Confederaţia Naţională Sindicală  Cartel ALFA , alături de 90 organizaţii sindicale reunite în cadrul Confederaţiei Europene a Sindicatelor (CES/ETUC), reprezentând 45 de milioane de lucrători, lansează un program pentru alegerile europarlamentare prin care toţi cetăţenii sunt invitaţi să voteze candidaţii care sprijină solicitările sindicale „pentru o Europă mai echitabilă pentru lucrători”.

„Avem convingerea că o Europă mai echitabilă pentru lucrători este posibilă şi ar trebui să se bazeze pe: democraţie şi justiţie socială, locuri de muncă de calitate şi salarii mai mari, tranziţii sociale juste către o economie digitală şi cu emisii reduse de carbon. Având în vedere creşterea forţelor naţionaliste, anti-europene şi de extremă dreaptă, alimentate de efectele crizei şi de temerile şi incertitudinile cetăţenilor europeni, există posibilitatea alegerii unui Parlament European mai instabil. Grupurile anti-europene, rasiste şi fasciste nu oferă soluţii la problemele cu care ne confruntăm astăzi – nici la puterea monopolului şi evaziunea fiscală a companiilor multinaţionale, nici la salariile scăzute şi sărăcie, schimbările climatice, poluarea sau combaterea terorismului şi nu ar trebui să li se acorde şansa de a susţine o majoritate anti-socială. Aceasta ar fi o catastrofă pentru proiectul European. Alegerile europarlamentare de anul acesta sunt astfel cruciale pentru a duce în Parlamentul European o nouă coaliţie de partide democratice. Europa poate fi o forţă pentru progres social”, susţin reprezentanţii Cartel ALFA.

În acest context, sindicatele solicită un nou contract social, care să ofere cetăţenilor o Europă mai echitabilă, cu oportunităţi reale pentru toţi.

Propunerile specifice includ: implementarea integrală a „Pilonului European al Drepturilor Sociale”, inclusiv dreptul la educaţie de calitate şi învăţare de-a lungul vieţii, sănătate şi siguranţă la locul de muncă, locuri de muncă sigure, egalitate de gen şi servicii publice de bună calitate; o legislaţie europeană şi naţională care să consolideze capacitatea şi puterea partenerilor sociali, să permită negocierea şi punerea în practică a acordurilor colective şi să extindă acoperirea acestor acorduri pentru toţi lucrătorii.

„Soluţia pentru a creşte salariile şi pentru a obţine un nivel mai bun de trai şi condiţii mai bune de muncă pentru toţi este negocierea colectivă: negocierile dintre angajatori şi sindicate pentru salarii echitabile şi condiţii mai bune de muncă, în special la nivel de sector, în fiecare sector şi la nivel naţional interprofesional. Trebuie consolidat dreptul lucrătorilor de a fi informaţi, consultaţi şi de a participa la schimbările la locul de muncă, inclusiv prin intermediul comitetelor europene de întreprindere”, arată federaţia sindicală în document.

Sindicaliştii români mai vor politici economice noi pentru stimularea creşterii care să aducă beneficii tuturor, nu doar câtorva, inclusiv relansarea investiţiilor publice, considerând că sunt necesare sisteme de impozitare mai progresiste şi mai echitabile pentru a redistribui bogăţia, pentru a finanţa serviciile publice şi protecţia socială, dar şi pentru a aborda problemele sociale cauzate de globalizare, decarbonizare şi digitalizare.

„O fiscalitate eficientă trebuie să prevină evaziunea şi frauda fiscală şi să impoziteze companiile în mod adecvat”, subliniază reprezentanţii Cartel ALFA.

Potrivit sursei citate, munca de aceeaşi valoare ar trebui plătită la fel în întreaga Europă, în toate sectoarele şi pentru femei şi bărbaţi, fiind nevoie de o mai bună distribuire a bogăţiei şi de o convergenţă ascendentă a salariilor. „Este inacceptabil ca profiturile şi productivitatea să nu fie redistribuite lucrătorilor care le-au generat, în special în ţări cu salarii mici, cum este România, afectate de migraţia masivă a persoanelor calificate”, spun reprezentanţii federaţiei sindicale.

