Un atac cu drone şi rachete lansat marţi dimineaţa de forţele ruse asupra Kievului a provocat întreruperi în alimentarea cu energie electrică şi apă în capitala Ucrainei, a anunţat primarul oraşului, potrivit Kyiv Independent.

Atac asupra infrastructurii energetice din Kiev, în plină iarnă 

Rusia a atacat Kievul şi alte oraşe ucrainene cu rachete balistice şi drone în noaptea de 20 ianuarie, în condiţiile în care Ucraina se confruntă cu temperaturi scăzute şi o criză energetică tot mai gravă.

Capitala ucraineană traversează cea mai dificilă iarnă de la începutul invaziei ruse pe scară largă, ca urmare a atacurilor constante asupra infrastructurii energetice. Preşedintele Volodimir Zelenski a declarat stare de urgenţă în sectorul energetic la 14 ianuarie, pe fondul intensificării atacurilor.

Întreruperi ale utilităţilor în estul Kievului

Primarul Kievului, Vitali Klitschko, a anunţat pe Telegram că un atac asupra malului estic al râului Dnipro a provocat întreruperi în alimentarea cu energie electrică şi apă. O clădire nerezidenţială a fost lovită, iar o persoană a fost rănită, potrivit acestuia.



Canale de ştiri neoficiale de pe Telegram au publicat imagini cu blocuri de apartamente înalte rămase în întuneric. Şeful administraţiei militare a capitalei, Tymur Tkachenko, a declarat că o zonă de depozitare a fost avariată şi mai multe maşini au fost incendiate.

Alerte aeriene extinse în mai multe regiuni ale Ucrainei

Forţele aeriene ucrainene au emis avertismente privind rachete balistice pentru regiunile Kiev, Dnipropetrovsk şi Vinniţia, iar armata a anunţat decolarea bombardierelor ruseşti MiG-31, purtătoare de rachete hipersonice Kinjal. Ulterior, a fost raportat un al doilea val de drone care se apropia de Kiev în jurul orei 5.00, iar rachete au fost semnalate și la ora 6.30.

Alarmele aeriene au fost declanşate încă din seara precedentă în Kiev şi în alte regiuni, inclusiv în zona Odesa. Primarul Vitali Klitschko a anunţat rănirea unei persoane în districtul Dniprovskyi, iar preşedintele Volodimir Zelenski avertizase anterior că Rusia pregăteşte un atac de amploare asupra Ucrainei, care ar putea viza infrastructura energetică, inclusiv obiective legate de centralele nucleare.

Pentru prima dată de la începerea invaziei ruse în Ucraina autorităţile de la Kiev au cerut locuitorilor să părăsească oraşuşul pentru o anumită perioadă.

Îndemnul a fost făcut după ce în noaptea de 9 ianuarie ruşii au lovit la Kiev cu rachete balistice Oreşnik. Atac care s-a soldat ce cel puţin 4 morţi şi 26 de răniţi.

Vladimir Putin declarase anterior că noile rachete zboară cu o viteză de 10 ori mai mare decât cea a sunetului și nu pot fi interceptate de sistemele de apărare aeriană.

Adresarea către cetăţeni a primarului oraşului Kiev

În aproape jumătate dintre clădirile rezidențiale din Kiev au rămas fără căldură, pe fondul unui val de frig sever. Situația l-a determinat pe primarul capitalei ucrainene, Vitali Kliciko, să îi îndemne vineri pe locuitori să părăsească „temporar” orașul, pentru prima dată de la declanșarea invaziei ruse, în februarie în 2022.

Îndemnul vine nu atât din cauza pericolului atacurilor aeriene continuie, cât din cauza că din cauza bombardamentelor autorităţile nu pot asigura capitala cu agent termic. Temperaturile din Kiev oscilează între -7 și -12 grade Celsius, iar „jumătate dintre clădirile rezidențiale ale orașului – aproape 6.000 – sunt în prezent fără căldură”, a declarat Kliciko.

Operatorul privat de energie DTEK din Ucraina a anunțat că 417.000 de gospodării sunt fără curent electric, din cauza atacurilor ruse și a condițiilor meteorologice dificile.



