Mii de manifestanţi au coborât sâmbătă în străzile mai multor oraşe din Europa şi în Tunisia în semn de solidaritate cu palestinienii pe fondul violenţelor în curs de desfăşurare între militanţi palestinieni şi Israel, relatează AFP.

În Franţa, manifestaţii au avut loc în mai multe oraşe, inclusiv la Paris, unde ele fuseseră interzise de autorităţi evocând evenimentele din 2014 când un marş propalestinian degenerase în violenţe urbane.

Poliţiştii au aplicat în capitala franceză consemnele de “dispersare sistematică şi imediată” a manifestanţilor care încercau să se regrupeze, utilizând tunuri cu apă şi gaze lacrimogene.

Potrivit jurnaliştilor, confruntări între manifestanţi şi forţele de ordine au avut loc în cursul după-amiezii în cartierul popular Barbes din nordul Parisului.

“Palestina va trăi! Palestina va învinge!” se putea auzi. Pe bulevardul Barbes, un grup de 100 de persoane scandau “Israel asasin!”. Drapele palestiniene erau agitate sau purtate pe umeri, potrivit Agerpres.

La Londra, mii de persoane au manifestat în centrul oraşului, cerând guvernului britanic să intervină pentru a face să înceteze operaţiunea militară israeliană.

În Germania, mii de persoane au răspuns apelului unor colective propalestiniene şi au manifestat la Berlin şi în alte oraşe.

În capitala ţării, trei manifestaţii au fost autorizate pentru sâmbătă, dintre care două în cartierul popular Neukölln, în sudul oraşului.

                Mii de manifestanţi pro palestinieni în mai multe oraşe Europene

Având cuvântul de ordine “Marş al poporului palestinian pentu libertate şi revenire”, mii de persoane s-au adunat în Hermannplatz, piaţa centrală a cartierului, agitând drapele turceşti şi palestiniene, precum şi pancarte care invitau la “boicotarea Israelului”.

Manifestanţii scandau “Eliberaţi Gaza!”, “Salvaţi Sheikh Jarrah’!”, cartier din Ierusalimul de Est, unde familii palestiniene sunt ameninţate cu evacuarea de colonişti israelieni.

La Madrid, circa 2.500 de persoane au defilat în linişte. “Tăcerea unora este suferinţa altora”, “Ierusalimul – capitala eternă a Palestinei!”, se putea citi pe bannere şi pancarte agitate de manifestanţi.

“Acesta nu este un război, este un genocid!”, scandau ei îndreptându-se dinspre gara Atocha spre piaţa Puerta del Sol.

“Ei sunt pe cale să ne masacreze. Suntem într-o situaţie în care Naqba (“catastrofa”, în arabă) se desfăşoară în plin secol XXI”, a declarat pentru AFP Amira Cheikh-Ali, 37 de ani, fiica unor refugiaţi palestinieni, referindu-se la acest termen utilizat pentru a desemna exodul palestinienilor după crearea statului Israel în mai 1948.

La Varşovia, circa 300 de persoane, în principal palestinieni stabiliţi în Polonia, au manifestat în faţa Ambasadei Israelului. Cu drapele palestiniene în mână, ei agitat pancarte cu înscrisul “Stop holocaustului palestinienilor!” şi “Ierusalim – capitala Palestinei!”, scandând sloganuri în favoarea “Palestinei libere”.

În Tunisia, manifestaţii au avut loc în mai multe oraşe. Sute de manifestanţi înfăşuraţi în drapele palestiniene s-au adunat în centrul Tunisului, defilând apoi pe bulevardul Habib Bourguiba, sub supravegherea poliţiei.

