Ministrul Apărării, Radu Miruță, a avut miercuri, la Bruxelles, o întrevedere cu omologul său ucrainean, Mykhailo Fedorov, în cadrul căreia au fost discutate evoluțiile de securitate din regiunea Mării Negre, sprijinul acordat Ucrainei și cooperarea militară bilaterală și multinațională. Întâlnirea are loc în contextul continuării războiului declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei și al eforturilor statelor NATO de a consolida stabilitatea regională.

Ministerul Apărării Naționale a transmis că dialogul dintre cei doi oficiali s-a concentrat pe coordonarea eforturilor de apărare și pe perspectivele colaborării în domeniul industriei militare și al tehnologiei.

Ministerul Apărării anunță discuții despre securitatea Mării Negre 

Potrivit comunicatului oficial al MApN, întâlnirea dintre ministrul român al Apărării și oficialul ucrainean a avut ca temă principală situația de securitate din regiunea Mării Negre și sprijinul oferit Kievului.

„Discuţiile au vizat evoluţiile de securitate din regiunea Mării Negre, sprijinul acordat Ucrainei pentru consolidarea capacităţilor de apărare şi coordonarea eforturilor în contextul agresiunii ilegale şi neprovocate a Federaţiei Ruse”, a transmis Ministerul Apărării.

În același context, România și-a reafirmat disponibilitatea de a continua sprijinul militar și logistic pentru Ucraina, atât prin programe bilaterale, cât și prin participarea la inițiative internaționale.

„România şi-a reafirmat angajamentul de a sprijini Ucraina prin programe bilaterale de instruire şi prin participarea la iniţiative internaţionale, inclusiv la nivel european, pentru valorificarea oportunităţilor comune din domeniul industriei de apărare şi al cooperării tehnologice, precum SAFE şi BraveTech EU”, se precizează în comunicatul oficial.



Ucraina apreciază contribuția României la apărarea regională

În cadrul discuțiilor, partea ucraineană a subliniat importanța sprijinului oferit de România în ultimii ani, în special în ceea ce privește consolidarea capacităților de apărare ale forțelor armate ucrainene.

Oficialii ucraineni au apreciat în mod explicit donarea de către România a unui sistem de apărare antiaeriană PATRIOT și contribuția financiară la mecanismele NATO destinate sprijinirii Ucrainei.

„Partea ucraineană a apreciat donarea de către România a sistemului PATRIOT şi contribuţia financiară la mecanismul NATO – Prioritised Ukraine’s Requirements List (PURL), considerate importante pentru consolidarea rezilienţei forţelor armate ucrainene”, arată MApN.

Aceste contribuții sunt parte a efortului mai larg al statelor aliate de a sprijini Ucraina în fața agresiunii militare ruse și de a întări securitatea flancului estic al NATO.

Cooperarea militară multinațională rămâne o prioritate

Întrevederea de la Bruxelles a inclus și discuții privind perspectivele cooperării pe termen mediu și lung între România, Ucraina și partenerii internaționali.

„În cadrul întrevederii au fost abordate şi perspectivele sprijinului pe termen mediu şi lung în formate multinaţionale, creşterea interoperabilităţii şi consolidarea arhitecturii regionale de securitate”, mai transmite Ministerul Apărării.

Interoperabilitatea între armatele statelor aliate și partenerilor este considerată esențială pentru capacitatea de reacție în situații de criză și pentru eficiența operațiunilor comune.

Ministrul Apărării spune că sprijinul pentru Ucraina este o investiție în securitatea Europei
Ministrul român al Apărării a subliniat că sprijinul acordat Ucrainei nu reprezintă doar un gest de solidaritate, ci și o investiție strategică în securitatea regională și euroatlantică.

„Sprijinul României pentru Ucraina reprezintă o investiţie directă în securitatea Europei şi a NATO, o investiţie în securitatea noastră. Vom continua să contribuim activ la eforturile comune de apărare şi descurajare, prin instruire, participare la misiuni internaţionale şi implicare în iniţiative multinaţionale”, a declarat ministrul român al apărării.

Dialogul bilateral România–Ucraina continuă în domeniul apărării

Ministerul Apărării a subliniat că întâlnirea de la Bruxelles reconfirmă nivelul ridicat al dialogului bilateral dintre România și Ucraina în domeniul securității.