Rachetele Oreşnik, folosite de Putin pentru a doua oară în Ucraina

Forțele aeriene ucrainene au anunțat că Rusia a lansat în cursul nopții 36 de rachete și 242 de drone, dintre care 18 rachete și 226 de drone au fost doborâte.

În aceste atacuri a fost utilizată, pentru a doua oară în timpul războiului, racheta hipersonică rusă de ultimă generație Oreșnik. Moscova susține că aceasta poate atinge viteze de circa 13.000 km/h și poate transporta încărcături nucleare, însă în atacurile recente ar fi fost folosită cu focoase convenționale.

Volodimir Zelenski a confirmat folosirea rachetei Oreșnik și a precizat că autoritățile din regiunea Liov (Lviv) au raportat distrugeri, fără a fi clar ce obiectiv a fost vizat.

„Atacul a avut loc exact în momentul în care un val de frig important s-a abătut asupra țării”, a denunțat Zelenski, cerând o „reacție clară” din partea comunității internaționale.

Răzbunarea lui Putin

Ministerul rus al Apărării a afirmat că loviturile au vizat „ținte strategice” și reprezintă un „răspuns la un atentat terorist” atribuit Kievului împotriva unei reședințe a președintelui Vladimir Putin – acuzație respinsă de Ucraina și de Occident, catalogată drept „o minciună”.

La sfârşitul anului trecut, Rusia a amenințat Ucraina că-și va „înăspri” poziția în negocierile de pace din cauza unei prespuse tentative a Kievului de a lovi reședința președintelui rus Vladimir Putin cu drone în dimineața zilei de 29 decembrie.

Acuzația că Ucraina a atacat una dintre reședințele președintelui Vladimir Putin a venit din partea ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov, la o zi după ce Donald Trump și Volodimir Zelenski s-au întâlnit în Statele Unite pentru a încheia un acord de pace între Rusia și Ucraina.

Oficialul rus a mai spus că Moscova va riposta și își va revizui poziția în negocierile care vizează încetarea invaziei pe scară largă pe care a declanșat-o în Ucraina.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că este „o minciună” afirmația că ar fi vizat reședința prezidențială din Valdai, regiunea Novgorod, la nord-vest de Moscova.

El a afirmat că Rusia încearcă să submineze negocierile dintre SUA și Ucraina privind războiul și „pregătește terenul pentru a lansa atacuri – cel mai probabil asupra capitalei [ucrainene] și asupra clădirilor guvernamentale”.

Atacurile desfășurate de ruși în noaptea de duminică spre luni au provocat moartea a două persoane în Kiev și în apropierea capitalei, au anunțat autoritățile locale, după avertismentul armatei privind amenințarea de rachete la nivelul întregii țări. În capitală, „o persoană a murit în atac”, a transmis pe Telegram șeful administrației militare Tymour Tkatchenko, în timp ce oficialii au precizat că o unitate medicală a fost lovită, relatează DW.

Două persoane au murit în urma atacurilor lansate de Rusia asupra Kievului 

Potrivit autorităților ucrainene, cel puțin două persoane au murit în urma raidurilor aeriene ale Rusiei asupra Kievului și a localităților din jur, după ce în toată Ucraina a fost instituită alertă aeriană. Tymur Tkacenko, șeful administrației militare a orașului, a confirmat că una dintre victime se afla în capitală.

Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență a raportat izbucnirea unui incendiu la o unitate medicală din districtul Obolon, în nordul Kievului. În interior se aflau pacienți internați, iar după stingerea flăcărilor, salvatorii au găsit un corp în clădire. Pe Telegram, instituția a anunțat că trei persoane au fost rănite și 25 evacuate.

Mai multe localități din regiunea Kiev au fost lovite, iar guvernatorul Mykola Kalașnik a precizat că un bărbat de aproximativ 70 de ani a murit în orașul Fastiv, aflat la sud-vest de capitală.



Moscova, vizată zilnic de drone – spune Rusia

Ministerul rus al Apărării susține că Ucraina a lansat atacuri cu drone asupra Moscovei în fiecare zi de la începutul anului 2026, o posibilă intensificare față de loviturile anterioare, mai rare. Până la miezul nopții de duminică, sistemele antiaeriene ar fi doborât 57 de drone în regiunea Moscovei, dintr-un total de 437 doborâte pe teritoriul Rusiei, a transmis instituția pe Telegram.