Printre sloganurile manifestanţilor, care au încălcat izolarea în vigoare până duminică, se putea auzi:“Tunisieni şi tunisiene susţineţi Palestina!” şi “Poporul vrea să incrimineze normalizarea cu Israelul!”.
                 Mii de manifestanţi pro palestinieni în mai multe oraşe Europene

Proteste în SUA și Canada

Mii de protestatari din Statele Unite au ieşit sâmbătă în stradă pentru a manifesta în sprijinul palestinienilor în ciocnirile aflate în curs cu Israelul, în aceeaşi zi în care preşedintele Joe Biden a discutat telefonic cu ambele părţi implicate în violenţele care au escaladat în ultima săptămână, transmite duminică AFP.

Aproximativ 2.000 de manifestanţi s-au adunat în special în New York, în cartierul Brooklyn, scandând “Palestina liberă” şi fluturând steaguri palestiniene.

Mitinguri au fost organizate şi în alte oraşe americane, inclusiv la Boston şi Washington.

“Palestinienii au dreptul să trăiască liber şi copiii din Gaza nu trebuie ucişi”, a opinat Alison Zambrano, o studentă de 20 de ani care a venit din statul învecinat Connecticut pentru a manifesta la New York.

″Îi spun domnului Biden şi guvernului său să înceteze să mai susţină crima. Susţineţi victimele, încetaţi opresiunea”, a adăugat Mashhour Ahmad, un palestinian în vârstă de 73 de ani, care locuieşte în New York de 50 de ani.

Preşedintele Joe Biden i-a comunicat sâmbătă “profunda sa îngrijorare” premierului israelian Benjamin Netanyahu după escaladarea violenţelor în Israel şi Gaza, comunicând, de asemenea, preşedintelui palestinian Mahmoud Abbas că Hamas trebuie să ”înceteze să mai lanseze rachete”.

Mai multe mii de persoane au manifestat sâmbătă la Montreal în semn de solidaritate cu populaţia palestiniană pentru a cere “eliberarea Palestinei” şi pentru a denunţa “crimele de război” comise de Israelul în Gaza, mai transmite AFP.

“Ierusalimul aparţine palestinienilor” se putea citi pe un banner la un miting organizat într-o piaţă din centrul oraşului, în timp ce protestatarii scandau “Palestina liberă” sau “Israel terorist”.

O demonstraţie a avut loc puţin mai devreme în faţa consulatului general al Israelului, situat în partea de vest a metropolei din Quebec.

Protestatarii care purtau pancarte în care acuzau Israelul că încalcă legislaţia internaţională sau solicitau statului evreu să “nu mai ucidă copii” s-au alăturat ulterior mitingului din centrul Montrealului, la care au participat câteva mii de protestatari.

Cu excepţia unei vitrine sparte, urmată de arestarea persoanei responsabile, manifestaţia din faţa consulatului s-a desfăşurat calm, a spus un purtător de cuvânt al poliţiei.

O caravană de maşini cu steaguri palestiniene fluturânde şi claxonând a traversat oraşul Montreal spre prânz, în drum spre vestul oraşului unde se află consulatul israelian.

Tot sâmbătă a avut loc o demonstraţie şi în capitala federală Ottawa, manifestanţii cerând în special o intervenţie a comunităţii internaţionale în favoarea palestinienilor.

Un alt protest era programat sâmbătă seara la Toronto, metropola economică a Canadei.

În fiecare an, pe data de 15 mai, palestinienii comemorează Nakba (catastrofa), ziua creării Israelului în 1948, moment care a însemnat un exod pentru sute de mii dintre ei.

Anul acesta, comemorarea acestui eveniment are loc pe fondul unei creşteri a violenţei dintre Israel şi militanţii Hamas şi ai altor grupări armate din Gaza.

Manifestaţii, care au dat naştere unor altercaţii, au marcat sâmbătă în Franţa, Spania şi în Germania Ziua Internaţională a Muncii, în pofida restricţiilor impuse de pandemia de COVID-19.

1 Mai Ziua Internaţională a Muncii. După mai multe manifestaţii paşnice, la Berlin, în cartierul Neukoelln au izbucnit violenţe la un protest la care au participat aproximativ 8.000 de persoane.

Poliţia a ripostat folosind spray-uri cu piper, după ce protestatarii au început să arunce cu diverse obiecte şi au provocat mici incendii.