„Întrevederea a reconfirmat nivelul excelent al dialogului bilateral şi angajamentul comun pentru aprofundarea cooperării în domeniul apărării, în beneficiul stabilităţii euroatlantice şi al securităţii regionale”, mai arată MApN.

Cooperarea militară dintre cele două state s-a intensificat după declanșarea războiului din Ucraina, România devenind un actor important în sprijinirea logistică, militară și umanitară a Kievului.

Oficialii desemnați de Moscova în regiunea Herson din Ucraina au declarat că un atac masiv cu drone din partea Ucrainei a dus la moartea a șapte persoane și la rănirea a peste 20.

Moscova acuză că Ucraina că a omorât civili

Atacul din regiunea Herson, care a vizat o piață din orașul Oleşki, a dus la moartea a șapte persoane și a provocat rănirea a „peste 20”, conform declarațiilor guvernatorului numit de Moscova, Vladimir Saldo.

„În jurul orei 09:30, ora Moscovei, într-o zonă a pieţei centrale, militari ucraineni au desfăşurat un atac masiv cu drone împotriva civililor. Mulţi oameni se aflau la piaţă în momentul atacului”, a scris pe Telegram Vladimir Saldo, numit de Moscova la conducerea regiunii ucrainene ocupate.

Ucraina a trimis mai multe drone în zonă

După primul val de atacuri, a mai spus el, Ucraina a trimis mai multe drone pentru a „termina” orice supraviețuitori: „Potrivit unor ultime date preliminare, au fost cel puţin şapte morţi şi peste 20 de răniţi”, a mai subliniat Vladimir Saldo.

Saldo a publicat o înregistrare video de la fața locului, filmată din aer și neautentificată, în care se pot observa mașini și fum ieșind din clădiri mici.

Și rușii au atacat orașul portuar Odesa

În dimineața zilei de joi, un atac cu dronă rusească asupra orașului portuar Odesa, situat la Marea Neagră, a dus la moartea a două persoane și la rănirea altor 15, conform anunțului făcut de serviciile de urgență ucrainene. Guvernatorul regional, Oleh Kiper, a anunțat că atacul a afectat clădiri de apartamente, locuințe private, un supermarket și o școală.

Forțele Aeriene Ucrainene au anunțat că Rusia a desfășurat 170 de drone explozive în cinci regiuni ale Ucrainei, în cadrul celui mai recent val de atacuri, care a avut loc în noaptea de joi.

Moscova a anunțat un armistițiu unilateral de 72 de ore

Se estimează că 74 dintre aceste drone au fost interceptate, iar alte 68 au fost pierdute, cel mai probabil din cauza bruiajului electronic. În plus față de drone, Rusia a lansat și cinci rachete balistice în timpul atacului nocturn.

Luni, Moscova a anunțat un armistițiu unilateral de 72 de ore în Ucraina, programat pentru săptămâna viitoare, cu ocazia Zilei Victoriei în cel de-al Doilea Război Mondial. În același timp, Statele Unite exercită presiuni pentru a ajunge la un acord care să încheie războiul ce durează de trei ani, scrie abcnews.go.com.

Președintele interimar Ilie Bolojan a participat la o întâlnire a liderilor de stat și de guvern dedicată securității în Ucraina, care a avut loc la Paris. Cu această ocazie, el a reafirmat angajamentul pe care l-a făcut România față de stabilitatea regiunii. La eveniment au fost prezente 31 de țări, împreună cu reprezentanți ai NATO și Uniunii Europene.

România și-a reiterat sprijinul pentru Ucraina și se implică în discuțiile europene despre întărirea securității după încetarea focului. Ilie Bolojan a subliniat că România nu va desfășura trupe în Ucraina, dar va participa la negocieri tehnice și militare pentru elaborarea strategiilor de apărare.

Armistițiul de la Marea Neagră: o șansă pierdută pentru Rusia

Unul dintre subiectele importante abordate a fost acordul de încetare a focului în Marea Neagră, care a fost stabilit pentru o durată de 30 de zile.