Ucraina afirmă că aceste acțiuni au rolul de a afecta logistica militară și infrastructura energetică a Rusiei, de a crește costurile de război ale Moscovei și de a răspunde atacurilor repetate cu rachete și drone lansate încă de la începutul conflictului, în urmă cu aproape patru ani.

Trump contestă declarațiile Kremlinului privind atacul asupra lui Putin

Președintele american Donald Trump a spus că, potrivit evaluărilor oficialilor din SUA, Ucraina nu a vizat reședința lui Vladimir Putin în presupusul atac cu dronă de săptămâna trecută. Poziția contrazice afirmațiile Kremlinului, respinse și de Volodimir Zelenski drept „tipice” minciuni ale Moscovei, menite să abată atenția de la negocierile de pace.

Inițial, Trump afirmase că „ceva s-a întâmplat în apropiere” de locuința liderului rus, însă acum precizează că nu există dovezi că reședința ar fi fost ținta. „Nu cred că acel atac a avut loc”, le-a declarat el jurnaliștilor la bordul Air Force One, în drum spre Washington, duminică. „Nu credem că s-a întâmplat, acum că am putut verifica”, a adăugat acesta.

Eforturile diplomatice continuă

Inițiativele pentru oprirea războiului dintre Rusia și Ucraina vor continua în cursul acestei săptămâni. Luni, șefii statelor majore ai aliaților Ucrainei sunt așteptați la Kiev pentru discuții privind perspectivele țării.

Marți, „Coaliția a Voinței”, condusă de Franța și Marea Britanie, se va reuni la Paris pentru a analiza concluziile întâlnirilor anterioare. Sâmbăta trecută, consilieri pentru securitate națională din 14 state ale Uniunii Europene și din Canada au avut deja consultări la Kiev.

Ucraina a reacționat cu îngrijorare după ce Statele Unite au suspendat temporar livrarea unor categorii de arme, fără a informa oficial autoritățile de la Kiev. Într-un comunicat emis miercuri, Ministerul ucrainean al Apărării a precizat că nu a primit nicio notificare oficială privind modificarea sau oprirea programului de sprijin militar stabilit anterior, potrivit ABC News.

SUA a întrerupt livrările de arme către Ucraina

Oficialii de la Kiev au reiterat importanța unei susțineri constante din partea partenerilor occidentali, subliniind că orice amânare sau întrerupere a ajutorului militar riscă să încurajeze agresiunea rusă. Ministerul de Externe a convocat însărcinatul cu afaceri american, insistând asupra faptului că sprijinul militar este esențial pentru apărarea teritoriului și pentru descurajarea atacurilor Moscovei.

Pe fondul escaladării ofensivei ruse, surse militare ucrainene au recunoscut că fără muniția livrată de SUA, eforturile de apărare vor fi semnificativ afectate. „Europa contribuie, dar depindem în mare măsură de sprijinul american. Fără el, vom întâmpina dificultăți reale”, a transmis o sursă pentru AFP.

Kremlinul a salutat decizia Washingtonului de a suspenda livrările

Între timp, Kremlinul a salutat decizia Washingtonului de a suspenda livrările, considerând-o un pas spre încheierea conflictului. „Cu cât sunt mai puține arme trimise Ucrainei, cu atât se apropie mai mult finalul operațiunii noastre militare”, a declarat purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov.

Potrivit agenției Reuters, Pentagonul a luat această decizie pe fondul reducerii stocurilor interne, oprind temporar furnizarea unor tipuri de muniție de precizie și sisteme de apărare aeriană. Măsura a fost confirmată ulterior de oficiali de la Casa Albă.



Conflictul se intensifică, iar Rusia a lansat în ultimele săptămâni atacuri aeriene repetate asupra orașelor ucrainene, provocând pierderi civile și distrugeri semnificative. În acest context, lipsa muniției de 155 mm și incertitudinile legate de viitorul sprijin militar american amplifică presiunea asupra autorităților de la Kiev.

