Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a transmis duminică seară că formațiunea este dispusă să participe la discuții cu premierul desemnat Adrian Veștea, însă o poziție privind susținerea viitorului Executiv va fi luată doar după clarificarea majorității parlamentare, a programului de guvernare și a componenței cabinetului.

Kelemen Hunor: Lecția ultimelor săptămâni este clară: poți guverna cu majoritate parlamentară stabilă

Liderul UDMR. Kelemen Hunor a comentat situația politică apărută după retragerea lui Eugen Tomac din cursa pentru formarea noului guvern și nominalizarea lui Adrian Veștea pentru funcția de premier. Într-un mesaj publicat pe Facebook, Kelemen Hunor a arătat că experiența ultimelor săptămâni a demonstrat importanța existenței unei majorități parlamentare solide și a unui program de guvernare clar.

În introducerea mesajului său, liderul UDMR a făcut referire la eșecul încercării lui Eugen Tomac de a obține sprijinul necesar pentru învestirea unui cabinet.

„Lecția ultimelor săptămâni este clară: poți guverna cu majoritate parlamentară stabilă, program clar și decizii responsabile. Eugen Tomac a întors sarcina formării unui guvern, după ce a devenit clar că nu este necesară majoritate pentru inaugurarea guvernului.

Șeful statului l-a desemnat acum pe Adrian Veștea, politician al Partidului Național Liberal, fost ministru al dezvoltării. Cu toate acestea, metoda nominalizării ridică întrebări: putem începe construirea guvernului prin evitarea realităților parlamentare și politice, în timp ce după nominalizare trebuie clarificat dacă există sprijin parlamentar în spatele acestuia și cum se raportează Partidul Național Liberal la acesta?”, a scris Kelemen Hunor.

Participare la negocieri, dar fără o decizie imediată

Kelemen Hunor a transmis că reprezentanții UDMR vor participa la eventualele discuții inițiate de premierul desemnat, considerând că acesta este comportamentul firesc într-un astfel de moment politic.

„Dacă premierul nominalizat ne invită să negociem, bineînțeles că îi vom asculta sugestiile”, a transmis liderul Uniunii.

Totuși, el a precizat că o hotărâre privind susținerea viitorului guvern nu poate fi luată înainte de prezentarea detaliilor esențiale ale proiectului politic.

„Abia când vom ști cu ce majoritate parlamentară, cu ce program de guvernare și cu ce miniștri se bazează, vom putea lua o decizie responsabilă cu privire la poziția UDMR”.

Kelemen Hunor cere formarea rapidă a unui guvern funcțional

În finalul mesajului, președintele UDMR a subliniat că actuala perioadă de incertitudine trebuie încheiată cât mai repede, iar partidele trebuie să găsească o formulă de guvernare capabilă să funcționeze.

„Oamenii așteaptă, pe bună dreptate, ca, după o perioadă îndelungată de incertitudine politică, România să aibă un guvern funcțional. În zilele următoare trebuie clarificate condițiile pentru aceasta.”

Președintele ales al României, Nicușor Dan, a anunțat, într-o conferință de presă susținută duminică seara, că Ilie Bolojan rămâne propunerea sa pentru funcția de prim-ministru. Declarația a venit în contextul întâlnirii pe care cei doi au avut-o după anunțarea rezultatelor turului al doilea al alegerilor prezidențiale.

„A fost o întâlnire firească, de lucru, în care am discutat prioritățile pentru viitorul apropiat. Ilie Bolojan rămâne propunerea mea pentru funcția de premier”, a declarat Nicușor Dan, potrivit News.ro.

El a adăugat că predarea oficială a mandatului de președinte va avea loc luni, 26 mai, și a subliniat că tranziția se va face fără incidente majore. „Predarea mandatului nu presupune nimic extraordinar. Va fi o procedură formală, așa cum este normal într-o democrație funcțională”, a spus Nicușor Dan.

Bolojan: „Avem obligația să livrăm rezultate”

De partea cealaltă, Ilie Bolojan a declarat că își asumă această nominalizare cu responsabilitate. Programul de guvernare va fi orientat spre reforme concrete.

„Le mulțumesc cetățenilor pentru încredere. Avem obligația să livrăm rezultate. Vom începe cu un audit clar al administrației și un set de măsuri pentru redresare economică”, a afirmat Bolojan.

Nicușor Dan, mulțumiri pentru sprijinul comunității maghiare

Președintele ales a ținut să mulțumească comunității maghiare pentru participarea la vot. A menționat că mobilizarea a fost una „impresionantă”.

„Vreau să subliniez mobilizarea remarcabilă a populației de etnie maghiară. Le mulțumesc pentru implicare și susținere. Este un gest democratic și o dovadă a atașamentului față de valorile europene”, a transmis Nicușor Dan în cadrul conferinței.

