Președintele PSD, Sorin Grindeanu, i-a atacat pe premierul interimar Ilia Bolojan și pe liderii USR în primele declarații făcute după consultările politice de la Palatul Cotroceni, convocate de președintele Nicușor Dan.

Grindeanu anunță că PSD nu va susține legea salarizării. Liderii celorlalte partide au evitat să facă declarații presei la ieșirea de la întâlnire.

Grindeanu a anunțat că PSD nu va susține actualul proiect al legii salarizării și a criticat strategia premierului demis Ilie Bolojan, acuzând totodată USR că încearcă să modifice legislația privind integritatea în funcția publică pentru a rezolva problemele unor lideri ai partidului.

„PSD nu ocupă în acest moment nicio funcție în Guvern. De aceea, strategia domnului prim-ministru Bolojan, demis, de a continua să guverneze prin intermediul Parlamentului și punând presiune pe voturile PSD este una complet greșită”, a declarat Sorin Grindeanu. El a mai spus că PSD nu acceptă ca PNRR să fie folosit „drept paravan mediatic pentru interesele obscure ale unor lideri de dreapta”.

Grindeanu a lansat un atac și la adresa USR și a președintelui formațiunii, Dominic Fritz. „Suntem total împotrivă ca domnul Fritz să își rezolve problemele de integritate prin modificarea legii”, a afirmat liderul PSD. „Nu vom accepta ca, în grupul de lucru privind jalonul referitor la integritatea în funcția publică, USR să introducă tot felul de texte care să rezolve problemele personale ale lui Fritz, Clotilde Armand și ale altor useriști condamnați definitiv de Înalta Curte”, a declarat Grindeanu.

Liderul PSD, atac la guvern pe tema inflației

Președintele PSD a atacat guvernul și cu privire la datele INS privind inflația, criticând situația economică a României și acuzând partidele rămase la guvernare că ar ignora realitatea. „România continuă să aibă cea mai mare inflație din Europa – 10,4%. De asemenea, energia s-a scumpit cu 60%, iar benzina și motorina cu peste 22%. Avem 10 luni de cădere consecutivă a consumului. O creștere exponențială a șomajului și un val nemaiîntâlnit de falimente în rândul firmelor românești, peste 70 pe zi”, a declarat luni Grindeanu.

„De asemenea, ne împrumutăm cu aproximativ 900 de euro pe oră, adică cu 25 de miliarde de lei mai mult decât în 2024”, a mai spus Grindeanu, care a susținut că, în cadrul discuțiilor de la Cotroceni, nu a observat o preocupare reală față de problemele economice ale României, ci doar o continuare a discursului politic orientat împotriva PSD. „Nu am văzut nicio preocupare față de situația economică reală a României, ci doar continuarea unui discurs politic împotriva PSD”, a afirmat el.

Declarațiile lui Grindeanu vin într-un context politic tensionat, după eșecul negocierilor pentru formarea unui nou guvern. Consultările de la Cotroceni au reliefat divergențe majore între partide, mai ales pe tema legii salarizării și a jaloanelor din Planul Național de Redresare și Reziliență.

Raluca Turcan a anunţat că Ministerul Muncii va veni cu un proiect de modificare a legii salarizării care va conţine câteva principii de bază şi anume – cum se calculează salariile în plată, ce tipuri de sporuri pot fi eliminate, ce sporuri pot fi acordate în sumă fixă şi ce alte salarii mai pot fi incluse pe grilă. Ministrul a precizat că va apela şi la consultanţă de profil şi anume Banca Mondială, cât şi alţi parteneri care să dea garantia că proiectul va fi varianta cea mai echitabilă privind salarizarea.

„În privinţa legii salarizării, din Ministerul Muncii va pleca o variantă cu câteva principii de bază pe care le-am enunţat şi în comisie şi anume – cum se calculează salariile în plată, ce tipuri de sporuri pot fi eliminate, ce sporuri pot fi acordate în sumă fixă şi ce alte salarii mai pot fi incluse pe grilă. După aceea vom începe o dezbatere cu miniştrii de linie pentru că ei pot să contureze cel mai bine politicile salariale pe domeniile de care răspund. Nu vreau să avansez termene hazardate pentru că ne trebuie foarte multă atenţie. Nu ascund faptul că intenţionăm să apelăm şi la consultanţă de profil, inclusiv cu Banca Mondială cu care am mai lucrat de altfel pe legea salarizării. Am avut discuţii şi căutăm parteneri care să ne dea siguranţa că varianta cu care vom ieşi va fi cea mai echitabilă”, a afirmat Raluca Turcan, întrebată sâmbătă la Parlament când va fi gata noua lege a salarizării în contextul în care premierul Florin Cîţu a anunţat o corectură a actului normativ în Parlament.