„Țările prezente salută ajungerea la acest acord, însă constatăm că, deși Ucraina a fost de acord ca acesta să fie extins nu doar la navigația pe Marea Neagră, ci și la spațiul terestru și aerian, nu s-a ajuns la un astfel de consens. Atunci când apare o probă care nu poate fi contestată, devine clar că Rusia nu a acceptat aceste condiții”, a decllarat Bolojan

El a adăugat, de asemenea, că „teoria conform căreia unii vor pace și alții război a fost infirmată prin aceste negocieri. Din acest punct de vedere, țările prezente au convenit să susțină în continuare sprijinul pentru Ucraina și întărirea flancului estic”.

România implicată în grupul de monitorizare a armistițiului

Ilie Bolojan a subliniat că „în ceea ce privește monitorizarea armistițiului de 30 de zile, urmează să se formeze un grup de lucru pentru a coopera în vederea monitorizării respectării acestei înțelegeri”.

Datorită poziției sale strategice, România va fi implicată activ în acest proces.

„Întrucât înțelegerea se referă la Marea Neagră, o zonă strategică pentru România, iar portul Constanța este cel mai important port la Marea Neagră, țara noastră va participa la acest grup de lucru. Prin infrastructura pe care o deține – radare, drone, poliția aeriană – dar și prin colaborarea cu Turcia și Bulgaria pe partea de deminare, România va contribui la respectarea acestui acord”, a mai afirmat Bolojan.

„Cea mai sigură forță de garantare a păcii este ca Ucraina să rămână cu o armată puternică. Astfel militarii europeni nu vor intra în conflict. Ucraina a reușit să-și formeze o industrie de apărare, care are capabilități ce pot fi preluate de țările UE“, a revenit apoi Bolojan.

Sprijinul acordat Ucrainei și sancțiunile impuse Rusiei de România

Un alt subiect abordat a fost sprijinul acordat Ucrainei și consolidarea flancului estic.

„România are un interes major în susținerea Ucrainei, întrucât, în caz contrar, există riscul de prăbușire a frontului, iar, practic, ucrainenii sunt cei care țin pericolul la distanță. Orice cădere a Ucrainei ar însemna complicații și o posibilă înaintare a conflictului spre vest”, a declarat ilie Bolojan, președintele interimar.

El a confirmat că ajutoarele stabilite în cadrul reuniunii

Consiliului de săptămâna trecută vor continua să fie oferite. De asemenea, s-a discutat despre menținerea sancțiunilor împotriva Rusiei.

„Sunt două aspecte. În ceea ce privește întărirea flancului NATO înseamnă că toate planurile pregătite pentru această zonă să fie continuate fără probleme și e posibil ca în perioada următoare să se discute și de o creștere a prezenței NATO pe Flancul Estic.

În ceea ce privește garanții de securitate, problema nu a fost tratată astăzi. Dacă se va decide asta, aceste forțe de descurajare nu pot acționa decât sub un mandat internațional de tip ONU. Această chestiune nu a fost discutată astăzi fiind că nefiind în apropierea unui acord de pace“ a mai spus Bolojan.

România nu va desfășura trupe în Ucraina

Un alt subiect discutat a fost cel al forțelor de menținere a păcii. El a subliniat că aceste forțe „nu ar fi desfășurate în zona liniei de front, ci ar putea fi localizate pe flancul estic sau la o distanță considerabilă de front, în Ucraina.

De asemenea, tranzitarea acestor forțe se va face prin

România. Vom participa, așadar, ca țară de tranzit la discuțiile care vor permite Statului Major să fie pregătit pentru eventualele scenarii.

Aproape toate țările UE, cu excepția a două țări, vor face s-a stabilit la Consiliul UE. Asta nu înseamnă state care nu sunt din interiorul UE nu vor acorda sume suplimentare. Astăzi o parte din țări au anunțat explicit sumele“, a mai declarat Ilie Bolojan.

Presa britanică a intrat recent în posesia unor informaţii potrivit cărora, în timpul unei întâlniri în Arctica între un submarin rusesc şi unul american, căpitanul celui rusesc a ordonat echipajului să armeze torpilele împotriva americanilor.

Un submarin rusesc a armat torpilele împotriva unuia american, în timpul unei întâlniri în Arctica

Publicaţia nu oferă foarte multe detalii ale întâlnirii inedite dintre cele două submarine, precizând doar că ele se aflau în Arctica la un moment dat în primăvara anului 2022, în apropierea datei la care Rusia şi-a început invazia în Ucraina.