Totodată, el i-a mulțumit explicit liderului UDMR, Kelemen Hunor: „Îi mulțumesc domnului Kelemen Hunor pentru mesajul său. Este important să rămânem uniți și să construim pe această bază un viitor pentru toți românii”.



Kelemen Hunor: „Felicitări lui Nicușor Dan!”

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a postat pe Facebook un mesaj în care și-a exprimat sprijinul pentru noul președinte al României și a felicitat comunitatea maghiară pentru participarea masivă la vot.

„Felicitări lui Nicușor Dan! Le mulțumesc tuturor celor care au participat la alegeri. Mobilizarea comunității maghiare a fost excepțională. Este un semnal clar că ne pasă și că vrem să fim parte activă a deciziilor importante pentru viitorul țării”, a scris Kelemen Hunor.

Diaspora, participare ridicată: „Votul din Moldova, un semnal clar”

Nicușor Dan a evidențiat și participarea ridicată a diasporei, în special în Republica Moldova. Potrivit datelor preliminare prezentate de AEP, prezența la vot în Chișinău și în alte orașe importante din Moldova a fost peste media înregistrată în primul tur.

„Participarea românilor din diaspora, în special din Republica Moldova, a fost semnificativă. Este un semnal clar că dorința de schimbare și apropierea de valorile europene sunt reale”, a spus Dan.

El a adăugat că România va continua să sprijine parcursul european al Republicii Moldova. „Vom susține fiecare pas în direcția integrării europene a Moldovei. Este o datorie istorică și un angajament ferm”, a completat președintele ales.

Planurile pentru perioada imediat următoare

Întrebat despre prioritățile din primele săptămâni de mandat, Nicușor Dan a menționat reforma administrației, digitalizarea serviciilor publice și elaborarea bugetului pentru anul 2026.

„Vrem să începem cu lucruri concrete. Vom demara o analiză detaliată a instituțiilor centrale, urmând să propunem restructurări acolo unde este cazul. Digitalizarea va fi o componentă-cheie”, a afirmat el.

Totodată, a menționat că își dorește o relație „instituțională” și „constructivă” cu partidele parlamentare: „Vom colabora cu toți cei care pun interesul public pe primul loc. Nu va exista discriminare politică în funcție de apartenența la un partid sau altul”.

Nu sunt bani pentru majorări de pensii. Liderul UDMR, Kemelen Hunor, a anunțat că pensionarii cu venituri mici, de până la 3.000 de lei, ar urma să primească un ajutor financiar suplimentar, dar abia în toamnă.

Nu sunt bani pentru majorări de pensii

Hunor a declarat că „bugetul pe anul trecut a fost făcut varză” și că în 2025 nu sunt bani pentru majorări de pensii, așa cum a zis Marcel Ciolacu. Liderul UDMR a mai anunțat că autorul financiar pentru pensionarii cu venituri mici și medii va veni într-o singură tranșă.

„Va exista un ajutor pentru cei cu pensiile mici, între 1.300 și 3.000, asta a fost discuția in coaliție și asa e pregătit bugetul, pentru 2025 va fi ușor diferențiat, pentru pensiile mici va fi o sumă mai mare, pentru pensiile spre 3.000 va fi o sumă un pic mai redusă.”, a spus Hunor.

În prezent sunt 2,9 milioane de pensionari dintr-un total de 4,7 milioane cu pensii mai mici de 3.000 de lei, arată date oficiale de la CNPP. Alți 1,3 milioane au pensii între 3.000 și 5.000 de lei, iar ceilalti – peste 5.000 de lei.

Ciolacu spune altceva

Cu toate acestea, premierul Marcel Ciolacu a spus că s-ar putea face o majorare cu rata inflației a pensiilor: „În funcție de execuția bugetară trebuie să vedem dacă se pot indexa pensiile de la data de 1 septembrie.”



Kelemen Hunor a spus că nu este posibil așa ceva pentru că nu sunt suficienți bani. El a declarat că sunt șanse să se indexeze pensiile abia în 2026.

Hunor și Bolojan îl contrazic

„Bugetul anul trecut a fost făcut varză, cu un deficit de 8,6% și datorii uriașe. În 2025 nu se va face indexarea. În funcție de situația economică încercăm în 2026 să avem posibilitatea de a indexa pensiile, dar în 2025 din păcate nu există bani.”, a spus liderul UDMR.

Nici liderul PNL Ilie Bolojan nu este foarte încrezător. El a spus că pensionarii nu trebuie să aibă așteptări nerealiste. Potrivit datelor oficiale, pensia medie din sistemul de stat a ajuns la valoarea de 2.750 de lei, la finele anului trecut, după ce recalcularea din septembrie a dus la majorări pentru 80% dintre vârstnici.