Premierul Florin Cîţu a anunţat, pe 16 februarie, că legea salarizării nu va fi modificată printr-o ordonanţă de urgenţă, ci printr-un proiect de lege în Parlament a cărui procedură legislativă va fi încheiată până în sesiune din vară. Şeful Executivului a adăugat că la Ministerul Muncii se lucrează pe acest act normativ şi după ce va exista o variantă propusă de această instituţie, va fi o discuţie în coaliţie.

Guvernul analizează, în vederea elaborării proiectului de buget pentru 2021, situaţia sporurilor acordate în sectorul public pentru a vedea care dintre ele se justifică, a declarat, joi, premierul Florin Cîţu, care a informat, totodată, că se are în vedere modificarea Legii salarizării pentru a elimina inechităţile din sistemul public.

„Ne uităm la toate sporurile în sectorul public pentru bugetul din 2021 să vedem care dintre ele se justifică sau nu şi ne uităm la tot sistemul de salarizare. În acelaşi timp, pentru 2021, vom veni cu o lege a salarizării care să elimine din inechităţi. Aşa cum a fost făcută, Legea salarizării în 2017 promitea acest lucru. După aceea, au apărut tot felul de excepţii şi, de fapt, tineţi minte, primul lucru care s-a spus a fost că preşedintele României are cel mai mare salariu şi (…) nu mai este aşa. Au apărut tot felul de excepţii şi trebuie corectate”, a afirmat premierul.

 Florin Cîţu întrbat la Radio Guerrilla, despre sporurile de 30% acordate angajaţilor din Prefecturi în contextul epidemiei de COVID-19.

Potrivit prim-ministrului, atât Legea salarizării, cât şi Legea pensiilor vor fi amendate anul acesta. „Vor fi modificate pentru a ţine cont de câteva principii: Legea pensiilor de principiul contributivităţii, Legea salarizării de câteva principii clare pentru a elimina aceste inechităţi din sistemul public”, a explicat Florin Cîţu.

Ministrul Muncii, Raluca Turcan, a declarat la la un post Tv că cea mai mare pensie încasată în România depășește 78.000 de lei, însă contribuțiile ar acoperi o pensie de puțin peste 5.000 de lei. Turcan susține că este vorba de o pensie de serviciu.

Ministrul Muncii a precizat că există și pensii de 41.000 de lei, de 50.00 de lei, de 18.000 de lei lunar, dar și că sunt 900.000 de români care au venituri de 800 de lei pe lună.

Cheltuielile din bugetul României au scăpat de sub control. Deficitul s-a majorat considerabil în luna august, la 2,13% din PIB. După primele opt luni din 2019, gaura din buget este de aproape 22 de miliarde de lei. Totuși, Ministrul Muncii spune că situația e sub control.

Ministrul Muncii  Marius Budăi a declarat la un post Tv că nu sunt probleme cu plata pensiilor și salariilor. Mai mult, spune că acestea trebuie să crească, pentru ca veniturile românilor să ajungă la media Uniunii Europene.

Marius Budăi, ministrul Muncii: E exact cum am prevăzut în buget, la construcția bugetului: banii sunt asigurați pentru plata pensiilor și salariilor. Situația e sub control. Nu avem probleme de plăți în acest moment, dar trebuie să îmbunătățim și colectarea. Nu am spus că legea pensiilor sau cea a salarizării unitare sunt două legi ușor de pus în aplicare, dar nici nu renunțăm la ele. Veniturile românilor trebuie să ajungă la media UE. Trebuie să continuăm cu creșterile de pensii și salarii, dând atenție la ce înseamnă colectare, investiții și tot ce duce la creștere economică în România.