Atunci când a interceptat un submarin american cu propulsie nucleară, căpitanul celui rusesc le-a ordonat membrilor echipajului să armeze torpilele şi să stabilească ţinta. La rândul său, căpitanul submersibilului american „a trebuit să decidă dacă să își armeze propriile arme, ceea ce i-ar fi putut provoca pe ruși să deschidă focul”, a relatat luni ziarul britanic The Times întâlnirea din Arctica.

Tensiunile dintre SUA, principalul membru NATO, și Rusia, care există de decenii bune, au atins punctul maxim după invazia la scară largă a Moscovei în Ucraina, mai ales că Statele Unite sunt unul dintre cei mai puternici susţinători ai Ucrainei.

Conflictul la scară largă din Ucraina, care a început în februarie 2022, a determinat multe țări occidentale să regândească pregătirea şi strategia lor militară pentru un eventual război mai amplu. Din acest motiv, şi Statele Unite evaluează cea mai bună modalitate de a contracara Rusia, supraveghează expansiunea militară rapidă a Chinei și monitorizează legăturile tot mai strânse dintre Rusia, China, Coreea de Nord și Iran.

Arctica este o regiune importantă, în care atât NATO, cât și Rusia mențin o prezență militară puternică. În contextul în care Finlanda și Suedia au aderat la NATO, devenind membre ale blocului militar, experţii spun că Arctica s-ar putea afla în centrul unor situaţii tensionate în viitorul apropiat.

Dacă navele de suprafață ale Rusiei sunt calificate de experţii militari drept nu foarte eficiente, Moscova are una dintre cele mai mari și mai avansate flote de submarine din lume.

Preşedintele Vladimir Putin a direcționat resurse semnificative în modernizarea submarinelor sale. „Rusia a investit masiv în capacitatea sa subacvatică începând din 2014, în primul rând în submarine”, declara în 2023 amiralul în retragere Ihor Kabanenko, fost prim adjunct al șefului apărării și șef de stat major al marinei ucrainene.

Analiștii și oficialii au tras un semnal de alarmă în ultimii ani cu privire la temerile legate de siguranța cablurilor submarine vitale și la modul în care acestea ar putea fi vulnerabile la atacurile submarinelor.

La jumătatea lunii iunie, presa de stat rusă a raportat că două submarine nucleare aparținând Flotei de Nord au tras cu rachete de croazieră reale asupra unei ținte nespecificate din Marea Barents.

Trei submarine înarmate cu rachete de croazieră au fost trimise în Marea Neagră

Potrivit purtătorului de cuvânt al Marinei ucrainene, Dmytro Pletenchuk, luni, 29 iulie, marina rusă a desfășurat trei submarine înarmate cu rachete de croazieră în același timp.

Într-o postare pe reţelele de socializare, Dmytro Pletenchuk a menționat că „toate submarinele se află în regiunea Azov-Marea Neagră” și că două dintre ele au fost reperate în Marea Neagră pe 29 iulie. El a adăugat ironic că „uneori Flota Mării Negre a Federației Ruse este numită submarin, iar acum se pare că acest lucru este adevărat”.

După ce Ucraina i-a avariat sau distrus 26 de nave de suprafaţă în Marea Neagră, nu este deloc surprinzător faptul că Rusia încearcă să exploateze potențialul submarinelor sale, mai ales că în prezent Kievul nu dispune de mijloace tehnice pentru a detecta și distruge submarinele aflate în sumbersie, relatează NavalNews.

În Marea Neagră rușii au în acest moment trei submarine Kilo îmbunătățite din clasa Varshavyanka. Kilo-surile sunt înarmate cu șase lansatoare de 533 mm. Acestea sunt folosite pentru a lansa torpile grele, rachete antinavă 3M54, rachete de croazieră 3M14 și pentru a pune mine de fund. Fiecare Varshavyanka poate prelua între 4 și 8 (sursele dau cifre diferite) rachete 3M14 din sistemul Kalibr-PL cu o rază de acțiune de peste 2 000 km.

Potrivit unei statistici întocmite de Ministerul britanic al Apărării, de la începutul războiului cu Ucraina, Rusia a pierdut 26 de nave din flota sa care opera în Marea Neagră.

