condus din nou de Răzvan Cuc. Pe masa ministrului ajunsese între timp și un raport al Curții de Conturi care arăta că, în 2017, Metrorex a obținut venituri mai mari din închirierea a 48% din spațiile comerciale pe care le administrează singură, față de veniturile obținute din contractul cu Sindomet Servcom.

Firma sindicatului lui Rădoi a continuat însă să închirieze, ilegal, spațiile comerciale de la metrou, cu justificarea că au contestat în instanță decizia Consiliului de Administrație al Metrorex de a nu prelungi contractul și până la o decizie definitivă a judecătorilor, nu le pot cere comercianților să plece.

În 2021, conducerea Metrorex a anunțat din nou firma sindicatului lui Rădoi că exploatează ilegal spațiile comerciale de la metrou, în condițiile în care contractul s-a încheiat din septembrie 2018. Firma Sindomet Servcom a fost notificată să elibereze spațiile comerciale de la metrou până pe 2 aprilie.

Notificarea a fost urmată de un protest spontan al unor angajați, care au coborât pe linie și au blocat total traficul la metrou în 26 martie.

Ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, l-a etichetat atunci pe Ion Rădoi drept ”lider de cartel” și a spus că acesta coordonează o adevărată ”mafie” la metrou. Au urmat plângeri penale la DNA, ale ministrului și directorului Metrorex, dar și evacuarea în forță, cu scandal și proteste, a comercianților de la metrou, la începutul lunii aprilie.

Două săptămâni mai târziu, procurorii DNA au descins acasă la Rădoi și în biroul lui. După ce l-au audiat mai multe ore, anchetatorii l-au pus sub control judiciar pe Rădoi, care a fost acuzat de folosire a influenței și șantaj pentru a determina prelungirea contractului de închiriere a spațiilor comerciale de la metrou. În același dosar a fost pusă sub control judiciar și iubita lui Ion Rădoi, administrator al unor firme care aveau spații comerciale la metrou, aceasta fiind acuzată de complicitate la faptele comise de Ion Rădoi.

Presa a dezvăluit încă din 1 aprilie despre ”caracatița de la metrou” și spațiile comerciale, marea miză a protestului ”spontan” coordonat de sindicalistul Ion Rădoi. (DETALII AICI) Imaginile publicate de Gândul în exclusivitate au arătat interesele din spatele închirierii spațiilor comerciale de la metrou, dincolo de declarațiile referitoare la tăieri de salarii sau concedieri aflându-se un business de milioane, cu sindicalistul-șef Ion Rădoi cel care face ”jocurile”. Însă, nu singur, ci alături de iubita sa secretă, Elena Claudia Minea – sentimentele și afacerile completându-se în acest puzzle financiar de proporții.

Ion Rădoi, liderul sindical de la Metrorex comparat cu Jimmy Hoffa
Contractul cu firma sindicatului lui Rădoi a ajuns pe masa a 20 de miniștri ai Transporturilor, din 2003, când a fost încheiat cu compania Metrorex. La momentul semnării contractului, ministru la Transporturi era Miron Mitrea, iar Ion Rădoi, colegul de partid al acestuia și parlamentar PSD.

Ion Rădoi s-a suspendat de la conducerea sindicatului de la metrou timp de 8 ani, între 2000 și 2008, când a fost deputat, apoi senator PSD. Contractul cu Metrorex a fost semnat de administratorul de atunci al Sindomet Servcom, Florian Crișu.

Ion Rădoi este considerat unul dintre cei mai influenți lideri de sindicat din România, omul care conduce de 31 de ani sindicatul de la metrou și cel care a rămas, în ciuda tuturor acuzațiilor care i-au fost aduse de-a lungul timpului, un personaj de neclintit la Metrorex.

Fie că a fost tolerat, fie că s-a impus amenințând cu proteste sau blocând traficul de la metrou, Ion Rădoi a construit un adevărat imperiu financiar prin compania Sindomet Servcom, care aparţine de sindicatul pe care îl conduce, Unitatea Sindicatul Limer din Metrou.

Nici miniștrii de la Transporturi, nici directorii Metrorex nu au putut schimba clauzele contractuale dezavantajoase pentru companie, care aduceau în schimb câștiguri fabuloare pentru firma sindicatului condus de Rădoi, pe spații comerciale care nu îi aparțineau.

