Alegerile europarlamentare stârnesc îngrijorare în rândul forțelor democratice din Austria. Peste un sfert dintre alegătorii austrieci înclină către formaţiunea xenofobă, eurosceptică şi prorusă Partidul Libertăţii (FPOE).

Partidul Social-Democrat (SPOE), de opoziţie, şi Partidul Popular (OeVP) al cancelarului Karl Nehammer, se clasează pe următoarele locuri. Acestea sunt cotate, în sondaje, cu 20%, respectiv 23% din intenţiile de vot.

Alegerile europarlamentare cu extremiști pe primul loc 

Cetățenii austrieci sunt din ce în ce mai preocupați de situaţia economică şi de imigraţie. În aceste condiții, mai mult de un sfert dintre alegători înclină, la alegerile europarlamentare din 9 iunie, spre Partidul Libertăţii (FPOE). Este o formațiune xenofobă, eurosceptică şi prorusă. O victorie, în alegeri, a FPOE, va contribui la consolidarea extremei-drepte în viitorul Parlament European.

Conform sondajelor, Partidul Libertăţii este cotat cu 27% până la 30% în intenţiile de vot, la alegerile europarlamentare. Formațiunea va obține cel puţin zece procente mai mult decât la precedetul scrutinul european, din 2019.

Locul al doilea, este disputat de Partidul Social-Democrat austriac (SPOE), de opoziţie, şi Partidul Popular austriac (OEVP) al cancelarului federal Karl Nehammer. Cele două partide sunt cotate, în cercetări cu scoruri cuprinse între 20% şi 23%. Situația este mai îngrijorătoare în cazul partidului condus de Nehammer. Un asemenea rezultat ar însemna o scădere de peste 11 procente faţă de cel obținut în 2019.

Partidul neoliberal NEOS concurează pentru poziţia a patra cu Verzii, parteneri minoritari în actuala coaliţie aflată la guvernare. Cele două formațiuni sunt cotate, în sondaje, cu cote între 9 şi 14 procente, la alegerile europarlamentare.

Austria, Spectra poll:

European Parliament election

FPÖ-ID: 26% (+9) SPÖ-S&D: 23% (-1) ÖVP-EPP: 22% (-13) NEOS-RE: 13% (+5) GRÜNE-G/EFA: 11% (-3) KPÖ-LEFT: 3% (+2) DNA-*: 2% (new)

+/- vs. 2019 election

Fieldwork: 13-20 May 2024 Sample size: 1000 ➤ https://t.co/XWpToexwXa pic.twitter.com/IunNzanowF

— Europe Elects (@EuropeElects) May 28, 2024

Opinia specialiștilor în politici europene

Conform unui studiu realizat de Societatea Austriacă pentru Politică Europeană, percepţia că UE este benefică cetăţenilor a scăzut la 40%, în rândul austriecilor. În 2021, nivelul era de 50%. Mai mult de jumătate dintre austrieci (51%) consideră necesară mai multă implicare decizională la nivel european pentru combaterea diferitelor crize.

„Nu este un vot în favoarea FPOE, ci unul împotriva politicii tradiţionale”, explică secretarul general al Societăţii Austriece pentru Politică Europeană, Paul Schmidt, creşterea popularităţii extremei-drepte.

Capul de listă al Partidului Libertăţii este Harald Vilimsky. El acuză Bruxellesul de mentalitate războinică, de impunerea unui „eco-comunism” și de încurajarea migraţiei ilegale. Sloganul Partidului Libertăţii apare pe afişe alături de chipurile preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi al preşedintelui ucrainean, Volodimir Zelenski. Imaginea sugerează că aceştia sunt pe punctul să se sărute.

„Să oprim nebunia UE!” este sloganul de campanie al extremei-drepte austriece pentru alegerile europarlamentare.



Alegerile europarlamentare în Austria

Partidul Libertăţii cere ridicarea sancţiunile impuse de UE împotriva Rusiei, după războiul declanșat în Ucraina. Formațiunea consideră că sancţiunile au dus la creşterea preţurilor, preocupare majoră a cetăţenilor austrieci. Rata anuală a inflaţiei a fost, în aprilie, în Austria, de 3,5%, a cincea cea mai mare din UE.

Pe de altă parte, Partidul Popular din Austria (OEVP) acuză Partidul Libertăţii că doreşte să distrugă „proiectul european”. Austria a aderat la Uniunea Europeană în 1995, iar schimbarea în bine s-a văzut la nivelul ţării.

La rândul lor, social-democraţii promit să lupte pentru mai multă justiţie socială şi împotriva privatizării serviciilor publice.

În Austria, după alegerile europarlamentare vor urma cele legislative, programate pentru 29 septembrie.

Cancelarul Austriei, Karl Nehammer, a explicat din nou de ce se opune aderării României cu drepturi depline în spațiul Schengen. El a reiterat că poziția Austriei nu se va schimba în ceea ce privește aderarea statului nostru la spațiul de liberă circulație europeană.

