Argentina încearcă să rezolve ceea ce pare a fi o enigmă: 57 de marinari au fost contaminaţi cu noul coronavirus după ce au petrecut 35 de zile pe mare, iar întregul echipaj a fost testat negativ înainte de a pleca, notează AFP.

Vasul de pescuit Etchizen Maru a revenit în port după ce unii dintre pasagerii săi au prezentat simptome tipice de COVID-19, a anunţat luni Ministerul Sănătăţii al provinciei argentiniene Tierra del Fuego (sud), indicând că 57 de marinari, din totalul de 61 de membri ai echipajului, au fost diagnosticaţi pozitiv la coronavirus după ce au fost supuşi unui nou test.

Or, membrii echipajului au efectuat o carantină obligatorie de 14 zile într-un hotel din Ushuaia (sud) şi înainte de aceasta fuseseră supuşi unor prelevări ale căror rezultate s-au arătat negative, potrivit unui comunicat al ministerului.

Doi dintre aceştia au fost testaţi negativ, iar alţi doi aşteaptă rezultatul testului, a precizat Comitetul pentru operaţiuni de urgenţă al provinciei.

Doi marinari au fost internaţi în spital, în timp ce restul au putut rămâne la bord.

“Este dificil să stabilim modul în care acest echipaj a fost contaminat, ştiind că, timp de 35 de zile, nu au avut niciun contact cu uscatul şi că alimentarea s-a făcut la ieşirea din portul Ushuaia”, a explicat Alejandra Alfaro, director al serviciilor de sănătate din Tierra del Fuego.

O echipă studiază “cronologia simptomelor în rândul echipajului pentru a stabili cronologia contaminărilor”, a adăugat ea.

După cum a afirmat şeful serviciului de boli infecţioase de la Spitalul regional Ushuaia, Leandro Ballatore, este vorba despre un “caz care scapă oricăror descrieri din publicaţiile de specialitate, pentru că o perioadă de incubaţie atât de lungă nu a fost descrisă nicăieri”.

″Încă nu putem explica cum au apărut simptomele. Este ceva frapant, dar am stabilit cinci ipoteze pe care trebuie să le terminăm de evaluat înainte de a stabili ce s-a întâmplat”, a insistat expertul în boli infecţioase şi membru în Comitetul operaţional de urgenţă al provinciei.

Echipajul a fost plasat în izolare la bordul vasului, ancorat în portul Ushuaia.

Argentina a depăşit duminică pragul de 100.000 de cazuri, iar numărul morţilor se ridică la 1.859. Majoritatea covârşitoare a contaminărilor a avut loc în regiunea Buenos Aires.

Mai multe zone de pe glob sunt considerate ca având grad mare de risc pentru marinari, care își riscă viața traversându-le fugind de piratii.

Să fii marinar nu este deloc ușor, dar să Pirațiilin de pirati zonele considerate de mare risc de pe glob este de-a dreptul periculos . Acestea sunt controlate de pirați fără scrupule, care se urcă la bordul navelor, iau ostatici marinarii și cer despăgubiri armatorului. S-a întâmplat așa și pe 22 septembrie 2018, când o navă care se afla în largul apelor nigeriene a fost capturată de pirați. A urmat un adevărat calvar pentru echipaj, printre care se afla și un român. S-a format o celulă de criză în care au fost implicate ambasadele României la Abuja, Berna, Londra, Manila, Ljubljana şi Zagreb.

S-a menţinut în permanenţă legătura cu autorităţile nigeriene şi elveţiene, cu armatorul, cu familia cetăţeanului român, precum şi cu autorităţile centrale din statele de reşedinţă ale celorlalte persoane răpite. Cei 12 membri ai echipajului au fost eliberați după cinci săptămâni, pe 28 octombrie. „Compania le va acorda tot suportul necesar în perioada următoare pentru ca aceștia să poată trece peste traumele psihice suferite în timpul cât au fost reținuți de banda de criminali nigerieni“, a transmis societatea Massoel Shipping, o companie elvețiană fondată în 1982. „Toți cei 12 navigatori au ajuns în Elveția pentru investigații medicale și vor fi repatriați cât mai repede.“, a precizat reprezentantul Sindicatului Liber al Navigatorilor din România, Adrian Mihălcioiu.

Atacurile s-au intensificat

Mihălcioiu, care este și reprezentantul Federației Internaționale a Transportatorilor în România, spune că atacurile din zona golfului Guineea au crescut în intensitate în acest an. Atacurile sunt purtate de grupări antiguvernamentale nigeriene și au loc împotriva navelor comerciale care tranzitează zona. „Luptele din zona Deltei Nigerului pentru acapararea resurselor petroliere și a puterii politice sunt din ce în ce mai intense, iar navigatorii și lucrătorii din zonă sunt deseori victime ale acestor lupte. SLN se alătură tuturor sindicatelor la nivel global care fac apel către comunitatea internațională să fie mai activă în aceste zone pentru a apăra liniile comerciale și navele de transport și a acorda o protecție necesară echipajelor care deservesc aceste nave.“, a declarat Adrian Mihălcioiu.

Zona Golfului Guineei este o zonă de mare risc și cuprinde apele teritoriale (12 mile marine de la țărm), porturile și căile navigabile interioare din Nigeria și Benin. Marinarii au dreptul să refuze navigația pe aici.

Zonele de mare risc

ITF a publicat, la 1 martie 2018, lista zonelor de mare risc pentru marinari, dar și beneficiile de care aceștia trebuie să aibă parte, dacă le tranzitează. Pe primul loc se află coasta continentală a Yemenului, până la 12 mile marine, care este zonă de operațiuni de război. Bonusul trebuie să fie egal cu salariul de bază, plătibil pentru minim 5 zile plus pe fiecare zi, dacă este mai lung. Compensațiile pentru deces și invaliditate sunt duble. De asemenea, marinarii au dreptul de a refuza navigație, și, în acest caz, repatrierea se face pe costul companiei și se acordă o compensație egală cu salariul de bază pe două luni. Pe locul al doilea se află toate porturile din Yemen, considerate, de asemenea, zonă de operațiuni de război. Golful Aden, până la 400 de mile est de coasta Somaliei, este considerată zonă cu risc ridicat. Pe listă se mai află și o zonă de risc extins, adică Oceanul Indian de Vest și Marea Roșie, până la granița dintre Yemen și Arabia Saudită.

Mai mulţi marinari străini, de pe navele ancorate în Portul Constanţa, au fost clienţii unei reţele de trafic de minori şi proxenetism la malul mării, arată un comunicat al DIICOT.

Alături de marinarii de origine străină ajunşi în portul Tomis, clienţii, beneficiari de servicii sexuale plătite, erau recrutaţi prin intermediul taximetriştilor şi al anunţurilor de mică publicitate din ziarele locale şi de pe alte site-uri. Ofertanţii de servicii sexuale erau contactaţi la datele furnizate în anunţurile publicate în media locală şi apoi satisfăcuţi în consecinţă. Procurorii DIICOT Constanţa au reţinut tot grupul infracţional.

Potrivit informaţiilor DIICOT, cei şase membri ai reţelei au exploatat mai multe tinere cărora li s-a solicitat să întreţină relaţii sexuale contra-cost. Liderii grupării le găseau clienţi şi le transportau chiar ei, pe fetele minore, către locurile în care urmau să întreţină acte sexuale.

Membrii reţelei au fost reţinuţi pentru 24 de ore, iar procurorii DIICOT au solicitat Tribunalului Constanţa arestarea preventivă pentru o perioadă de 30 de zile a inculpaţilor, care au vârste cuprinse între 25 şi 60 de ani.