Inginerul Octavian Udriște, unul dintre cei care a construit metroul și a fost director general al Metrorex, a relatat într-un interviu pentru Gândul momentul în care a vrut să schimbe situatia, dar i s-a spus să asculte de Ion Rădoi.

„Când să semnez contractul, vine liderul de sindicat Ion Rădoi și se opune, că pierdea peste 300 de femei din trupa de curățenie, care erau masa de manevre a lui, cum a fost și la această grevă (din 26 martie – n.red.)”, spunea Octavian Udriște, într-un interviu acordat Gândul, în luna aprilie.

I-am solicitat ministrului sprijin, pe care nu l-am primit. Am fost sfătuit să renunț la externalizarea salubrizării, deoarece se dorea liniște, pentru că eram într-un an electoral. Ministrul mi-a zis : „Fă ca Rădoi!”. I-am spus că nu, așa că a doua zi i-am pus demisia pe masă, a mai spus Octavian Udriște.

Miron Mitrea, consultantul de campanie al Vioricăi Dăncilă, vede partea plină a paharului după ce Viorica Dăncilă a pierdut votul la moțiunea de cenzură. Înfrângerea din Parlament ar putea să o ajute pe șefa PSD în cursa pentru Cotroceni, crede el. După căderea guvernului, Miron Mitrea a fost chemat de urgență la partid, ca să decidă strategia de regrupare. Radio Europa Liberă România i-a pus câteva întrebări.

„Ce legătură au una cu alta?” a replicat Miron Mitrea, întrebat dacă Viorica Dăncilă rămâne prezidențiabilul PSD și după ce a pierdut votul la moțiune. „Este candidatul partidului la funcția de președinte al României, alegerile sunt una, guvernul e alta, guvernul a pierdut, asta e! Face parte din jocul politic”, a declarat Miron Mitrea.

Întrebat cât de mult încurcă votul de la moțiune campania pentru prezidențiale, Miron Mitrea recunoaște că e greu de spus și preferă să vadă mai întâi sondaje de opinie. „Cred că mai puțin decât se pare, dar sigur, va avea un impact. Vor trebui câteva zile ca să fie digerată noua situație”, crede consultantul Vioricăi Dăncilă. Și adaugă: „Poate dintr-un punct de vedere, e mai bine așa (fără funcție la Palatul Victoria – n.r.). Nu cred că e grav ca o femeie să piardă în fața a șase bărbați, nu e chiar așa de grav. Șase partide ca să bată un partid. Asta e!”, a declarat Miron Mitrea, referindu-se la votul de joi din Parlament.

El spune că atuurile prezidențiabilului PSD rămân cele care au fost și până acum: un om onest, luptător, aproape de oameni, exact ce spune este ea.

Miron Mitrea, fost ministru al Transporturilor a depus o cerere de eliberare condiționată la Judecătoria Medgidia. Acesta spune că a executat aproape jumătate din pedeapsa de doi ani pe care a primit-o pentru luare de mită în dosarul în care anchetatorii l-au acuzat că a renovat vila mamei sale din șpaga primită de la Irina Jianu, la vremea respectivă șefa Inspectoratului de Stat în Construcții pentru ca aceasta să rămână în funcție.

Cererea a fost depusă de Miron Mitrea în instanță pe data de 28 ianuarie, primul termen de judecată fiind pe februarie. Miron Mitrea este încarcerat la Poarta Albă, iar purtătorul de cuvânt al penitenciarului, Gabriel Botezan, a declarat că fostul ministru nu a făcut obiectul analizei în comisia de eliberări condiționate din penitenciar, acesta depunând direct în instanță cererea de eliberare condiționată.

În perioada petrecută în detenție, Miron Mitrea a scris și două cărți pentru a i se scădea 60 de zile din condamnare. Astfel, fostul ministru a publicat lucrările „Amintiri… Subiective. Moment de istorie imediată” și „Noi nu facem politică! Sindicate 1990-1994” la Editura Muntenia. Coordonatorul științific al lui Miron Mitrea este prof. univ. dr. Marian Cojoc de la Universitatea „Ovidius” Constanța.