Deficitul bugetului consolidat a urcat la 2,1% din PIB după primele opt luni din acest an, la 21,9 miliarde de lei (4,5 miliarde de euro), anunță Ministerul de Finanțe.

Suma este cu un miliard de euro mai mare decât deficitul înregistrat în primele opt luni din 2018, când ajungea la 14,6 miliarde lei (3,1 miliarde de euro), sau 1,54% din PIB.

Pe de altă parte, în primele șapte luni, deficitul bugetar a fost de 1,76% din PIB. Adică, într-o singură lună, a crescut cu aproape 4 miliarde de lei.

Cheltuielile au ajuns la 21,9% din PIB. Cele de personal sunt cu peste 20 de procente mai mari față de aceeași perioadă de anul trecut. Este vorba desre banii cheltuiți pe salarii.

Au crescut și cheltuielile cu asistența socială cu aproape 11% față de anul precedent. Aici o mare influența o are majorarea cu 10% a punctului de pensie de la 1 iulie 2018.

Per total, doar cheltuielile de personal și asistență socială se ridică la nu mai puțin de142 de miliarde de lei. Adică, două treimi din cheltuieli se duc pe pensii și salarii.

Au crescut și cheltuielile pentru investiții. Sunt de 19 miliarde de lei în primele opt luni, cu 6,2 miliarde mai mult.

Potrivit datelor publicate de Finanțe, veniturile bugetului general consolidat sunt de 204,1 miliarde lei, reprezentând 19,8% din PIB, comparativ cu 19,3% din PIB în aceeași perioadă a anului 2018. Este vorba despre o creștere cu 21,7 miliarde lei față de aceeași perioadă a anului precedent.

Cifrele vin în condițiile în care guvernul pregătește o rectificare bugetară, subiect discutat în ședința CEx a PSD. Aceasta ar putea fi făcută săptămâna viitoare.

deficit bugetar , crestere pensii , legea salarizarii , marius budai

Premierul Viorica Dăncilă a declarat, miercuri seara, că discuţia de la Palatul Cotroceni despre Legea salarizării a fost una ”calmă, constructivă, foarte aşezată”, iar comunicatul Preşedinţiei ori a fost făcut înainte, ori cineva a dat comunicatul şi preşedintele Iohannis nu s-a uitat pe el.

”Eu am avut o discuţie cu domnul preşedinte Iohannis. Este ca şi cum discut acum cu dumneavoastră, abordăm anumite subiecte, ne vede o ţară întreagă, iar mâine apare un comunicat în care văd alte lucruri discutate, alte subiecte abordate. Aceasta a fost şi situaţia cu domnul preşedinte Iohannis. Noi am vorbit despre legea salarizării, chiar eu am menţionat principiile care au stat la baza legii salarizării unitare (…) a discutat doamna ministru Lia Olguţa Vasilescu despre probleme concrete pe Sănătate, Educaţie, acolo unde au existat nemulţumiri, ce putem să facem, a fost o discuţie calmă, constructivă, a fost o discuţie foarte aşezată. Domnul preşedinte chiar a spus că dacă este o lege a salarizării unitare este bine să nu o mai modificăm. Acestea au fost discuţiile, în mare”, a declarat premierul Viorica Dăncilă.

Ea a mai spus că a fost ”foarte uimită” de comunicatul Preşedinţiei, în care nu a regăsit temele discutate şi abordarea avută de fiecare, ceea ce a condus-o la ideea că ”acest comunicat ori a fost făcut înainte, ori cineva a dat comunicatul şi domnul preşedinte nu s-a uitat pe acest comunicat”.

”De aceea am şi solicitat ca să se redea public stenogramele discuţiei, pentru că nu mi se pare productiv acest lucru – eu să spun într-un fel, domnul preşedinte într-un fel, doamna ministru într-un fel. Mai mult, în faţa mea este un alt dosar. Noi ne-am dus foarte bine pregătiţi, să justificăm fiecare lucru, aveam copii după fluturaşii celor care le-a le-a crescut salariul sau unde erau semne de întrebare. Ne-am dus foarte bine pregătiţi. Am lăsat atât eu, cât şi doamna ministru dosarele la domnul preşedinte, tocmai pentru a întări cele afirmate de noi în acea întâlnire”, a adăugat premierul.