Trump a sugerat posibilitatea vânzărilor de rachete Patriot către Ucraina

Deși președintele Donald Trump a sugerat recent posibilitatea continuării vânzărilor de rachete Patriot către Ucraina, până în prezent nu a fost anunțată o strategie clară privind politica militară a administrației sale în regiune.

Într-un răspuns oficial, Pentagonul a transmis că analizează opțiuni pentru a menține sprijinul acordat Ucrainei, cu obiectivul de a contribui la încheierea conflictului, fără a compromite însă capacitatea de apărare a Statelor Unite.

Kiev a fost din nou vizat de atacuri aeriene în noaptea de joi spre vineri, 6 iunie 2025. Potrivit autorităților ucrainene, orașul a fost lovit de un val mixt de rachete balistice și drone kamikaze, lansate de Rusia în contextul unei escaladări a ostilităților înaintea negocierilor de pace programate la Istanbul.

Alarmă aeriană permanentă în timpul nopții la Kiev 

Potrivit presei ucrainene și agențiilor internaționale, sirenele de alertă aeriană au sunat aproape continuu pe parcursul nopții în Kiev. Locuitorii au fost sfătuiți să rămână în adăposturi, în contextul unei serii de explozii raportate în mai multe cartiere ale capitalei.

Primarul orașului, Vitali Kliciko, a transmis vineri dimineață, printr-un mesaj publicat pe contul său oficial de Telegram, că mai multe zone rezidențiale au fost afectate în urma acestui atac.

„Au avut loc explozii și incendii în cartierele Solomianski și Obolon. Resturi de rachete au căzut peste clădiri și mașini. Mai multe echipaje de intervenție sunt la fața locului”, a declarat edilul.



Patru persoane rănite și infrastructură avariată după bombardamentele Rusiei

Șeful administrației militare a orașului Kiev, Tymur Tkachenko, a oferit un bilanț preliminar al atacului. Potrivit acestuia, patru persoane au fost rănite, iar două dintre ele au fost transportate la spital pentru investigații suplimentare.

Tkachenko a menționat că în urma exploziei unui obiect aerian neidentificat, un incendiu a izbucnit la etajul 11 al unui bloc de locuințe cu 16 niveluri, situat în cartierul Solomianski. Alte incendii s-au produs într-un hangar metalic, în zona industrială.

De asemenea, resturi de rachetă au avariat o benzinărie din cartierul Holosiivski, provocând căderea unor dărâmături. În urma impactului, a fost afectată și linia de metrou dintre stațiile Darniția și Livoberejna, ceea ce a dus la suspendarea temporară a circulației subterane pe acel tronson.

Răspunsul autorităților din Kiev

Administrația militară a Kievului a precizat că sistemele de apărare antiaeriană ale Ucrainei au fost activate în timpul atacului și că o parte dintre rachetele lansate de armata rusă ar fi fost interceptate. Informațiile nu au fost confirmate încă de către Ministerul Apărării de la Kiev.

„Rugăm populația să nu părăsească adăposturile până la primirea mesajelor oficiale de încetare a pericolului. Resturile rachetelor interceptate pot fi la fel de periculoase ca proiectilele intacte”, a transmis administrația printr-un comunicat oficial.

Alte orașe aflate sub alertă aeriană

Nu doar Kiev s-a aflat sub atac în noaptea de 6 iunie. Potrivit agenției Ukrinform, alerte de atac aerian au fost emise în mai multe regiuni din nordul și estul Ucrainei. În orașele Harkov, Sumîi și Lugansk, autoritățile locale au raportat explozii și activitate intensă a sistemelor de apărare aeriană.

Ministerul ucrainean al Energiei a confirmat că în zona Sumîi au fost afectate mai multe linii de distribuție a energiei electrice, însă alimentarea a fost restabilită parțial până în cursul dimineții.

Cum vede Donald Trump războiul care a adus zeci de mii de morți și sute de mii de răniți

Preşedintele american Donald Trump a făcut o analogie cel puțin nepotrivită în Biroul Oval, în timpul întâlnirii cu cancelarul german Friedrich Merz. Liderul SUA a comparat războiul dintre Ucraina şi Rusia cu ”doi copii care se bat în parc”, relatează AFP.