Cel puţin 50 de poliţişti au fost răniţi şi peste 250 de protestatari au fost reţinuţi. Trei dintre poliţişti au suferit fracturi şi sunt în spital.

Protest masiv și în Franța


În Franţa, defilările au adunat, potrivit sindicatului CGT, mai mult de 170.000 de oameni, cifră pe care guvernul o estimează la puţin peste 106.000, transmite Agerpres.

La Paris, înainte de plecarea defilării a mai multor mii de persoane, secretarul general al CGT, Philippe Martinez, a reamintit că a existat “multă frustrare” anul trecut, cu ziua de 1 Mai în carantină. El şi-a exprimat satisfacţia că îşi poate relua astfel “bunele obiceiuri”.

Scurte altercaţii au opus, în mai multe oraşe, printre care Parisul, membri ai mişcării violente de extremă-stângă Black Block şi forţele de ordine, cu grenade lacrimogene şi câteva arestări.

În Franţa, şase poliţişti au fost răniţi, dintre care trei la Paris, au indicat autorităţile. La rândul său, CGT a afirmat că 21 de persoane din marşul lor au fost rănite, dintre care patru grav, de “un grup de indivizi” la sfârşitul demonstraţiei de la Paris.

În Spania, numărul participanţilor la manifestaţii a fost limitat din cauza pandemiei: erau astfel o mie la Madrid, între primărie şi piaţa Puerta del Sol.

Confruntari violente o furgonetă de poliţie incendiată, pubele în flăcări şi furturi. La 11 zile după arestarea în Spania a rapperului Pablo Hasel, manifestaţiile continuă la Barcelona şi o nouă demonstraţie a degenerat sâmbătă în confruntări cu poliţia, potrivit AFP.

Confruntari violente! Manifestaţia, al cărei cuvânt de ordine a fost „Lluitar, crear poder popular” („luptă, creează puterea populară” în catalană), a avut loc în special pentru susţinerea rapperului condamnat şi închis pentru că a scris mesaje pe Twitter atacând monarhia şi forţele de ordine, dar a avut şi alte revendicări.

Mai multe sute de participanţi au defilat în spatele unui uriaş banner pe care scria „Până când vor cădea. Nimic de pierdut. Totul de câştigat”, potrivit unui jurnalist AFP.

„Cazul lui Pablo dezvăluie ceea ce trăim în acest stat fascist (…) că trebuie să te baţi şi că este vorba de încălcarea drepturilor fundamentale”, a declarat pentru AFP Adria, muzician în vârstă de 26 de ani venit să protesteze.

„Cine sunt eu pentru a judeca ce pune el în cuvintele sale. Dar să-l condamni pentru asta mi se pare un atac la adresa libertăţii de exprimare”, a afirmat Barbar Salazar, un medic în vârstă de 36 de ani.

Adunarea a degenerat la începutul serii, cu acte de vandalism şi jafuri ale unor bănci dintre care una a fost incendiată.

Vitrine sparte, faţade vopsite şi cocktailuri Molotov, dintre care unul a incendiat o furgonetă a poliţiei, mai mulţi revoltaţi „cu glugă” au atacat „magazine, în special bănci”.

Cel puţin zece persoane au fost arestate în cursul confruntărilor, a indicat poliţia catalană pe Twitter, dintre care una „este implicată în incendierea camionetei”.

Premierul spaniol Pedro Sanchez a considerat, într-un mesaj pe Twitter, „inacceptabile actele de vandalism şi violenţele care au zguduit în această noapte Barcelona”, oferindu-şi tot sprijinul pentru poliţie.

Manifestanta Mya Thwate Thwate Khaing, rănită prin împuşcare, săptămâna trecută, la o manifestaţie în Myanmar, a murit vineri – devenind prima victimă a reprimării juntei, în urma loviturii de stat, a anunţat spitalul care o îngrijea, relatează AFP.



Corpul tinerei a fost dus la Institutul medico-legal din Naypyidaw în vederea examinării.