Miron Mitrea se aştepta să fie condamnat şi a pregătit totul în detaliu pentru a-şi uşura viaţa după gratii. El s-a asigurat că îşi va ispăşi pedeapsa în penitenciarul Poarta Albă, preferat de deţinuţi celebri precum Gigi Becali sau Cristi Borcea. În plus, soţia sa, Manuela Mitrea are cabinet de parlamentar în centrul Constanţei.

Miron Mitrea bănuia ce-l aşteaptă şi nu a vrut să dea ochii cu presa într-unul dintre cele mai grele momente din viaţa sa. A plecat la Constanţa înainte de anunţarea sentinţei şi acolo a primit oficial vestea că îşi va petrece următorii doi ani după gratii. Ultimele clipe de libertate şi le-a petrecut într-un hotel de 4 stele de pe malul lacului Siutghiol din Mamaia, de unde a şi fost ridicat cu cătuşe de poliţişti.

Deşi e născut la Sighişoara şi trăieşte la Bucureşti, Miron Mitrea şi-a făcut mutaţie într-o locuinţă de pe bulevardul Mamaia din Constanţa cu doar 5 zile înainte de pronunţarea sentinţei definitive. Asta pentru a fi trimis automat să-şi execute pedeapsa la închisoarea Poarta Albă, considerată de deţinuţi mai permisivă. 

„Este un regim mai special la Poarta Albă. Atât ca grad de libertate, cât şi din punct de vedere al traiului. În primul rând, este mai ferit de presă. La punctul de lucru nu sunt ziduri, sunt plase de sârmă. Uşa de la celule se deschide ca la dvs. acasă. E mai multă libertate. Conducerea de acolo a creat un sistem propriu, cu ferme de animale, au mâncare mai bună, au puncte de lucru”, a declarat Miron Cozma.

Soţia fostului deputat, Manuela Mitrea, îl poate vizita des, de fiecare dată când ajunge la cabinetul de parlamentar deschis în Constanţa în anul 2008, imediat după alegeri.

Miron Mitrea ar putea nimeri în celulă chiar cu Gigi Becali, care a susţinut că fostul ministru i-ar datora o sumă mare de bani.

Mitrea se află acum în perioada de 21 de zile de carantină, după care îşi va cunoaşte colegii de celulă lângă care va petrece doi ani.

Miron Mitrea a fost condamnat la doi ani de închisoare cu executare în dosarul în care fostul ministru al Transporturilor este acuzat de luare de mită în legătură cu renovarea casei mamei sale din localitatea Voluntari. Şi Irina Jianu, fosta șefă a Inspectoratului de Stat în Construcții, a primit o pedeapsă de cinci luni de închisoare cu executare pentru dare de mită. Decizia magistraţilor ICCJ este definitivă.

Miron Mitrea ajunge la închisoare. Magistraţii ICCJ au menţinut sentinţa dată în primă instanţă, când Miron Mitrea a fost condamnat la doi ani de închisoare cu executare în dosarul referitor la renovarea casei mamei sale din localitatea Voluntari. În data de 15 octombrie 2014 judecătorii au dispus și confiscarea sumei de 169.000 lei. 

Vineri, 13 februarie, judecătorii au decis să confişte de la fostul deputat PSD Miron Mitrea suma de 327.928 de lei.

În același dosar, instanța a menținut condamnările date celorlalți inculpați: Irina Jianu — 5 luni închisoare cu executare, Constantin Nicolae Popescu — 5 luni închisoare cu executare.

Potrivit DNA, în perioada 2001-2002, Miron Mitrea ar fi primit de la Irina Jianu foloase necuvenite în cuantum de 927.420 de lei în schimbul numirii și menținerii acesteia în funcția de inspector-șef adjunct și inspector-șef al ISC.

DNA susține că această sumă reprezintă contravaloarea lucrărilor de construcții, amenajare și dotare efectuate cu titlu gratuit și în lipsa unor contracte de antrepriză sau subantrepriză de SC Conimpuls SA Bacău, SC Vertcon SA Bacău, SC Durimpuls SRL Bacău și SC Regal Glass SRL Bacău la un imobil din județul Ilfov, proprietatea mamei lui Miron Mitrea.