Asta înseamnă că Ucraina a reuşit să avarieze sau să distrugă cel puțin o treime din flota să pirdă rusia din Marea Neagră de la începutul invaziei la scară largă a lui Vladimir Putin, potrivit oficialilor britanici din domeniul apărării.

Deşi marina ucraineană nu dispune de nave de război mari, a reuşit să provoace pagube semnificative Rusiei, colaborând cu armata și cu agențiile de securitate naţionale pentru a lovi nave din Crimeea și din împrejurimi.

Printre acestea s-au numărat atacurile din martie asupra a două nave mari de debarcare, Yamal și Azov, asupra unui centru de comunicații din Sevastopol, precum și asupra altor instalații de infrastructură pentru flotă.

Ucraina a declarat, de asemenea, că a doborât un submarin rus din clasa Kilo în Crimeea și a reuşit să scoată din uz și alte nave, cum ar fi nava de război Tsiklon, înarmată cu rachete, în luna mai.

Potrivit rapoartelor oficialilor britanici, cel puțin 26 de nave ale Marinei ruse au fost avariate sau distruse în regiunea Mării Negre între februarie 2022 și iunie 2024, flota rusă rămasă a fost împinsă mai la est, la Novorossiysk, în regiunea Krasnodar din Rusia.

Acest lucru înseamnă că Rusia a pierdut controlul asupra unei părți-cheie a Mării Negre, iar Ucraina are din nou posibilitatea de a-şi creşte exporturile de cereale, care fuseseră blocate după începerea războiului.

„Transportul maritim comercial revine acum la niveluri apropiate de cele dinaintea războiului în regiune”, a declarat reprezentanţi ai ministerului britanic de Apărare. Săptămâna trecută, amiralul Tony Radakin, șeful Statului Major al Apărării din Regatul Unit, a precizat pentru Newsweek că forțele navale ale Rusiei din Marea Neagră au fost puse „la punct printr-o combinație de drone și rachete cu rază lungă de acțiune”.

De partea cealaltă, Evgheni Fedorov, deputat al Dumei de Stat din partea Rusiei Unite, a descris impactul dronelor navale ucrainene, al vehiculelor aeriene fără echipaj și al atacurilor cu rachete asupra flotei.

„Unde este flota din Marea Neagră a Federației Ruse? A dispărut! Aceasta este o victorie a inamicului”, a spus Evgheni Fedorov într-un clip distribuit duminică pe X de consilierul ucrainean pentru afaceri interne Anton Gerashchenko.

„Desigur, sistemele de apărare aeriană ale flotei vor funcționa pe nave”, a mai spus Federov, dar flota rusă „ca mecanism operațional nu există în Marea Neagră”.

Kremlinul a declarat joi că Rusia ar considera orice plan de a stabili o prezență permanentă a navelor de război NATO în Marea Neagră drept o amenințare, având în vedere implicarea alianței în conflictul din Ucraina.

Rusia, enervată de prezența NATO în Marea Neagră 

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a făcut această remarcă atunci când a fost întrebat de reporteri în cadrul unei conferințe telefonice despre noua strategie de securitate maritimă a președintelui ucrainean Volodimir Zelensky.

Zelensky a vorbit despre necesitatea de a se asigura că marina rusă nu domină Marea Neagră.

„Desigur, prezența concentrată a navelor NATO, acordăm atenție Bulgariei și României, statele de coastă care sunt membre ale alianței (NATO), prezintă o amenințare suplimentară pentru Rusia”, a declarat Peskov reporterilor. „Desigur, Rusia va lua toate măsurile necesare pentru a-și asigura propria securitate”, scrie Reuters.

Ucraina are șanse la NATO?

Liderii Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord s-au angajat la summitul lor de săptămâna trecută să susţină Ucraina. Susținerea este pe o „cale ireversibilă către integrarea euroatlantică deplină, incluzând aderarea la NATO”. Cu toate acestea au lăsat deschis momentul în care această aderare ar putea avea loc.

Dmitri Medvedev, vicepreşedinte al Consiliului de Securitate al Rusiei a declarat pentru publicaţia Argumenti I Fakti că „aderarea Ucrainei ar merge chiar dincolo de o ameninţare directă la adresa securităţii Moscovei. Aceasta, în esenţă, ar fi o declaraţie de război – deşi cu întârziere”, a spus el în comentarii publicate miercuri.