Președintele UDMR Kelemen Hunor îi dă dreptate lui Crin Antonescu și spune că data alegerilor ar trebui stabilită cât mai curând.

Kelemen Hunor: Data alegerilor trebuie stabilită cât mai repede

Liderul maghiarilor Kelemen Hunor consideră că o ședință a coaliției formate din UDMR, PNL și PSD ar trebui să aibă loc la jumătatea săptămânii viitoare.

Kelemen Hunor a adăugat că a discutat pe această temă și cu președintele PSD, Marcel Ciolacu, și cu președintele PNL, Ilie Bolojan, iar decizia privitoare la data întâlnirii Coaliției se va lua cel târziu luni dimineață.

„Această perioadă de sărbători, Crăciun, Revelion… nimeni nu a avut posibilitatea de a face un plan și o strategie pentru alegerile prezidențiale. Poate că au fost și comunicatori care nu au fost exact pe linia acordului de coaliție.

Dar acolo are dreptate Crin Antonescu: data alegerilor trebuie stabilită cât mai repede, nu putem tergiversa, nu putem amâna stabilirea datei alegerilor”, a declarat Kelemen la Europa FM.

Alegerile, înainte de Paști

„Săptămâna care urmează trebuie o decizie care să se transforme în OUG și apoi în Hotărâre de Guvern, iar aceste alegeri prezidențiale trebuie făcute înainte de sărbătorile pascale” – a mai spus liderul UDMR.

Kelemen Hunor a adăugat că nu trebuie lăsată impresia că cineva dorește să amâne alegerile, pentru că nu există o astfel de intenție în coaliție.

El consideră că forurile de conducere ale fiecărui partid din Coaliție va trebui să valideze candidatura lui Crin Antonescu pentru prezidențiale.

De asemenea, Kelemen a precizat că la UDMR nu este nici o probelmă cu validarea și că formațiunea pe care o conduce va face asta curând.

„Sunt sigur că și celelalte partide vor face la fel“, a mai spus politicianul, adăugând: „propunem scurtarea termenului de 75 de zile până la ziua alegerilor”.



Antonescu va fi susținut de cele trei partide, promite Kelemen

Liderul UDMR spune că nu s-a schimbat nimic în privința candidatului pe care-l va susține Coaliția și că acesta va fi Crin Antonescu.

„Nu a zis că se retrage, și are dreptate când spune că dorește cât mai repede o echipă de campanie. Dar sunt convins că această chestiune se va rezolva săptămâna viitoare.

O întâlnire a coaliției, o OUG, o hotărâre de Guvern în care să se stabilească câteva chestiuni juridice legate de alegerile prezidențiale. Inclusiv putem să reducem termenul de 75 de zile de la data stabilirii alegerilor până la ziua alegerilor.

Putem scurta la 65, la 60 de zile. Eu aș fi bucuros să reducem termenul de 75 de zile prevăzut în ordonanța în vigoare”, a încheiat Kelemen Hunor.

Cine este cel mai bogat candidat la Cotroceni. Avem candidați la prezidențiale care au mai multe case, mașini, precum și sume impresionante în conturi, dar și candidați, care trăiesc doar din salariu și au credite.

Averile „prezidențiabililor” – Lista caselor și conturilor cu bani. Cine este cel mai bogat candidat la Cotroceni
Mircea Geoană și-a cumpărat teren în apropierea Capitalei, are două apartamente în București, unul cumpărat și unul moștenit, două mașini, obiecte de mobilier sau decorative moștenite, plus bijuterii și obiecte de artă.

În ultimul an, a vândut un apartament de 220.000 de euro și a donat o mașină de 40.000 de euro. În declarația de avere, are aproximativ 450.000 de euro în depozite și plasamente și investiții de aproximativ 250.000 de euro.

Fostul secretar general adjunct al NATO a avut anul trecut indemnizație de 240.000 de euro pentru funcției deținute, dar câștigă și pensie că fost diplomat și bani din chirie și din drepturi de autor.

Premierul Marcel Ciolacu deține două terenuri și două case în județul Buzău, nu are mașină și are în conturi 115.000 de lei. Din indemnizația de premier a strâns aproape 180.000 de lei, iar soția lui, care administrează o patiserie din Buzău, are un salariu lunar de 4.500 de lei.

Averile strânse de candidații la prezidențiale

Nicolae Ciucă are două terenuri, unul în comuna Plenița, unde s-a născut, altul în Ilfov, casă lângă București, două mașini, aproape 340.000 de lei depozite în conturi și 100.000 de lei datorie la bancă. În declarația de avere și-a trecut indemnizația de fost premier, cea de președinte al senatului și pensia specială.