„Uneori vezi doi copii mici care se bat ca nişte nebuni. Ei se detestă şi se bat într-un parc, iar tu ncerci să-i desparţi şi ei nu vor să fie despărţiţi”, a declarat Trump.

„Uneori e mai bine să-i laşi să se bată un moment şi abia după aia să-i desparţi”, a continuat Donald Trump.

Așa-numita „Coaliția a voluntarilor”, formată din 26 de țări aliate și reprezentanți ai Uniunii Europene și NATO, a trecut sâmbătă într-o nouă etapă, denumită „faza operațională”. Scopul coaliției este de a intensifica presiunile asupra Rusiei pentru a-l forța pe Vladimir Putin să negocieze încetarea războiului din Ucraina.

Summit virtual și planuri pentru sprijin militar. Coaliția voluntarilor intră în faza operațională

În cadrul unui summit virtual convocat de Regatul Unit, premierul britanic Keir Starmer a anunțat că săptămâna viitoare, joi, șefii militari ai țărilor participante se vor întâlni în Regatul Unit pentru a discuta planuri concrete privind o posibilă desfășurare de trupe pe teritoriul ucrainean. Starmer a subliniat că această etapă presupune măsuri mai robuste pentru sprijinirea unui acord de pace și garantarea securității Ucrainei.

„Vom consolida apărarea și forțele armate ale Ucrainei și vom fi pregătiți să ne desfășurăm ca o ‘Coaliție a voluntarilor’ pentru a proteja Ucraina pe uscat, pe mare și în aer”, a declarat premierul britanic.

Coaliția a voluntarilor intră în faza operațională. Creșterea presiunii asupra Rusiei

Participanții la summit au convenit să intensifice sancțiunile economice împotriva Rusiei, inclusiv înghețarea activelor financiare, pentru a-l slăbi pe Vladimir Putin și a-l forța să accepte negocieri. Starmer a făcut apel la un dialog serios pentru o încetare globală a focului, susținută de acorduri de securitate puternice.

Premierul britanic a subliniat că Ucraina a demonstrat deschiderea către pace printr-o încetare a focului de 30 de zile, în timp ce Rusia tergiversează procesul, cerând „studii aprofundate” înainte de a aproba acordul.

Reacții internaționale și sprijin pentru Ucraina

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a îndemnat liderii aliați să exercite presiuni asupra Kremlinului, acuzându-l pe Putin că face „tot posibilul” pentru a împiedica încetarea focului. Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a reiterat sprijinul UE pentru consolidarea forțelor armate ale Ucrainei și a subliniat necesitatea unei păci „juste și durabile”.

Poziția Italiei

Prim-ministrul Italiei, Giorgia Meloni, a participat la discuții, dar a reafirmat că Italia nu intenționează să trimită personal militar în Ucraina. În schimb, Italia va continua să colaboreze cu partenerii europeni și occidentali pentru a defini acțiuni de securitate eficiente.

Obiectivele „Coaliția voluntarilor”

Summitul virtual a avut ca principal obiectiv obținerea de angajamente concrete și consolidarea rolului „Coaliției voluntarilor” ca forță de menținere a păcii. Această reuniune vine la două săptămâni după o întâlnire fizică la Londra, sub tema „Asigurarea viitorului nostru”.

În cadrul unei vizite la Kiev, unde l-a întâlnit pe președintele Zelenski, Keir Starmer s-a angajat să pună Ucraina în „cea mai puternică poziție posibilă”. Cele două părți au semnat un pact „istoric” de 100 de ani. Vizita de joi a prim-ministrului britanic a fost marcată de explozii puternice și sirene de raid aerian, deoarece sistemele de apărare ale Ucrainei au interceptat un atac cu dronă rusească.

Priemierul britanic, primit la Kiev cu sirene antiaeriene și explozii puternice. Recunoscând „salutul” Rusiei, Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina va trimite propriul „salut înapoi”, transmite bbc.

Zelenski vrea garanții de securitate

Președintele ucrainean a lăudat angajamentul Marii Britanii, în contextul preocupărilor mai ample legate de faptul că președintele ales al SUA, Donald Trump, ar putea reduce ajutorul.