Întrebată dacă preşedintele a fost informat cu privire la această situaţie, Dăncilă a răspuns: “Eu am convingerea că domnul preşedinte Iohannis a fost informat”.

Întâlnirea dintre preşedintele Klaus Iohannis, premierul Viorica Dăncilă şi ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, a avut loc pe 2 aprilie, la solicitarea lui Klaus Iohannis pentru a discuta despre efectele aplicării legislaţiei privind salarizarea.

Viorica Dăncilă și Lia Olguța Vasilescu au fost chemate la Cotroceni. Premierul și ministrul Muncii se întâlnesc marți cu președintele Klaus Iohannis, pentru a vorbi despre efectele Legii salarizării.

Potrivit unor surse oficiale, discutiile presedintelui cu premierul ar viza probleme bugetare, mai precis, efectele Legii salarizării.

Recent, președintele Iohannis critica Guvernul pentru modul în care gestionează proiectele Centenarului.

Săptămâna trecută, președintele Klaus Iohannis a promulgat modificarea legii salarizării, privind grilele de salarizare și orele suplimentare, precum și acordarea tichetelor de vacanță.

Recent, Guvernul a modificat din nou Codul Fiscal, în sensul în care firmele cu cifra de afaceri sub un milion de euro pot opta între plata impozitului pe profit de 16% și impozitul de 3 pe venituri.

Oana Pellea a criticat dur Legea salarizării unitare care a intrat în vigoare în urmă cu două zile. 
Cresc o parte dintre lefurile de la stat, iar senatorii şi deputaţii se bucură de unele dintre cele mai mari creşteri. Salariul lor brut depăşeşte, de azi, 13.000 de lei. Până acum, aveau 5.600. 
De la 1 iulie creşte și punctul de pensie, iar programatorii sunt scutiţi de plata unor impozite. Tot de astăzi cresc şi facturile la energia electrică pentru populaţie.
„A „rezista” mi se pare o atitudine pasiva… nu cred ca ne mai putem permite …
De azi…Senatorii şi deputaţii se bucură de unele dintre cele mai mari creşteri. Încasează un salariu brut de peste 13.000 de lei, faţă de 5.600 de lei în prezent. Iar preşedinţii celor 2 camere vor câştiga fiecare câte 16.500 de lei.
Profesorii si medicii sa mai astepte.
În schimb, primarii, preşedinţii de consilii judeţene şi parlamentarii muncesc chiar de azi pe salarii mai mari.”, a scris actrița pe Facebook.

Toate majorările salariale promise de PSD prin legea salarizării, trecută deja prin Parlament, dar aflată în aşteptare la preşedintele Klaus Iohannis, ar putea fi „sacrificate” în urma crizei politice fără precedent declanşate de Liviu Dragnea. Singurii care s-au văzut cu sacii în căruţă şi au primit deja bani în plus sunt primarii, viceprimarii şi o parte dintre demnitari.

Legea salarizării, care a trezit valuri de nemulţumiri şi proteste de amploare chiar din partea celor care urmau să fie beneficiarii ei, se află la Cotroceni în aşteptarea promulgării sau retrimiterii în Parlament.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, la sfârşitul lunii mai, că Legea salarizării este un proiect de care va răspunde integral şi definitiv PSD şi a sugerat că nu va interveni pe forma proiectului care a primit votul Parlamentului.

„Când ajunge la mine la promulgare, probabil voi face declarații mai ample. Dar pot să vă spun de pe acum câteva idei legate de această lege. Ea a apărut fiindcă este în programul de guvernare al PSD. PSD de la început a spus că vrea această lege, are majoritatea, are Guvernul. Deci este o lege pentru care răspunde integral și definitiv inițiatorul, adică PSD”, a spus Klaus Iohannis la acel moment.

După criza politică declanşată din senin de liderii coaliţiei de guvernare, care a adus deja scindări în cadrul PSD şi a făcut ca principalul partid parlamentar să piardă controlul asupra Executivului, este posibil ca argumentul invocat anterior de Iohannis cu privire la „proiectul asumat explicit de PSD” să nu mai fie valabil şi preşedintele să întoarcă totuşi legea în Parlament, cum deja i-au cerut sindicatele.