Elena Lasconi a trecut mai multe terenuri și case moștenite de soțul său, o mașină, a acordat un împrumut de 33.000 de lei către USR și are de plătit credite de peste 400.000 de lei. Trăiește din salariul de primar, iar soțul său este consilier juridic la grupul USR din Camera Deputaților.

George Simion nu are terenuri, nici casă, nu a declarat nicio mașină, nici bijuterii sau tablouri mai scumpe de 5.000 de euro. În schimb, a rămas cu 60.000 de euro după botezul copilului organizat la Gura Humorului.

Liderul UDMR, Kelemen Hunor, are 3 terenuri intravilane și 2 agricole, 3 case de locuit în județele Cluj și Harghita, are patru mașini și a investit în tablouri ale artiștilor contemporani.

Fostul premier Ludovic Orban deține împreună cu soția o casă de locuit, are o mașină veche de 17 ani și trăiește din indemnizația de deputat.

Candidat independent la prezidențiale, Cristian Diaconescu a moștenit un teren într-o comună din Argeș și a mai cumpărat unul. Mai deține două case și un apartament, două mașini și a moștenit trei tablouri a căror valoare este mai mare de 6.000 de euro.

Un articol publicat de o publicație maghiară folosește cazul vechi de 30 de ani al unui centru de pregătire a jandarmilor din Miercurea Ciuc (Csíksereda) pentru a invoca un presupus atac al statului român împotriva comunității secuiești și „trădarea” liderilor UDMR.

Publicație maghiară, atac dur la adresa statului român

În realitate, articolul publicat de o Publicație maghiară miercuri este mai mult o manevră de manipulare politică, care încearcă să submineze credibilitatea partidului cu jumătăți de adevăr și retorică extremă, potrivit Transtelex, care scrie că UDMR se confruntă acum cu faptul că narațiunea extremistă pe care a ales-o anterior nu poate fi susținută pe termen lung fără consecințe, iar propria sa bază radicalizată s-ar putea întoarce cu ușurință împotriva sa.

Articolul vorbește despre o „distrugere completă a comunității secuiești”.

În articolului cu titlul „În Miercurea Ciuc se pregătește o provocare brutală românească…” , autorul, Gergely Huth, invocă o „distrugere completă a comunității secuiești”. Potrivit articolului, ca parte a unui plan vechi de zeci de ani, statul român încearcă să submineze interesele comunităților secuiești și maghiare din Miercurea Ciuc și din întregul Ținut Secuiesc.

Concret, autorul susține că statul român intenționează să construiască una dintre cele mai mari baze de antrenament ale jandarmeriei din România în imediata vecinătate a bisericii Csíksomlyó, care ar include un poligon de tragere, zone de antrenament și clădiri de cazarmament.

Potrivit Transtelex, autorul „exagerează în mod deliberat” anumite evenimente și conexiuni, în timp ce pe altele le trece sub tăcere, astfel încât cititorul să poată crede cu ușurință că comunitatea maghiară este întotdeauna o victimă și că statul român încearcă să-i asuprească pe maghiari ca parte a unei conspirații.

Povestea tensiunilor pe marginea zonei de cinci hectare din Miercurea Ciuc – subiectul a numeroase bătălii juridice și politice – se întinde pe mai mult de trei decenii.

Suprafața amintită este situată lângă cimitirul cartierului de locuințe Kalász. Proprietatea este situată la aproximativ 3-4 kilometri de biserică și de șaua Somlyó și nu se află direct pe traseul de pelerinaj. Și chiar dacă centrul de formare planificat ar fi construit, acesta nu ar afecta în mod direct experiența pelerinajului nici vizual, nici fizic.

Povestea terenului

Respectivul teren a fost proprietatea parohiei romano-catolice Csíksomlyó înainte de naționalizare. În 1991, aceasta a depus o cerere de revendicare pentru mai multe zone deținute anterior, dintre care una era chiar acest teren de cinci hectare.

Până în 1996, suprafața a fost administrată de Agroprodcom, pe atunci proprietate de stat, dar în august 1996, guvernul condus de Nicolae Văcăroiu a declarat suprafața proprietate publică a statului prin Hotărârea de Guvern nr. 684 și a dat-o gratuit Ministerului de Interne.

În 2008, administrația orașului a solicitat ca zona să fie scoasă din proprietatea publică a statului și să revină în proprietatea orașului sau a parohiei. Cererea a fost respinsă, iar zona a rămas în proprietatea jandarmeriei.

În 2010, Attila Korodi – deputat la acea vreme – a susținut că jandarmeria făcea presiuni pentru a achiziționa suprafața de cinci hectare și a construi acolo o cazarmă de jandarmi. Chestiunea era în litigiu de mai bine de un deceniu la acea vreme.