Ce nebunii mai spune Medvedev

„Acţiunile pe care adversarii Rusiei le întreprind împotriva noastră de ani de zile, extinderea alianţei, duc NATO la punctul fără întoarcere”, a arătat fostul preşedinte al Federaţiei Ruse.

Medvedev a declarat că Rusia nu ameninţă NATO. Dar va răspunde, în schimb, la încercările alianţei de a-şi promova interesele în fostul spaţiu de influenţă rusă.

„Cu cât vor exista mai multe astfel de încercări, cu atât răspunsurile noastre vor fi mai dure”, a avertizat Medvedev. „Dacă acest lucru va sfărâma întreaga planetă în bucăţi depinde numai de prudenţa părţii (NATO)”, a adăugat oficialul rus. Acesta a făcut aluzie la o ameninţare nucleară ca ripostă din partea Moscovei.

Prognoza meteo. România. Vremea se va menține călduroasă în prima zi a săptămânii, pe 8 iulie. Conform prognozei temperaturile vor fi foarte ridicare, în pragul caniculei. Local vor fi și averse de ploaie, cel mai probabil în a doua parte a zilei.

Prognoza meteo ANM pentru ziua de luni, 8 iulie, arată că maximele termice se vor situa în jurul a 36 de grade Celsius. În acest context, vom avea parte de un disconfort termic ridicat.

Vremea pentru 8 iulie

Prognoza ANM arată că temperaturile se vor menține la un nivel ridicat pe 8 iulie. Vremea va fi călduroasă, chiar caniculară în mai multe regiuni, respectiv în vestul, sudul și estul țării. Pe arii restrânse, canicula își va face apariția și în centru. Disconfortul termic este destul de ridicat.

Conform prognozei meteo, cerul va fi variabil, cu înnorări, averse și descărcări electrice, după-amiază. Ploile își vor face apariția, pe alocuri, în zonele montane și în nord-vestul teritoriului. Vremea va fi călduroasă, dar vântul va sufla slab și moderat, cu intensificări de scurtă durată asociate ploilor.

Conform prognozei temperaturile maxime se vor încadra între 31 și 36 de grade. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 9 și 10 grade în depresiunile din estul Transilvaniei. În alte regiuni, în Delta Dunării, temperaturile minime vor fi între 24 și 25 de grade Celsius.

Prognoza meteo pentru București

Vremea se va menține caniculară, cu o maximă termică în jur de 36 de grade, la nivelul municipiului București. De asemenea, vom avea parte de un disconfort termic ridicat.

Temperatura minimă va fi de 18 până la 20 de grade. Valorile termice vor fi ceva mai coborâte în zona preorășenească.

Conform prognozei cerul va fi variabil, mai mult senin dimineața și noaptea. Vântul va sufla slab până la moderat.

Vremea pe litoral și la munte

Luni, 8 iulie, va fi o zi cãlduroasã pe litoralul Mării Negre, iar disconfortul termic va fi ridicat. Cerul va fi mai mult senin, iar vântul va sufla slab şi moderat. Temperaturile maxime vor ajunge până la 34 de grade Celsius la malul mării. Noaptea va fi tropicală, cu minime între 21 şi 25 de grade.

Apa mării va înregistra valori cuprinse între 25 și 27 de grade.

La munte, vremea se va menține caldă, iar cerul va fi variabil. În a doua parte a zilei vor fi înnorãri temporare și ploi de scurtã duratã cu descãrcãri electrice. Ploile se vor manifesta pe arii restrânse în zona Carpaţilor Occidentali, în vestul Carpaţilor Meridionali şi în jumãtatea de nord a Carpaţilor Orientali.

Vântul va sufla slab şi moderat, posibil cu intensificãri trecãtoare asociate ploilor.

Turcia, România și Bulgaria au început luni operațiuni comune de deminare în Marea Neagră pentru a spori siguranța navigației, în special pentru exportul de cereale din Ucraina. O replică dată Rusiei.