Miron Mitrea, condamnat în dosarul de corupţie „Casă pentru mama”, pentru lucrările de construcţie făcute la locuinţa mamei sale, a demisionat din Parlament.

Deputatul Miron Mitrea şi-a dat demisia din funcţia de deputat, ca urmare a condamnării la doi ani de închisoare cu executare.

Politicianul nu a spus motivele demisiei sale, precizând că nu vrea să facă spectacol.

Pe 14 decembrie, Miron Mitrea a anunţat că va renunţa la toate funcţiile politice.

Miron Mitrea a fost trimis în judecată de DNA, pe 25 octombrie 2013, întrucât în perioada 2000-2004 în care a fost ministru al Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, ar fi luat mită, ar fi instigat la fals material în înscrisuri oficiale şi uz de fals.

Deputatul PSD Miron Mitrea a fost condamnat la doi ani de închisoare în dosarul în care este acuzat de fapte de corupţie, în cazul unor lucrări la casa mamei lui. Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată cu recurs la completul de cinci judecători ai ÎCCJ.

Miron Mitrea a primit doi ani de închisoare cu executare pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită și a fost achitat pentru fals material în înscrisuri oficiale.

De asemenea, instanța a dispus încetarea procesului penal împotriva lui pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals.

Tot în cazul lui Miron Mitrea, judecătorii au dispus confiscarea sumei de 169.000 lei, acesta având de plătit și 15.000 lei cheltuieli de judecată.

În același dosar, fosta șefă a Inspectoratului de Stat în Construcții, Irina Jianu, a fost condamnată la cinci luni închisoare. În prezent, aceasta se află în penitenciar, după ce a fost condamnată la șase ani în dosarul Trofeul Calității și patru ani în dosarul Zambaccian, potrivit agerpres.ro.

Tot miercuri, instanța supremă l-a condamnat pe Constantin Popescu, fost arhitect șef al orașului Voluntari, la două pedepse de cinci luni și două luni închisoare. În continuare, în cazul lui, cele două pedepse au fost contopite cu o condamnare de trei ani închisoare, primită într-un alt dosar.

Decizia instanței nu este definitivă iar cei trei condamnați pot face apel.

În 25 octombrie 2013, procurorii DNA l-au trimis în judecată pe Miron Mitrea, ministru al Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei în perioada 2000 – 2004, în prezent deputat PSD, pentru luare de mită, instigare la fals material în înscrisuri oficiale şi uz de fals, ultimele două infracţiuni în legătură directă cu infracţiunea de luare de mită.

În acelaşi dosar a fost trimisă în judecată şi Irina Paula Jianu, fost inspector de stat şef adjunct la Inspectoratul de Stat în Construcţii, ulterior inspector general de stat în construcţii la ISC, pentru dare de mită în formă continuată, folosire cu rea credinţă a bunurilor societăţilor comerciale într-un scop contrar intereselor acestora, fals intelectual la legea contabilităţii, fals în înscrisuri sub semnătură privată, ultimele trei infracţiuni sub forma participaţiei improprii, în formă continuată.

De asemenea, Nicolae Popescu, arhitect şef al Primăriei Voluntari la data faptelor, este judecat în acest dosar pentru fals material în înscrisuri oficiale şi favorizarea infractorului, ambele în legătură directă cu infracţiunea de luare de mită.

Potrivit rechizitoriului procurorilor, în perioada 2001- 2002, Miron Mitrea, ministru al Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei la acea dată, a pretins şi primit de la Irina Paula Jianu foloase necuvenite în valoare de 520.000 de lei, reprezentând contravaloarea lucrărilor de construcţii, amenajare şi dotare care au fost executate de societăţile Conimpuls SA Bacău, Vertcon SA Bacău, Durimpuls SRL Bacău şi Regal Glass SRL Bacău la un imobil din Voluntari, judeţul Ilfov, proprietatea mamei lui Mitrea.

„Foloasele necuvenite au fost pretinse şi primite în schimbul numirii şi menţinerii Irinei Paula Jianu în funcţia de inspector şef adjunct şi inspector şef al ISC. La momentul numirii în funcţia publică Irina Paula Jianu avea calitatea de vicepreşedinte, respectiv acţionar la societăţile comerciale menţionate”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.