În 2012, municipalitatea a adoptat un plan general de dezvoltare urbană, care a marcat zona în cauză ca zonă verde. Ministerul de Interne a inițiat un proces de invalidare a planului, care în cele din urmă s-a încheiat cu un succes din punct de vedere juridic, iar planul a fost invalidat în 2017.

Municipalitatea a adoptat un nou plan general de dezvoltare în anul următor, care includea deja clasificarea zonală specială a zonei, ceea ce a permis jandarmeriei să își pună în aplicare planurile în zona fără restricții de construcție.

Potrivit explicației primarului Attila Korodi, prin declararea zonei ca zonă specială, orașul a pierdut toate mijloacele legale de a influența ceea ce se construiește pe teren.

Kelemen Hunor a încercat să clarifice situația pe Facebook situația

Joi, la o zi după publicarea articolului din Magyar Nemzet, liderul UMDR a afirmat, într-o postare pe Facebook, că UDMR se opune înființării centrului Jandarmeriei în Miercurea Ciuc.

„Planul pentru centrul de pregătire a fost publicat pentru prima dată în 1996, iar populația orașului și UDMR au protestat împotriva lui încă de atunci. Chiar și astăzi, considerăm că este o greșeală și o eroare faptul că jandarmeria vrea să construiască un centru național de pregătire în Csíksereda, aproape de centrul orașului și de cimitir”, a scris președintele UDMR în postarea sa.

Kelemen Hunor a spus că UDMR este convinsă că o astfel de investiție nu ar trebui nici măcar planificată fără consultarea locuitorilor din Miercurea Ciuc.

„Pe de o parte, Ținutul Secuiesc are nevoie de alte investiții, iar pe de altă parte, statul român transmite un mesaj locuitorilor din Ținutul Secuiesc că nu are încredere în ei. A fost un mesaj greșit înainte și este și astăzi un mesaj greșit!”, a adăugat el.

Kelemen Hunor, liderul UDMR, a declarat marți că pachetul de măsuri fiscale anunțate de Guvern conține numeroase improvizații, dintre care unele sunt de neacceptat.

Kelemen Hunor va trimite propunerile UDMR către Guvern

Kelemen Hunor, reprezentantul UDMR, critică pachetul de măsuri fiscale anunțate de Guvern. El susține că acestea includ și anumite improvizații de neacceptat. Tocmai de aceea UDMR va face un set de propuneri care ar trebui, potrivit partidului, să fie luate în considerare în varianta finală a proiectului.

UDMR a transmis marți într-un comunicat de presă că grupurile parlamentare ale UDMR au ascultat explicațiile prim-ministrului și ale ministrului de finanțe cu privire la măsurile Guvernului. Kelemen Hunor, preşedintele UDMR, a afirmat însă, în urma întâlnirii, că propunerile reprezintă „o improvizaţie completă şi încalcă principiul autonomiei locale”.

Principalele nemulțumiri ale UDMR se referă la măsurile care afectează negativ administraţiile locale. Totodată, Hunor este deranjat și de măsurile care subminează principiile autonomiei locale şi ale subsidiarităţii. UDMR critică și măsurile care impun standarde de performanţă aleşilor locali, dar și pe cele referitoare la comasarea instituţiilor culturale.

UDMR critică așa-numitul „impozit de lux

În comunicatul de presă transmis de UDMR, Kelemen Hunor susține că impozitul asupra bunurilor mobile şi imobile, pe care îl numește „impozitul de lux”, ar trebui să ajungă la autoritățile locale. Hunor susține că taxa de 1% asupra veniturilor marilor operatori economici ar fi trebuit implementată încă de anul trecut.

Liderul UDMR consideră și că direcţiile regionale ale ANAF ar trebui desfiinţate.

„Kelemen Hunor a catalogat drept o improvizaţie totală şi a explicat că, dacă anul trecut ar fi fost adoptate propunerile Uniunii pentru introducerea taxei de 1% asupra veniturilor obţinute de marii operatori economici şi bănci, deficitul bugetar ar fi fost mult mai mic în prezent. Ceea ce este cunoscut sub denumirea de „impozitul de lux”, care nu este altceva decât impozitul asupra bunurilor mobile şi imobile, ar trebui, de asemenea, să revină autorităţilor locale, iar direcţiile regionale ale ANAF ar trebui desfiinţate”, anunță UDMR.

Totodată, partidul consideră și că Guvernul ar trebui să ia în considerare și taxe mai mari pentru jocurile de noroc.

„Jocurile de noroc ar trebui supuse unei taxe mai mari, iar Guvernul ar trebui să ofere garanţii că impozitarea băncilor nu va duce la creşterea dobânzilor şi taxelor percepute de bănci”, a mai transmis formaţiunea.