Inițiativa, condusă de Istanbul, reprezintă prima acțiune comună majoră a țărilor din Marea Neagră după invazia Rusiei în Ucraina din februarie 2022. Scopul acestei operațiuni este de a neutraliza minele care plutesc în anumite zone ale Mării Negre, scrie BBC. Turcia, Bulgaria și România au semnat un acord pentru combaterea comună a minelor marine în Marea Neagră pe 11 ianuarie în acest an. Portul Constanța poate câștiga mult din această operațiune, cred specialiștii români.

Rusia și Ucraina sunt primii doi producători de cereale din lume, iar războiul a pus în pericol trecerea sigură a navelor de marfă. Anul trecut, după ce a ieșit din acordul privind exportul de cereale, Rusia a declarat toate navele care se îndreptau spre porturile ucrainene drept ținte militare. Ceea ce, împreună cu pericolul minelor, a închis ruta de export a Ucrainei prin Marea Neagră pentru majoritatea transportatorilor maritimi.

Turcia, Bulgaria și România acționează în afara NATO 

În septembrie 2023, Ucraina și-a deschis propria rută de export. Deși acest lucru a permis creșterea exporturilor și a ajutat economia, coridorul maritim pentru principalul produs de export al Ucrainei nu poate fi comparat cu cel anterior nici ca volum, nici ca siguranță.

Turcia, România și Bulgaria fac parte din NATO. Totuși, forțele lor maritime acționează în afara cadrului alianței, parțial pentru a evita escaladarea tensiunilor cu Rusia, conform Bloomberg.

Cum se înlătură minele maritime

Odată ce o posibilă mină este detectată, scafandrii sau vehiculele operate de la distanță (ROV-uri) sunt folosite pentru a confirma tipul și locația exactă a minei. Aceasta este o etapă critică pentru a determina metoda adecvată de neutralizare.

Minele detectate sunt dezactivate sau distruse pentru a elimina pericolul. Acest lucru poate fi realizat prin utilizarea explozibililor controlati, a echipamentelor de tăiere sau prin metode de deturnare a minelor.

După operațiunea de deminare, zona este verificată pentru a se asigura că toate minele au fost neutralizate. Monitorizarea continuă este necesară pentru a preveni reapariția minelor și pentru a menține siguranța pe termen lung.

Rusia a început să folosească submarine pentru a patrula în Marea Neagră după ce o serie de nave au fost atacate de Ucraina, a declarat, luni 10 iunie, Dmitro Pletenciuk, purtător de cuvânt al Forțelor de Apărare din Sud și al Marinei, la televiziunea națională.

Ucraina a lovit navele trimise de Rusia de la începutul invaziei la scară largă. Aproximativ 30% din flota rusă din Marea Neagră a fost distrusă până în decembrie 2023, potrivit armatei ucrainene.

„Ei (rușii) au stabilit deja o practică în care aceste submarine se rotesc dimineața. În regiunea Azov-Marea Neagră, ei au patru submarine, dintre care trei sunt purtătoare de rachete de croazieră. Două submarine pleacă periodic pe mare”, a declarat Pletenchuk.

Se pare că Rusia încearcă să organizeze exerciții navale în Marea Azov. Pentru a proteja navele de atacurile dronelor ucrainene, Rusia construiește structuri asemănătoare unor barje, potrivit purtătorului de cuvânt.

În prezent, în Marea Azov se află trei nave de debarcare rusești și trei nave de mici dimensiuni cu rachete din cadrul proiectului Buian-M, a declarat Pletenciuk.

Forțele ucrainene au avariat în septembrie, în Sevastopol, Rostov-pe-Don, unul dintre cele patru submarine ale flotei ruse capabile să transporte și să tragă cu rachete, în Sevastopolul ocupat în septembrie 2023. Într-unul dintre cele mai recente atacuri, dronele navale ucrainene Magura V5 au lovit patru ambarcațiuni rusești de patrulare model KS-701 Tuneț (Tuna) în Crimeea pe 30 mai, au anunțat serviciile militare de informații ucrainene. Se pare că două dintre ele au fost distruse, iar alte două au fost avariate.

Război în Ucraina. Armata ucraineană a atacat opt ​​regiuni rusești cu zeci de drone cu rază lungă de acțiune, incendiind un depozit de combustibil și lovind sâmbătă trei substații electrice, a declarat pentru Reuters o sursă de informații din Kiev.