„Chiar în cazul în care aș trimite o lege în Parlament, vorbind la modul general, dacă cei care au inițiat-o țin morțiș să rămână așa, așa rămâne”, spune şeful statului în urmă cu două săptămâni. În momentul de faţă, calculele cu privire la majoritatea din Parlament pe o lege atât de contestată stau sau cad împreună cu calculele privind susţinerea unei moţiuni de cenzură împotriva cabinetului Grindeanu 2.

Un scenariu şi mai plauzibil legat de un eventual eşec al legii salarizării se referă la propagarea unei crize economice, în urma celei politice. În acest fel, bugetul s-ar putea dovedi incapabil să susţină povara noilor majorări salariale.

Economia este afectată, de obicei, de tensiunile politice, dar totul depinde de durata acestora, spune fostul ministru de Finanţe, Anca Dragu. „Cu siguranţă va fi o încetinire a programelor coaliţiei. Amanarea unor decizii de investiţii şi consum”, a declarat fostul ministru la Realitatea TV.

Criza politică declanşată în plin boom economic de liderii PSD şi ALDE, Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu, ar putea duce la o „cădere în gol” a celor mai importanţi indicatori macroeconomici.

Primele efecte ale noii crize politice sunt explozia cursului valutar şi creşterea costurilor la care se împrumută statul. Euro a atins rapid un nou maxim al ultimilor 4 ani şi jumătate, urcând spre cota de 4,59 lei. Analiştii economici au previziuni destul de sumbre cu privire la viitorul imediat:

„Lucrurile sunt pierdute pentru acest an. Nu se mai poate face nimic. Orice guvern ar veni, în perioada de vară, vine toamna, nu se mai poate face nimic. În anul 2017, în pofida faptului că avem o majoritate parlamentară confortabilă, economia este absolut în criză. 2017 este un an pierdut definitiv. Lucrurile se îngreunează foarte mult, condiţiile sunt altele, leul este deja lovit de această mişcare şi va continua şi în următoarele zile. Putem să discutăm cine va fi prim-ministru, dar să nu ne aşteptăm ca economia României să aibă sucesul de până acum”, a declarat la Realitatea TV profesorul de economie Mircea Coşea.

Potrivit lui Coşea, fondurile europene n-au cum să intre, investiţiile străine sunt descurajate, iar creşterea economică nu este un câştig, ci o pierdere pentru că e bazată pe consum şi dezechilibrează macroeconomia prin balanţa de plăţi.

În aceste condiţii, nu va fi exclusă prorogarea legii salarizării al cărei impact bugetar pentru anul 2018 este de 76 de miliarde de lei.

Sindicaliştii sunt nemulţumiţi de modificările aduse Legii salarizării, în condiţiile în care ministrul Muncii a anunţat o decalare a calendarului majorărilor salariale.

Potrivit ultimei forme a legii salarizării, bugetarii nu vor primi majorările salariale după calendarul avansat până acum. „De la 1 ianuarie 2018, toţi bugetarii vor avea o creştere a salariului brut de 25%. De la 1 martie 2018, încă 25% pentru profesori, care, adăugat la creşterea de 25%, înseamnă de fapt o creştere de 50%”, a declarat Lia Olguţa Vasilescu la momentul ultimelor retuşări din Parlament.

Primarii, viceprimarii şi consilierii din primării sunt printre puţinii care sunt deja cu sacii în caruţă. Salariile aleşilor locali au crescut deja cu 30 la sută. Măsura a fost votată în plenul Camerei Deputaţilor încă din aprilie după ce a fost susţinută de ministrul Muncii. Lia Olguţa Vasilescu a explicat că majorarea ar urma să se aplice până la intrarea în vigoare a legii salarizării.

Specialiştii IT din justiţie susţin că sunt nemulţumiţi de prevederile legii salarizării unitare pentru că veniturile ar urma să fie înjumătăţite, fiind încadraţi la nivelul salarial al funcţionarilor publici. Informaticienii susţin că dacă legea trece în varianta actuală, vor declanşa proteste.

