Războiul din Ucraina. Ministerul rus al Apărării a demarat procesul de recrutare a femeilor, având scopul de a le integra în linia întâi a conflictului din Ucraina, în funcții precum lunetiști și operatori de drone.

Războiul din Ucraina. Revista rusă „Vajnie Istorii” a descoperit un anunț postat pe platforma de socializare rusă VKontakte. Acest anunț provenea de la compania militară privată Redut, care este sub controlul Ministerului rus al Apărării.

Compania căuta să recruteze femei pentru a ocupa funcții specializate în cadrul batalionului voluntar Borz, pentru a participa la conflictul din Ucraina.

Războiul din Ucraina. Rusia recrutează femei lunetiste

Femeilor care doresc să participe în război li se propune un contract cu o durată de șase luni. Cu un salariu de 220.000 de ruble, echivalentul a aproximativ 2.300 de dolari.

Dacă aceste candidate nu au competențe în manevrarea armelor, li se garantează că vor primi instruire, inclusiv în Donețk, care este temporar sub ocupație.

Sub pretextul potențialilor candidați pentru această poziție, reporterii l-au contactat pe recrutorul batalionului Borz, cunoscut sub numele de cod Vesta

Acesta a dezvăluit că batalionul a decis să încerce să formeze un detașament de lunetiști compus din femei și un alt detașament format din femei specializate în operarea dronelor UAV.

Lunetiștii ucraineni, cea mai mare problemă pentru Rusia

Lunetiștii ucraineni ce fac parte dintr-o unitate de elită cunoscută sub numele de „Diavolii și Îngerii” au discutat acum ceva timp cu The Wall Street Journal despre misiunea lor.

Acești specialiști au dezvăluit că primesc misiuni pentru eliminarea comandanților superiori. Precum și a membrilor cheie ai echipajelor pentru artilerie și a altor ținte de importanță strategică.

Sistemul de comandă centralizată al Rusiei, care se bazează pe ofițeri superiori, îi expune pe aceștia la riscuri semnificative de-a lungul liniei frontului și limitează flexibilitatea forțelor ruse la nivel tactic.

O structură de comandă susceptibilă la perturbări externe, cum ar fi un atac al unui lunetist, poate perturba procesul de luare a deciziilor.



Circa 60.000 de femei luptă în războiul din Ucraina

În luna iulie a acestui an, aproape 60.000 de femei făceau parte din în forța de apărare a Ucrainei.

Multe dintre aceste femei-soldat purtau uniforme mult prea mari pentru ele și purtau veste antiglonț extrem de grele.

Fapt ce le încetinea pe câmpul de luptă, afectându-și capacitatea de reacție în timpul conflictului. Aceste condiții dificile le-au expus la riscul dezvoltării infecțiilor, în special din cauza lipsei de resurse sanitare și a temperaturilor scăzute.

„Cel mai greu este să alergi în vesta antiglonț standard a armatei, de 30 de kilograme. Care pur și simplu nu se potrivește bine pe un corp cu sâni ca ai mei”, a spus Alina, o femeie-soldat.

„Dacă îmi scot vesta și sunt rănită sau ucisă, nu mi s-ar plăti nicio despăgubire mie sau familiei mele. Viețile și siguranța noastră depind adesea de ceea ce purtăm încălțăm. De cât de sănătoși suntem”, a mai explicat aceasta.

Polițiștii care au organizat misiunea de salvare eșuată de la Onești, soldată cu moartea a doi oameni nevinovați în vârstă de 36 și respectiv 52 de ani, au anuțat că, în situația respectivă, ar fi fost riscantă intervenția unui lunetist. În realitate, Serviciul de la trupele Speciale din cadrul IPJ Bacău, care a intervenit la fața locului, nici măcar nu are în componență lunetiști.

La o zi după ce Gheorghe Moroșan a sechestrat și ucis doi oameni după ce, timp de cinci ore, polițiștii de la trupele speciale nu au făcut altceva decât să se roage de el să le dea drumul, reprezentanții Inspectoratului General al Poliției au organizat o conferință de presă, la care a participat inclusiv șeful Serviciului de Intervenții și Acțiuni Speciale din cadrul IGPR, comisarul șef Alexandru Scurtu,

Ofițerul venit de la București a explicat, printre altele, de ce nu s-a folosit, în timp util, un lunetist care să-l anihileze pe ucigaș înaite să comită dubla crimă.

Scurtu a explicat că distanța era prea scurtă și ar fi fost periculos pentru locatarii blocului să se utilizeze armament de calibru mare. În același timp, Scurtu a spus că geamul era murdar și mai mult, în față erau coroanele unor copaci, care ar fi făcut imposibilă o ochire eficientă.

Singura problemă pe care comisarul șef Scurtu nu a luat-o în considerare este că SAS Bacău nu are, în componență, lunetiști. De altfel, nicio altă structură de intervenție rapidă a Poliției nu are lunetiști, cu excepția SIAS care are sediul la București.

Ucigașul, împușcat cu gloanțe de cauciuc
De altfel, pregătirea și dotarea unui lunetist este una foarte complexă. Înainte să tragă, se calculează cu două aparate speciale, distanța și viteza de deplasare a țintei, viteza vântului, luminozitatea, presiunea atmosferică și altele. Ulterior, datele măsurate sunt introduse într-un laptop special, care calculează niște cote în fincție de care este reglată luneta. Și abia atunci polițistul poate, în sfârșit, să ochească și să apese pe trăgaci.

Ca urmare, indiferent de cât de mare era distanța până la țintă și indiferent cât de curate erau geamurile, oricum nu exista un lunetist care să tragă și să salveze viețile celor doi nevinovați care își așteptau moartea cu mâinile legate la spate.

Și asta, pentru că, până la urmă, într-un acces de furie, Gheoghe Moroșan și-a hăcuit victimele. Ulterior, acesta a fost imobilizat și împușcat cu gloanțe de cauciuc, Cu toate că anchetatorii au anunțat că s-a tras și cu o pușcă cu pompă, care trage cu alice, medicii nu au raportat că ucigașul ar fi fost atins.