De asemenea, este importantă gestionarea tranziţiilor către o economie digitală şi cu emisii scăzute de dioxid de carbon, astfel încât nimeni să nu fie lăsat în urmă. „Lucrătorii trebuie să aibă un cuvânt de spus cu privire la modul în care se schimbă locurile de muncă şi să beneficieze de un sprijin puternic atunci când acestea le sunt ameninţate, prin investiţii publice şi private, prin dialog social şi negocieri colective şi prin politici de formare adecvate. Acest lucru înseamnă măsuri care să asigure tuturor lucrătorilor atipici şi precari, celor care lucrează pe platforme digitale şi în aşa-numita gig economy, precum şi în sectoare mai tradiţionale, inclusiv lucrătorilor independenţi, salarii decente, acces egal la o protecţie socială adecvată şi aceleaşi drepturi, inclusiv să se alăture unui sindicat şi să negocieze colectiv”, subliniază sindicaliştii.

Nu în ultimul rând, CNS Cartel ALFA salută apariţia unor forţe politice noi care şi-au anunţat candidatura la alegerile europarlamentare din luna mai, însă consideră că pragul de 200.000 de semnături pentru un partid, respectiv 100.000 de semnături pentru un candidat independent doar pentru a putea figura pe buletinele de vot, cel mai ridicat din Europa, „este excesiv şi nedemocratic”. „În viitor, acest prag trebuie redus, iar până atunci îi îndemnăm pe toţi cetăţenii să semneze pentru un partid sau candidat independent pentru ca pe 26 mai să existe o plajă mai largă de opţiuni pe buletinele de vot. Este fără îndoială necesară schimbarea clasei politice româneşti care nu mai reprezintă în mod corect interesele cetăţenilor. Nemodificarea legislaţiei muncii de atâţia ani, în ciuda efectelor dramatice şi vizibile pe care această legislaţie le-a produs, este dovada clară că lucrătorii din România sunt complet lipsiţi de reprezentare în Parlamentul României în actuala configuraţie politică”, au adăugat reprezentanţii CNS Cartel ALFA.

Lazar a transmis, înaintea ședinței CSM de luni, o scrisoare către membrii plenului în care le solicită să respingă sesizarea Inspecției Judiciare, potrivit luju.ro. CSM a decis că există indicii privind încălcarea codului deontologic când a folosit fraza „inculpați de rang înalt”.

Lazar le-a scris membrilor CSM :

„Este evident eronată interpretarea că i-aș fi numit inculpați pe membrii comisiilor parlamentare. La o lectură atentă și integrală a interviului, se observă că aceștia nu au nimic în comun cu mediul judiciar și inculpații cercetați de DNA, care au cerut chemarea procurorilor în fața comisiilor. De altfel, este vizibil că interviul nu urmărește ofensarea membrilor altor instituții. Față de cele expuse, nu există niciun fel de indicii privind încălcarea normelor de conduită ale judecătorilor și procurorilor. Interviul dat în contextul dezbtaerilor privind modificarea Legilor Justiției reprezintă o pledoarie a subsemnatuli în calitate de procuror general, membru de drept al CSM (garantul independenței justiției), pentru apărarea statutului de magistrat al procurorului și protejarea independenței acestuia de presiuni și hărțuieli (menționate și în documemtele internaționale). Sesizarea Inspecției Judiciare nu este întemeiată, astfel că solicit respingerea acesteia și menținerea hotărârii nr. 13044/2.08.2018, a CSM, Secția pentru procurori, care a reținut că nu există indicii privind încălcarea dispozițiilor articolului 17 din codul deontologic”, se arată în scrisoarea transmisă de procurorul general, informează Mediafax.