Kelemen Hunor, președintele UDMR, a declarat, pentru presa maghiară, că motivele pentru care Uniunea nu mai e la guvernare sunt „ipocrizia” și „jafurile și lăcomia”. Acesta a mai afirmat că un rol l-a avut și președintele Klaus Iohannis.

Kelemen Hunor, despre motivele pentru care UDMR nu mai e la guvernare

„Putem vorbi cu siguranță despre ipocrizie. Unul dintre motivele clare pentru alungarea UDMR din guvern sunt jafurile și lăcomia. Un alt motiv este că nu se țin de cuvânt. Degeaba promit orice, semnează orice, se răzgândesc peste noapte dintr-un motiv sau altul”, a declarat Kelemen Hunor pentru publicația de limbă maghiară Maszol, citată de Digi24.

Acesta a mai afirmat că în cadrul negocierilor purtate în contextul rotativei s-a văzut că „încercau să ne facă să ne ridicăm de la masă”: „Cu toate acestea, nu ne-am ridicat de la masă. Am negociat până în ultimul moment. Am căutat soluții până în ultimul moment. Se simțea că voiau să ne dea afară. Nu a existat un singur argument de ce ar trebui să renunțăm la cele două portofolii. Și da, există un moment în care trebuie să spui ”nu””.

Kelemen Hunor a spus apoi că nici președintele Klaus Iohannis n-a mai vrut UDMR la guvernare: „Comportamentul și atitudinea lui ne-au determinat să concluzionăm că nu dorește ca UDMR să participe în continuare la această coaliție sau că nu îi pasă deloc ce se va întâmpla. Întrucât stabilitatea politică a țării nu este afectată de faptul că UDMR nu este la guvernare, acesta nu l-a interesat în mod deosebit”.

Acesta a mai susținut că eșecul aderării la Schengen a fost unul „total”, vinovați fiind Iohannis și Bogdan Aurescu, fostul ministru de Externe.

Amintim că liderul UDMR a mai lansat atacuri la adresa PSD și PNL și cu alte ocazii, în Parlament, la votul Guvernului Ciolacu, și în timpul Congresului USR din 17 iunie.

Scenariul organizării alegerilor anticipate, în România, nu mai este fezabil în această perioadă, este de părere președintele UDMR, Kelemen Hunor. Liderul maghiar a precizat că ideea anticipatelor nu a fost agreată de ceilalți doi șefi ai partidelor din coaliție. Kelemen Hunor spune că a propus anticipate deoarece 2024 va fi un an paralizat din cauza campaniilor electorale repetate.

Liderul UDMR, Kelemen Hunor, susține că a avut o discuție cu ceilalți șefi ai partidelor de coaliție, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă pe tema alegerilor anticipate. Potrivit spuselor sale, anticipatele ar fi fost o soluție în condițiie în care anul viitor va fi paralizat din cauza campaniilor electorale. Kelemen Hunor a precizat că punctul său de vedere nu a fost împărtășit de partenerii PSD și PNL, astfel că alegerile anticipate nu mai reprezintă o opțiune.

„A fost o discuţie într-un cerc restrâns între preşedinţii partidelor din coaliţie. Fiecare a discutat apoi în partid. Într-adevăr, eu am propus această soluţie. Nu mai este fezabilă soluţia, fiindcă nu există o înţelegere, un consens şi aici sunt câţiva actori fără de care nu se poate ajunge la anticipate. În primul rând majoritatea şi apoi preşedintele republicii”, a declarat Kelemen Hunor.

Liderul UDMR a precizat că, din discuții, a înțeles că alegerile anticipate nu ar fi dorite de președintele Klaus Iohannis, iar liberalii i-au preluat punctul de vedere,

„Eu nu am vorbit cu preşedintele, dar de la liberali am înţeles că nu (dorește anticipate – n. red.)”, a spus Kelemen Hunor, răspunzând unei întrebări pe acest subiect.

PNL a îmbrățișat poziția de la Cotroceni

Pe de altă parte, liderul UDMR a mai spus că nici în PNL nu există o poziție unitară cu privire laalegerile anticipate. În timp ce o parte dintre liberali sunt de acord cu acestea, alții se opun. În cele din urmă, a precizat el, a primat opinia celor care nu sunt de acord, mai ales că este în concordanță și cu poziția lui Klaus Iohannis.

„Am avut această discuţie şi formală şi informală şi mulţi au zis că da, dar au ajuns la concluzia că nu. De ce am spus eu că ar fi bine să facem alegerile anticipate? Am avut câteva argumente. În primul rând, anul 2024 va fi un an al stagnării. Nu va fi un an al instabilităţii politice că nu poţi să spui că dacă ai alegeri e instabilitate, dar este stagnare, categoric.