Zelenski încearcă să obțină garanții de securitate de la aliații-cheie, deoarece există temeri că noua administrație americană ar putea începe să preseze Ucraina să facă pace cu Rusia.

Joi, prim-ministrul Marii Britanii a promis că va acorda mai mult sprijin Ucrainei în efortul său continuu de război împotriva Rusiei – cu care luptă din februarie 2022.

„Suntem alături de voi nu doar astăzi, în acest an sau în următorul – ci timp de 100 de ani – mult timp după ce acest război teribil se va termina și Ucraina va fi liberă și va prospera din nou”, i-a spus el lui Zelenski.



Sprijin economic și militar

Keir a declarat că raidul aerian care l-a întâmpinat la Kiev a fost o amintire a atacurilor zilnice și a „hotărârii poporului ucrainean în fața acestora”.

Pactul de joi oficializează sprijinul economic și militar pe care Regatul Unit l-a promis deja lui Volodimir Zelenski.

Pe lângă sprijinul militar, inclusiv livrarea unui nou sistem mobil de apărare antiaeriană care urmează să fie proiectat în Regatul Unit și finanțat de Danemarca, acordul include ajutor economic, sprijin pentru asistența medicală și o colaborare militară sporită în domeniul securității maritime și al tehnologiei dronelor.

De asemenea, Regatul Unit va continua să instruiască trupele ucrainene. Până în prezent, peste 50.000 de persoane au fost instruite pe teritoriul britanic în timpul conflictului.

Un atac cu rachete ucrainene a lovit principalul terminal petrolier din Crimeea. Forțele ucrainene au revendicat atacul care a provocat incendiul. Aproximativ 300 de oameni au fost nevoiți să părăsească orașul Feodosia, aflat în Crimeea anexată Rusiei. Potrivit autorităților locale, nu au fost raportaţi morți sau răniți. „În timpul nopții, a fost efectuat un atac asupra terminalului petrolier al inamicului din Feodosia”, a anunțat armata Kievului într-un mesaj postat pe rețelele de socializare.

Terminalul petrolier Feodosia a rămas fără două rezervoare

Terminalul petrolier Feodosia este folosit mai ales pentru aprovizionarea cu combustibil a armatei ruse, potrivit rapoartelor Statului Major de la Kiev, care susţine că două dintre cele cinci rezervoare ale instalației ar fi fost complet distruse, scrie 20minutos.es.

Moscova a declarat că a trimis o unitate medicală de urgență pentru a face față incendiului care a izbucnit în incinta terminalului. În 2014, președintele rus Vladimir Putin a anexat ilegal teritoriul ucrainean al Crimeei, anticipând astfel invazia pe scară largă din 2022.

De atunci, Moscova a organizat alegeri în regiune, stârnind indignarea Uniunii Europene, care consideră votul „nul și neavenit”, întrucât „Crimeea este Ucraina”. Potrivit presei ucrainene, atacurile ruseşti care au avut loc în ultimele 24 de ore în Ucraina au provocat cel puțin patru morți și zeci de răniți.

Zelenski cere mai multe arme

Potrivit surselor din Forțele aeriene ucrainene, luni, regiunile Sumy, Harkov și Kiev au fost lovite puternic de rachete aeriene balistice și bombe aeriene ghidate.Volodimir Zelenski a spus că apărarea antiaeriană ucraineană a distrus peste 50 de drone Shahed. „Pe parcursul acestei săptămâni, inamicul a folosit aproximativ 20 de rachete de diferite tipuri, peste 800 de bombe aeriene ghidate și aproape 400 de drone de diferite tipuri. Această teroare aeriană zilnică poate fi oprită”.

Liderul ucrainean a anunţat că la întâlnirea militară care va avea loc săptămâna viitoare la Ramstein, Germania, va continua să solicite aprovizionarea ţării sale cu arme cu rază lungă de acțiune. (Traducerea-Rador)

Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiga, a declarat sâmbătă că Rusia intenționează să lanseze atacuri asupra instalațiilor nucleare din Ucraina înainte de venirea iernii.

În acest context, el a solicitat AIEA și partenerilor internaționali ai Kievului să instituie misiuni permanente de monitorizare în jurul centralelor nucleare ale țării.