Manifestanta Mya Thwate Thwate Khaing a fost împuşcată în cap, la 9 februarie, la o manifestaţie împotriva puciului la Naypyidaw, capitala administrativă a Myanmarului.

Ea tocmai împlinise 20 de ani şi se afla în stare gravă de când a fost spitalizată.

Potrivit medicilor ea fost împuşcatăîn cap cu gloanţe reale.

”Sunt trist şi nu am nimic de adăugat”, a declarat fratele său, contactat telefonic de Reuters, Ye Htut Aung.

Preşedintele american Joe Biden îndeamnă Congresul să acţioneze ”acum” pentru a limita circulaţia armelor de foc în Statele Unite, la trei ani de la atacul armat în liceul Parkland din Florida, relatează AFP.

”Această administraţie nu va aştepta viitorul atac armat în masă” pentru a auzi îndemurile la acţiune, a subliniat duminică şeful statului american, la trei ani de la acest atac armat care s-a soldat cu 17 morţi, de Ziua Îndrăgostiţilor, la 14 februarie 2018.

”Îndemn azi Congresul să promulge reforme de bun simţ cu privirela armele de foc”, subliniază Joe Biden.

El cere, în această declaraţie, să se impună o verificare a antecedentelor cumpărătorilor ”la toate vânzările de arme”, să se interzică puştile de asalt şi magaziile de gloanţe de mare capacitate.

”Vom promulga aceste legi şi altele care vor salva vieţi”, a anunţat imediat Nancy Pelosi, preşedinta camerei reprezentanţilor, care a promis ”să aducă progresele pe care le reclamă locuitorii din Parkland şi poporul american”.

Democraţii deţin de-acum o majoritate fragilă în Senat, însă au nevoie de votul a cel puţin zece republicani în vederea adoptării acestor legi – un lucru care pare dificil de realizat în prezent.

Joe Biden subliniază că este necesar ”să punem capăt imunităţii producătorilor de armament care pun armament de război pe străzile noastre în deplină cunoştinţă de cauză”.

În 2018, de Valentine’s Day, un tânăr în vârstă de 19 ani, Nikolas Cruz, a deschis focul în această oinstituţie, în sud-estul Floridei, la Liceul Marjory Stoneman Douglas, şi a omorât 14 liceeni şi trei membri ai personalului, înainte să fie arstat.

Exclus din şcoală cu an mai înainte, din ”motive disciplinare”, el şi-a putut procura în mod legal o puşcă de asalt semiautomată, în pofida unor antecedente psihiatrice.

În pofida unei mobilizări fără precedent a liceenilor din Parkland în favoarea unui control mai dur al vâznării de arme de foc, Donald Trump a refuzat atunci să examineze interzicerea puştilor de asalt.

Administraţiile americane succesive au fost neputincioase într-o îndiguire a multiplicării atacurilor armate în masă care au loc cu regularitate în şcoli americane, centre comerciale, întreprinderi sai lăcaşuri de cult.

Moscova a declarat vineri personae non gratae diplomaţi din Germania, Polonia şi Suedia, pe care-i acuză de faptul că au participat la o manifestaţie în susţinerea opozantului politic încarcerat Aleksei Navalnîi – un anunţ pe care l-a făcut în prima zi a unei vizite a Înaltului Reprezentant UE pentru Politică Externă şi de Securitate Josep Borrell în Rusia, relatează AFP.

Aceşti diplomaţi – cărora nu le precizează numărul – sunt acuzaţi de faptul că au participat la manifestaţii ”ilegale”, la 23 ianuarie, la Sankt Petersburg şi la Moscova, a anunţat Ministerul rus de Externe.


Aceste acţiuni sunt ”inacceptabile şi incompatibile cu statutul lordiplomatic”, apreciază ministerul.

”Partea rusă se aşteaptă ca pe viitor misiunile diplomatice ale regatului Suediei, Republicii Polonia şi Republicii federale Germania şi personalul lor să respecte în mod scrupulos normele dreptului internaţional”, anunţă ministerul.