Plenul CSM a admis, luni, contestația Inspecției Judiciare față de decizia Secției pentru procurori care a decis că Augustin Lazăr nu a încălcat codul deontologic al magistraților când a folosit formularea „inculpați de rang înalt”. Augustin Lazăr a precizat ulterior, pentru MEDIAFAX, că apreciază hotărârea plenului ca fiind nelegală și că așteaptă motivarea pentru a o ataca în instanță.

Salariile membrilor AGA, decimate de ministrul Finanţelor

Calitatea de membru al Adunării Generale a Acţionarilor (AGA) la cele două bănci de stat, CEC şi EximBank, nu mai este rentabilă. Ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu, a limitat indemnizaţiile plătite reprezentanţilor instituţiei în AGA de la CEC Bank şi de la EximBank la câte o şedinţă pe an. Astfel, ministrul a făcut o economie de aproximativ jumătate de milion de euro.

Reprezentanţii statului în AGA de la cele două bănci primeau pentru fiecare şedinţă o indemnizaţie echivalentă cu 25% din remuneraţia preşedintelui instituţiei de credit, iar de regulă se convoca AGA aproape în fiecare lună. Ordinele emise de Ioana Petrescu prevăd posibilitatea aprobării unei a doua şedinţe AGA remunerate în ultimele şase luni ale anului, dar numai dacă există motive întemeiate. Potrivit unor surse din MFP, economiile pentru cele două bănci însumează circa 500.000 de euro, dacă este luat în calcul costul total cu indemnizaţiile, incluzând contribuţiile şi taxele aferente, şi o medie de 12 AGA pe an.

Fostul ministru al Finanţelor Publice, Florin Georgescu, limitase participarea la un reprezentant din partea Finanţelor la fiecare dintre cele două bănci, precum şi un număr redus de şedinţe, dar ordinul a fost revocat de succesorul său, liberalul Daniel Chiţoiu, care a revenit la trei reprezentanţi şi fără limitarea şedinţelor AGA.

Premierul Victor Ponta a declarat, acum trei săptămâni, că propunerea pentru numirea lui Enache Jiru la conducerea CEC Bank a fost înaintată de ministrul Finanţelor la începutul lunii aprilie şi aşteaptă avizul directorului general al Direcţiei Supraveghere din Banca Naţională, Nicolae Cinteză, notează Mediafax. În replică, guvernatorul BNR Mugur Isărescu a declarat că, potrivit legii societăţilor comerciale, Ministerul Finanţelor trebuie mai întâi să numească întreg Consiliul de Supraveghere al CEC Bank, iar acesta va desemna directorul general al băncii.

Ioana Petrescu a evitat joi, la o conferinţă de presă, să răspundă câte salarii compensatorii ar fi trebuit să primească preşedintele CEC Bank Radu Gheţea dacă ar fi fost schimbat din funcţie înainte de încheierea mandatului.

Petrescu a precizat că trecerea CEC Bank la conducere dualistă este în linie cu trendul european şi cu principiile guvernanţei corporatiste, nefiind o măsură care să permită doar schimbarea actualului preşedinte, Radu Gheţea, dar MFP nu are în intenţie să aplice această organizare şi la EximBank

Mai mulţi reporteri au fost arestaţi în timpul întâlnirii membrilor grupului

Ca în fiecare an, conferinţa grupului Bilderberg a fost înconjurată de secrete. Organizată anul acesta la Copenhaga, la hotelul Marriot, întâlnirea clandestină a avut parte de o securitate ieşită din comun.

Mai mulţi jurnalişti independenţi s-au cazat la hotel înainte de începerea conferinţei, însă atunci când au încercat să obţină reacţii de la participanţi au fost rugaţi să părăsească hotelul, relatează infowars.com.

Jurnaliştii filmaseră în prealabil etajul rezervat conferinţei Bilderberg şi atunci când au refuzat să şteargă imaginile, au fost arestaţi şi reţinuţi pentru mai bine de o oră.

Cu toate acestea, ziariştii au reuşit să obţină agenda de discuţii a conferinţei.