Ucraina solicită măsuri de protecție pentru centralele nucleare

Șeful diplomației ucrainene a anunțat că, potrivit informațiilor provenite din serviciile de spionaj ucrainene, Kremlinul se pregătește să efectueze atacuri asupra unor instalații nucleare esențiale din Ucraina înainte de venirea iernii.

„Sunt vizate în special dispozitivele de distribuţie deschise (de la centrale nucleare) şi substaţii de transmisie, esenţiale pentru funcţionarea în siguranţă a unităţilor nucleare”, a adăugat ministrul.

Andrii Sîbiga nu a oferit detalii despre motivele pentru care Kievul suspectează că astfel de atacuri sunt planificate.

Până în prezent, Moscova nu a reacționat la aceste afirmații.



Se cere o reacție rapidă din partea comunității internaționale

Andrii Yermak, șeful de cabinet al președintelui din Ucraina, a solicitat o reacție promptă din partea comunității internaționale în fața amenințării unui atac asupra unei centrale nucleare.

„Aceasta este o pregătire pentru un posibil scenariu de dezastru nuclear. Rusia este un terorist.

Trebuie să fie opriți aici și acum. Țările din Vest și din Sudul Global trebuie să reacționeze ferm la pregătirile pentru teroare”, a transmis Yermak.


Ucraina acuză Rusia de șantaj nuclear

Rusia a desfășurat o campanie de bombardament aerian asupra rețelei electrice din Ucraina începând din toamna anului 2022, după invadarea țării la începutul acelui an.

Ucraina a acuzat anterior Rusia de șantaj nuclear după ce, în martie 2022, forțele ruse au preluat controlul asupra centralei nucleare de la Zaporijie, cea mai mare din Europa, la începutul invaziei, potrivit Reuters.

Cele două părți s-au acuzat constant că atacă zonele din jurul centralei, ceea ce a dus, în repetate rânduri, la întreruperea alimentării cu energie electrică a acesteia, sporind riscul unei pene de curent ce ar putea declanșa un accident nuclear.

Război în Ucraina, ziua 929. Trupele lui Putin au lansat alte lovituri asupra Kievului. De altfel, capitala țării invadate de ruși a fost una dintre principalele ținte în ultimii doi ani. Noul ministru de externe a lansat un apel disperat către aliați.

Război în Ucraina, ziua 929. Rusia nu renunță la presiuni 

În ultimele ore, forțele ruse au atacat din nou Kievul. Este a cincea oară de la începutul lunii septembrie când capitala Ucrainei este lovită. Conform autorităților, dronele rusești trimise spre această zonă au fost doborâte rând pe rând.

De asemenea, rușii au lansat atacuri și asupra altor ținte, iar printre acestea s-au numărat regiunile Mikolaiv și Harkov.

Apel către aliați

Luni, Kievul a lansat un nou apel către aliații țării. Noul ministru de externe Andrii Sîbiha i-a îndemnat pe aceștia să cumpere arme fabricate de producătorii ucraineni, arată EFE.

„Cea mai bună modalitate de a spori ajutorul militar acordat Ucrainei în acest moment este să cumpăraţi arme pentru luptătorii ucraineni de la producătorii ucraineni”, a transmis oficialul.

Potrivit noului ministru, prin intermediul acestui demers, armata sa ar putea beneficia de finanțare suplimentară. În acest sens, producătorii ar putea livra mai mult armament.

„Unii dintre partenerii noştri cumpără deja de la producători ucraineni. Le cerem să-şi sporească investiţia şi alţii să le urmeze exemplul”, a adăugat el.

Război în Ucraina, ziua 929. Supoziții despre detronarea lui Putin

În urmă cu cinci luni, Danemarca a răspuns solicitărilor venite de la Kiev și a acceptat să cumpere arme de la acești producători.

Între timp, șirul discuțiilor legate de o posibilă detronare a lui Putin continuă.



Conform generalului american Ben Hodges, oligarhii loiali ai președintelui rus se vor întoarce împotriva lui. Astfel, liderul de la Kremlin ar avea un „un sfârșit dramatic”, arată generalul.

Luni, China a transmis că va face exerciții militare împreună cu Rusia, urmând ca acestea să se desfășoare în următoarele săptămâni.