Şeful diplomaţiei europene Josep Borrell aprecia, cu puţin timp mai înainte, că relaţiile Uniunii Europene cu Rusia se află la ”cel mai scăzut” nivel din cauza otrăvirii cu noviciok şi încarcerării lui Aleksei Navalnîi.

Diplomţai euroneni spun că respinge afirmaţia rusă potrivt căreia diplomatul a participat la manifestaţie”, a reacţionat Ministerul suedez de Externe, citat de Reuters.

Susţinători ai lui Aleksei Navalnîi manifestează duminică, într-o nouă zi de proteste, cerând eliberarea opozantului încarcerat – ”Rusia mea este în închisoare!” -, în pofida unor presiuni tot mai puternice ale autorităţilor ruse, care şi-au multiplicat ameninţările cu proceduri judiciare, relatează AFP.

În Extremul Orient şi în Siberia, adunări au avut loc în mai multe oraşe – la Omsk, Vladivostok, Habarovsk, Novosibirsk şi Tomsk.

Susţinători lui Navalnîi protestează împtriva arestari acestuia. Potrivit organizaţiei nongvernamentale (ONG) OVD Info, cel puţin 261 de persoane au fost arestate de către poliţie în 261 de oraşe.

La Novosibirsk, al treilea cel mai important oraş din Rusia, organizaţia lui Navalnîi a estimat la ”aproape 10.000” numărul protestatrilor.

MII DE ARESTĂRI

La Moscova, susţinătorii lui Aleksei Navalnîi se adunau la ora loală 12.00 (11.00, ora României) în faţa sediului serviciilor ruse de securitate FSB, în Piaţa Lubianka, unde autorităţile – care consideră aceste adunări drept ilegale – preconizau să limiteze accesul pe mai multe străzi şi să închidă şapte staţii de metrou.

Primăria Moscova a anunţat, la rândul său, că restaurantele şi magazinele din centrul capitalei rămân închise duminică şi că traseul autobuzelor a fost modificat.

Aceste adunări au loc în urma unei prime zile de manifestaţii, sâmbăta trecută, la care au luat parte zeci de mii de ruşi în întreaga Rusie şi care s-a soldat cu 4.000 de arestări şi deschiderea a 20 de dosare penale.

Autorităţile ruse şi-au multiplicat în zilele dinaintea manifestaţiilor de duminică avertismentele la adresa susţinătorilor lui Aleksei Navalnîi.

Poliţia a ameninţat că manifestanţii pot fi inculpaţi de ”revolte în masă”, în cazul în care adunările degenerează în violenţe.

”Jandarmul” rus al telecomunicaţiilor Roskomnadzor a anunţat la rândul său că va sancţiona reţele de socializare care au lăsat online mesaje care încurajează, în opinia sa, minorii să participe la manifestaţii.

Protestatarii închişi din Belarus au fost supuşi torturii sistematice, relevă organizaţia de apărare a drepturilor omului Amnesty Internațional, într-un nou raport făcut public miercuri şi citat de DPA, potrivit Agerpres.

Alegerile prezidenţiale din luna august şi rezultatele lor contestate au dus la proteste în masă împotriva liderului Aleksandr Lukaşenko, aflat la putere de 26 de ani.

Raportul Amnesty Internațional conţine relatări de la deţinuţi care au spus că au fost dezbrăcaţi la pielea goală, bătuţi şi lăsaţi fără mâncare, apă şi îngrijiri medicale timp de mai multe zile.

„Sistemul de justiţie din Belarus a eşuat în a-i trage la răspundere pe cei vinovaţi”, a afirmat activista Jovanka Worner, expertă în Belarus.

Amnesty: Există fotografii, înregistrări video şi mărturii ale unor deţinuţi, victime şi martori care pot fi folosite ca dovezi pentru încălcarea drepturilor
Comunitatea internaţională trebuie să acţioneze imediat pentru a asigura justiţia, iar numeroasele încălcări ale drepturilor omului trebuie investigate, a spus ea.