„Cel puțin trei substații electrice și o bază de stocare a combustibilului au fost lovite, unde s-au aprins incendii”, a spus sursa ucraineană.

Război în Ucraina, ziua 789. Ucraina a lovit o navă de salvare rusă

Ucraina a lovit o navă de salvare rusă. Mai exact, Ucraina a transmis că forţele navale au lovit o navă de salvare care aparține flotei rusești din Marea Neagră în peninsula anexată Crimeea, scoțând-o din uz.

Ucraina a declarat, duminică, că marina sa a lovit o navă de salvare aparținând flotei rusești din Marea Neagră în peninsula anexată Crimeea, scoțând-o din uz. Nu a precizat unde a avut loc atacul, dar imagini de pe rețelele de socializare, care ar fi fost filmate în portul Sevastopol din Crimeea, arătau o navă în flăcări.

„Astăzi, Marina ucraineană a lovit nava de salvare rusă Kommuna, în Crimeea ocupată temporar”, a declarat Ministerul ucrainean al Apărării.



Atacurile vor continua până când rușii vor rămâne fără nave

Purtătorul de cuvânt al marinei ucrainene, Dmytro Pletenchuk, a declarat că pagubele provocate de atac sunt neclare, dar că nava „nu își mai poate îndeplini sarcinile”.

„Acest lucru va continua să se întâmple până când rușii vor rămâne fără nave sau vor părăsi Crimeea”, a spus el.

Guvernatorul instalat de ruși la Sevastopol, Mihail Razvozhayev, a declarat anterior că armata Moscovei a „respins un atac cu o rachetă anti-navă” asupra unei nave din port.



Război în Ucraina. Rusia vrea să pună mâna pe Harkov

Serghei Lavrov a afirmat că Rusia intenționează să să pună mâna pe orașul Harkov, al doilea cel mai mare oraș al Ucrainei. Lavrov a spus că Harkov are „un rol important” în planurile președintelui rus Vladimir Putin de a crea o „zonă sanitară” demilitarizată, pentru a proteja regiunile de graniță ruse de atacurile ucrainene, relatează Bussines Insider.

Duminică, fost emisă o alertă de raid aerian în regiunile sudice și estice ale Ucrainei, potrivit armatei ucrainene. De asemenea, mai multe explozii au fost raportate de localnicii din Odesa. Potrivit forțelor ucrainene, rușii au folosit rachete balistice și au vizat transporturile și infrastructura portuară din Odesa.



Pentagonul poate trimite rapid armele în Ucraina

Pentagonul poate trimite rapid armele în Ucraina odată ce proiectul de lege trece de Senat și primește semnătura lui Joe Biden. Locurile de depozitare din Europa și SUA dețin deja unele dintre munițiile și componentele de apărare aeriană de care ucrainenii au nevoie disperată.

Un oficial militar american a declarat pentru Associated Press că SUA vor putea trimite anumite muniții „aproape imediat” în Ucraina din depozitele europene, inclusiv cartușe de 155 mm și altă artilerie, împreună cu unele muniții de apărare aeriană.

Așadar, Departamentul Apărării, care avertizase că Ucraina va ceda treptat în fața forțelor rusești și se va confrunta cu pierderi uriașe în lipsa unei acțiuni urgente din partea Capitoliului, a început să pună la punct un pachet de ajutor cu mult înainte de vot, în încercarea de a accelera procesul.

SUA, gata să acționeze împotriva companiilor chineze care sprijină Rusia

SUA sunt pregătite să acționeze împotriva companiilor chineze care sprijină războiul Rusiei în Ucraina, a declarat un înalt oficial american, în timp ce Antony Blinken, secretarul de stat al SUA, se pregătește să viziteze China în această săptămână.

Oficialii americani au dat avertismente dure cu privire la ceea ce spun ei că este asistența Chinei în reechilibrarea și reaprovizionarea industriei de apărare a Rusiei.

„Suntem pregătiți să luăm măsuri atunci când considerăm că sunt necesare împotriva firmelor care subminează grav securitatea atât în ​​Ucraina, cât și în Europa”, a spus oficialul, menționând că Rusia și-a întărit capacitatea de producere de arme cu ajutorul Chinei. „Ne vom exprima intenția ca China să reducă acest sprijin”, a mai spus oficilaul, potrivit theguardian.com