Dacă alegerile sunt în iunie, asta înseamnă că imediat după sărbătorile de iarnă toată lumea intră în pregătirea listelor campaniilor electorale şi se termină undeva spre 14-15 decembrie cu al doilea tur la prezidenţiale. Asta înseamnă că tot anul 2024 este un an pierdut, fiindcă administraţia centrală şi o parte din administraţia locală, aşteaptă să vadă cine va câştiga alegerile şi care va fi direcţia”, a mai afirmat Kelemen Hunor.

Argumentele lui Kelemen Hunor în favoarea anticipatelor

Liderul UDMR, crede că alegerile cele mai importante. care dau direcția guvernării vor fi ultimele, în ordine, de la finalul anului 2024, adică cele parlamentare și prezidențiale. Drept care, organizarea de anticipate ar rezolva cel puțin o parte din problemă, stabilind cine va guverna pentru următorii patru ani.

„Şi am spus că singura modalitate de a prelua presiunea şi de a anula presiunea de pe anul 2024 e să aducem alegerile parlamentare cu un an înainte, fiindcă asta se poate. Altceva nu poţi să aduci mai înainte, doar alegerile parlamentare. Am spus că în septembrie – octombrie, putem face, avem coaliţie, avem majoritate, avem guvern.

Şi atunci în 2024, la europarlamentare poţi să faci o campanie cu tematică europeană, la locale ai posibilitatea de a face alianţe locale, dacă doreşti, mi ales că ştii care e coaliţia şi la prezidenţiale fiecare are o marjă de manevră foarte mare şi am elibera anul 2024. Ăsta a fost argumentul meu principal”, a declarat Kelemen Hunor.

PNL nu dorește alegeri anticipate

El a precizat că poziția cu privire la organizarea anticipatelor nu a fost agreată de PNL, astfel că s-a renunțat la acest scenariu. PNL se află în acest moment pe un trend de scădere în sondajele de opinie, în vreme ce PSD crește.

Pe de altă parte, AUR este în ascensiune, iar mulți alegători – dintre cei anti-PSD, care au votat cu PNL în trecut – se orientează spre partidul lui George Simion care are șanse mari să obțină locul doi la următoarele alegeri.

Kelemen Hunor a spus că PSD ar fi fost de acord cu anticipatele, însă nu și PNL, astfel că propunerea a picat.

„PSD ar fi fost de acord, aşa am înţeles eu. Dar nici nu mai contează fiindcă nici eu nu vreau să fiu omul care indiferent despre ce se vorbeşte, eu vin cu subiectul alegerilor anticipate. Acest subiect, din punctul meu de vedere, pe agenda publică, politică, nu mai există, fiindcă nu am reuşit să construim un consens şi fără toţi actorii implicaţi în această direcţie nu se poate”, a precizat preşedintele UDMR.



Kelemen Hunor despre comasarea alegerilor

Tot în acest context, Kelemen Hunor a făcut o serie de comentarii cu privire la comasarea alegerilor de anul viitor, propunere făcută de PNL, în speranța că va mai recupera ceva din pierderile electorale. Reprezentanții PNL au ajuns la concluzia că partidul ar obține câteva procente în plus dacă alegerile locale ar fi comasate cu cele parlamentare, dat fiind că primarii și președinții de consilii județene ar trage și campania parlamentarilor.

„Asta a fost propunerea liberalilor şi se analizează. Din punctul meu de vedere e greu să ajungi la comasarea alegerilor locale cu parlamentare. În primul rând trebuie să vezi oportunitatea politică. Apoi trebuie să vezi dacă constituţional, legal, se poate. Din punctul meu de vedere se poate doar dacă avem stare de alertă, stare de urgenţă. În 2020 noi am prelungit mandatul aleşilor locali de câteva ori, dar am avut stare de alertă, eram în pandemie. Acum nu putem inventa o stare de alertă doar ca să amânăm mandatul aleşilor locali.

Dar se poate analiza. Eu cred că e foarte greu să mergi pe o astfel de variantă fără să ai într-adevăr contextul stării de alertă sau stării de urgenţă că după aceea, dacă cineva atacă hotărârea sau legea, în funcţie ce cale alegi, la Curtea Constituţională, sau contenciosul administrativ, sigur nu ar rezista”, a conchis Kelemen Hunor.

Capcana comasării alegerilor

O astfel de inițiativă, comasarea alegerilor locale cu cele parlamentare, poate fi și o capcană pentru cei care doresc acest lucru, adică PNL. Astfel, AUR stă mai bine în sondajele de opinie generale, dar nu are structuri solide și nici candidați la nivel local. Or, în cazul comasării, cei care vor vota AUR la parlamentare vor vota cu acest partid pe toate buletinele de vot, inclusiv la locale.