De la alegeri au loc săptămânal proteste în capitala Minsk şi în alte oraşe din Belarus, fiind supuse unei reprimări violente din partea forţelor de securitate. În timpul demonstraţiilor, peste 30.000 de protestatari au fost arestaţi, mulţi au fost ucişi, iar câteva sute au fost răniţi.

Conform Amnesty, există fotografii, înregistrări video şi mărturii ale unor deţinuţi, victime şi martori care pot fi folosite ca dovezi pentru încălcarea drepturilor.

Lukanşenko a revendicat victoria în alegeri prezidenţiale cu 80,1% din voturi. Cu toate acestea, UE nu îl recunoaşte ca preşedinte, iar opoziţia o consideră pe Svetlana Tihanovskaia, plecată în exil în Lituania după scrutin, adevărata câştigătoare.

Repetiția ceremoniei de investire a lui Biden, suspendată. Capitoliul din Washington a fost închis, din cauza unei ameninţări la adresa securităţii, luni, cu două zile înaintea învestirii lui Joe Biden în funcţia de preşedinte al Statelor Unite, relatează BBC News.

Sediul Congresului Statelor Unite a fost atacat la 6 ianuarie de către susţinători ai preşedintelui în exerciţiu Donald Trump, iar incidente violente s-au soldat cu cinci morţi.

Potrivit unor jurnalişti aflaţi la faţa locului, un anunţ cu privire la o urgenţă era difuzat, iar o repetiţie a ceremoniei de învestire a lui Biden a fost suspendată.

Măsuri de securitate excepţionale au fost impuse în capitala americană, iar zeci de membri ai Gărzii Naţionale au fost desfăşuraţi pe teren.

Martori oculari au semnalat fum lângă Capitoliu.

Repetiția ceremoniei de investire a lui Biden, suspendată. Pompierii din Washington au anunţat că au intervenit la un incendiu, în apropierea sediului Congresului, care a fost stins.

O alertă difuzată personalului Capitoliului anunţa că acest complex era închis, iar nimeni nu putea intra sau ieşi.

Toate cele 50 de state americane şi Districtul Columbia (DC) se află în alertă cu privire la eventuale proteste violente înaintea învestirii lui Biden, miercuri.

Poliţia federală (FBI) a avertizat că este posibil ca susţinători ai lui Trump să organizeze manifestaţii în toate statele americane şi în capitală.

Zeci de mii de oameni au eșit în stradă la Belarus și au protestat din nou, duminică, împotriva preşedintelui Aleksandr Lukaşenko, relatează AFP, citată de Agerpres. Poliţia a efectuat zeci de arestări.

Mai multe coloane de manifestanţi au mărşăluit prin cartiere din Minsk, scandând „Trăiască Belarus!” şi purtând drapele roşu-alb, culorile opoziţiei.

Poliţia a desfăşurat trupe, blindate şi tunuri cu apă încă dinainte de începerea demonstraţiilor la ora 10 GMT. Circa zece staţii de metrou au fost închise, iar reţelele de comunicaţii mobile au fost întrerupte în unele locuri, potrivit unei jurnaliste a agenţiei France Presse.

Lukaşenko este contestat în stradă încă din august, când a fost reales în urma unui scrutin la care opoziţia a acuzat fraude. În unele duminici, la Minsk au protestat public peste 100.000 de oameni, un record în Belarus. În ultimele săptămâni, însă, participarea a început să scadă.

Lidera opoziţiei, Svetlana Tihanovskaia, aflată în exil în Lituania, a salutat protestul de duminică, apreciind că este încă un pas către libertatea ţării.

Lukaşenko, în vârstă de 66 de ani, este la putere în Belarus din 1994 şi a ajuns la al şaselea mandat prezidenţial. Susţinut de Rusia, el refuză să demisioneze şi a făcut doar promisiuni vagi de reforme constituţionale pentru a tempera protestele.