„Vrem să atragem atenţia casei politice şi opiniei publice cu privire la nedreptate care se crează prin acest proiect al legii salarizării unitare. Mă refer la excluderea unei întregi categorii profesionale din familia ocupaţională justiţie şi plasată undeva la funcţiile comune, ceea ce înseamna o mare nedreptate şi reduceri salariale între 50% şi 70%. Asta va duce, evident, la demisii în masă şi, prin urmare, calitatea serviciilor va scădea. Veniturile unui specialist IT, în prezent, sunt cuprinse între 6.000 şi 11.000 de lei, iar prin faptul că vom fi încadraţi la nivelul salarial al funcţionarilor publici vom ajunge să câştigăm cât un portar sau o femeie de serviciu. Noi dorim să rămână actuala formă de salarizare, cel puţin în cazul nostru, al specialistilor IT. În condiţiile în care în Parlament nu se va ajunge la o variantă a legii salarizării, acceptată de specialiştii IT, luam în calcul proteste la nivelul întregii ţări, asta însemnând inclusiv oprirea lucrului în instanţe”, a declarat Daniel Ciortan, specialist IT în cadrul Ministerului Justiţiei, scrie Mediafax.ro.

„În cazul în care se va declanşa conflictul de muncă şi vom intra în grevă, accesul la bazele de date ale MAI va fi blocat, programul Ecris nu va mai fi actualizat, internetul în instanţe va fi, de asemenea, blocat. Deci, toate dosarele care vor fi pe rol rămân în aer, persoanele arestate preventiv vor fi puse în libertate pentru că le vor expira mandatele, etc”, explică un alt informatician.

Specialiştii IT susţin că sunt mulţumiţi de salariile actuale însă, chiar dacă se apropie de cele din mediul privat, responsabilităţile sunt mai multe.

Plenul Senatului va dezbate şi vota, luni, proiectul Legii salarizării, după adoptarea, cu amendamente, în Comisia de muncă în cursul săptămânii trecute. Proiectul iniţiat de PSD a suferit modificări din partea senatorilor, aceștia majorând salariile aleşilor locali, ai angajaţilor din Gărzile de mediu, din ANI, ANAF şi din Educaţie. Plenul Senatului este programat să înceapă luni, la ora 16.00.

Faţă de forma depusă de PSD în Parlament, raportul Comisiei conţine unele modificări, în principal privind creşteri salariale. Astfel, a fost adoptat un amendament propus de PNL şi UDMR prin care au fost majorate cu 1.450 lei indemnizaţiile tuturor primarilor şi viceprimarilor de oraşe din România, mai puţin pe cele ale primarului şi viceprimarilor generali al Capitalei şi cele ale preşedinţilor şi vicepreşedinţilor de Consilii Judeţene.

Au fost majorate cu 15% începând cu 1 ianuarie 2018 şi salariile angajaţilor din serviciile deconcentrate aflate în subordinea Ministerului Mediului, cu 10% cele ale personalului de specialitate al Consiliului Legislativ şi cu 15% salariile angajaţilor Agenţiei Naţionale de Integritate care lucrează cu informaţii clasificate.

Salarii mai mari vor avea şi angajaţii ANAF, parlamentarii afirmând că în proiectul iniţial a existat o „eroare materială”, pentru că aceşti bugetari nu erau introduşi în grila de salarizare a administraţiei publice centrale. Amendamentul adoptat înseamnă o majorare cu aproximativ 3.000 de lei pentru funcţiile de conducere şi între 100 de lei şi 1.800 de lei pentru funcţiile de execuţie. Majorările au venit după o serie de proteste ale angajaţilor ANAF.

În Comisia de muncă a Senatului au fost adoptat şi mai multe amendamente de majorare a salariilor din familia ocupaţională de funcţii bugetare „învăţământ”, astfel încât un director general administrativ al universităţii va avea un salariu cuprins între 11.003 şi 14.477 lei, la fel ca decanul, iar secretarul şef al universităţii va avea salariu de pro-decan, cuprins între 10.037 şi 12.459 lei.

Au fost adoptate modificări şi pentru personalul din Apărare. Un amendament votat spune că, în caz de deces al unui militar sau poliţist, urmaşii să primească echivalentul a 12 salarii sau solde ale celui decedat, indiferent de vechimea în muncă a respectivului. În prezent, urmaşii celor care au peste 25 de ani vechime, primesc un ajutor cuprins între 15 şi 20 de solde.