Acest lucru se va întâmpla, de regulă, acolo unde PNL și PSD nu au candidați locali puternici, care să domine campania electorală. Șansele AUR de a câștiga voturi de pe urma celor două partide mari vor crește destul de mult.

În concluzie, comasarea alegerilor ar putea provoca PNL mai multe pierderi decât câștiguri, dacă nu vor analiza cu atenție toate implicațiile acestui demers.

S-ar putea întâmpla la fel ca și în cazul modificării legislației privind alegerile locael într-un singur tur. Legea a fost inițiată de PDL, în 2010, pe vremea când era condus de Emil Boc, sperând că astfel și va securiza posturile de primari și președinți de consilii județene, însă adevărații beneficiari au fost cei de la PSD. Dându-și seama de eroare, ulterior, PNL-PDL au încercat să revină la vechiul sistem electoral, însă fără succes.

De altfel, corectarea legislației electorale pentru alegerile locale este unul dintre angajamentele pe care PNL și le-a luat și pe care nu l-a respectat, din 2019, de când a preluat guvernarea

Ministrul Mediului, Apelor si Padurilor, Barna Tanczos, a incercat in mod penibil sa il spele pe seful lui, Kelemen Hunor, in scandalul declaratiilor rasiste ale premierului ungar Viktor Orban. Kelemen este in concediu pana vineri astfel incat s-a sustras de la sedinta de azi a coalitiei in care ar fi trebui sa prezinte explicatii.

Intrebat cum comenteaza declaratiile premierului Ungariei, Viktor Orban, facute recent la Scoala de la Vara de la Tusnad, ministrul Mediului a spus ca punctul nostru de vedere al formatiunii politice a fost exprimat de presedintele Kelemen Hunor si nu doreste sa faca alte comentarii pe subiect.

„Sunt declaratiile domnului Orban (Viktor Orban, premierul Ungariei, n.r.). In ceea ce priveste punctul nostru de vedere (al UDMR, n.r.) acesta a fost exprimat de domnul presedinte Kelemen (Hunor, n.r.) si in momentul de fata nu voi exprima un alt punct de vedere in privinta declaratiilor de la Tusnad. Nu cred ca domnul Kelemen a facut vreo declaratie cu privire la aplauze. In niciun caz, nu putea sa aplaude pentru ca nu a fost prezent la acel discurs. Imaginile sunt gresite, nu a fost la acel discurs si nu a aplaudat, in niciun caz. Punctul meu de vedere, personal, l-am spus acum cateva zile. Ramane acelasi… Punctul nostru de vedere a fost exprimat si nu dorim sa exprimam alte comentarii cu privire la acest lucru”, a afirmat oficialul.

In ceea ce priveste discutarea subiectului in sedinta de Coalitie, Barna Tanczos a mentionat ca declaratii se vor face ulterior acestei intalniri si a adaugat ca presedintele UDMR, Kelemen Hunor, revine in Romania, din concediu, vineri, 12 august.

Toate finantarile care vin de la Budapesta catre asociatii sau fundatii maghiare prezente in Romania sunt legale si UDMR nu a folosit niciodata acesti bani pentru activitati politice sau cu scop politic, a mai declarat, miercuri, la finalul sedintei de Guvern, Barna Tanczos.

„Toate finantarile care vin de la Budapesta catre asociatii sau fundatii sunt finantari legale. In niciun caz nu ar fi acceptat nicio asemenea asociatie sau fundatie finantari ilegale. In ceea ce priveste destinatia acestora, nu doar vorbitorii de maghiara beneficiaza de ele. Multe sunt investitii de utilitate publica. Toate patinoarele sunt deschise pentru toti care vor sa practice hocheiul sau vor sa patineze. Investitia pentru dezvoltarea capacitatii de interventie chirurgicala la Spitalul din Miercurea Ciuc este o investitie pentru toti cetatenii Romaniei.

Este incorect sa spunem ca aceste finantari sunt pentru vorbitorii de limba maghiara. Finantarile respecta legislatia nationala, legislatia europeana. Daca se considera, la nivel diplomatic, ca este nevoie de un acord, cu siguranta acel acord va exista intre Ministerul de Externe din Romania si ministerul din Ungaria. Finantarile sunt bazate pe cererile care se trimit de catre asociatii si fundatii catre entitatile care finanteaza minoritatea maghiara din alte state decat Ungaria si se evalueaza. Nu stiu care sunt conditiile, criteriile pe care le practica toate entitatile finantatoare. Noi am trimis o cerere pentru dezvoltarea sistemului hocheistic din judetul Harghita si din judetele invecinate si am primit finantarea. Niciodata UDMR nu a folosit bani din Ungaria pentru activitati politice sau cu scop politic (in Romania, n.r.)”, a subliniat Tanczos.