Karl Nehammer a preferat să scrie pe Facebook de ce Austria se opune aderării terestre a României la Schengen. El susține că decizia Austriei nu se va schimba și este motivată de faptul că granițele au nevoie de siguranță. Cancelarul Austriei a participat, în perioada 6-7 martie, la Congresul Partidului Popular European (PPE), organizat la București.

„Poziția Austriei rămâne clară și neschimbată: Momentan, sistemul Schengen nu funcționează, deci nu poate fi extins”, a scris Karl Nehammer pe Facebook, sâmbătă, 9 martie.

Karl Nehammer: „Poziția Austriei rămâne clară și neschimbată”



Cancelarul Austriei a reluat motivele pentru care spațiul de liberă circulație europeană nu ar funcționa: migrația ilegală, lipsa măsurilor sporite de siguranță la frontiere. Cu toate acestea, oficialul austriac nu a negat importanța parteneriatelor economice dintre cele două state(n.r. Austria-România)

„În cadrul călătoriei mele în România a avut loc și o întâlnire cu președintele României Klaus Iohannis în program. România este un partener important al Austriei. Companiile noastre sunt puternic implicate în România și creează mii de locuri de muncă acolo”, a scris Nehammer pe pagina sa de Facebook.

Începând cu 31 martie 2024, Bulgaria și România vor adera la spațiul Schengen cu frontierele aeriene și maritime. Consiliul Uniunii Europene a votat în unanimitate acest lucru. Înalții oficiali europeni și români au salutat votul dat de Consiliu. Din primăvară, se vor face schimbări pe toate aeroporturile din țară, pentru că pasagerii care zboară în țări Schengen nu vor mai face controlul pașapoartelor.

Spațiul Schengen. România, acceptată parțial. Cum se va călători cu avionul



Astfel, spațiile amenajate pentru zona în care se face controlul de Securitate vor fi desființate, din martie 2024, după ce România va accesa spațiul Schengen aerian. Prin urmare,călătorii nu vor mai face controlul pașapoartelor, atunci când călătoresc în spațiul Schengen.

Cu toate acestea, chiar dacă nu vom mai trece prin controlul de frontieră, arată acesta, cei care călătoresc trebuie să aibă asupra lor documente de călătorie. Aceasta fie că este vorba despre pașaport sau despre cartea de identitate (simplă sau electronică).

Karl Nehammer se alătură lui Viktor Orban Orban și Fico. Cancelarul Austriei se opune aderării rapide a Ucrainei și Moldovei în Uniunea  Europa.

Cancelarul Austriei, Karl Nehammer, s-a exprimat „categoric” împotriva unei „procedurii accelerate” ca Ucraina și Moldova să adere la Uniunea Europeană. Anunţul a fost făcut marți de serviciul de presă al Parlamentului austriac.

Cancelarul Austriei se opune

Declarațiile au fost făcute de cancelarul Austriei în cadrul unei întâlniri cu deputații din comisia pentru relația cu Uniunea Europeană a parlamentului austriac.

Nehammer le-a răspuns deputaților Petra Steger, Christian Hafenecker și Axel Kassegger. El a spus că Austria nu va fi de acord cu negocierile privind aderarea Ucrainei în condițiile actuale.

Oficialul austriac a spus că nu ar trebui să existe un tratament preferențial pentru Ucraina, în special în ceea ce privește Bosnia și Herțegovina.

El a mai subliniat că președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, nu s-a consultat înainte de a anunța perspectiva negocierilor de aderare pentru Ucraina. Separat, a spus Nehammer, pentru ca UE să fie aptă pentru extindere, trebuie efectuate reforme interne.

Karl Nehammer, gata să susţină Ucraina, dar nu vrea să încalce neutralitatea

Nehammer a spus că, în general, Austria continuă să urmeze linia UE atunci când vine vorba de solidaritate cu Ucraina. Dar fără a încălca neutralitatea şării sale.

Cancelarul Austriei a spus că este vorba în primul rând de asistență financiară pentru a sprijini Ucraina ca stat în ansamblu. Austria urmează astfel politica Ungariei și Slovaciei de a bloca discuțiile de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană.



Cancelarul Austriei, într-un gând cu Orban şi Fico

Nehammer a precizat, însă, că „în semn de solidaritate ar trebui să li se ofere și Ucrainei și Republicii Moldova perspectiva aderării”. Dar guvernul austriac este împotriva unei proceduri accelerate pentru aceste două state.

Anterior, Ungaria și Slovacia s-au opus aderării Ucrainei la UE.

Ucraina, care rezistă din februarie anul trecut invaziei ruse, consideră aderarea la Uniune un pas important pentru apropierea de Occident.

Premierul Ungariei, Viktor Orban, a avertizat că este posibil să nu se ajungă la un consens între liderii europeni privind începerea negocierilor cu Ucraina. El a afirmat că subiectul nu ar trebui să figureze pe agenda summitului european.

Partidul de guvernământ din Ungaria susţine că liderii europeni trebuie să evalueze în detaliu impactul unei eventuale aderări a Ucrainei asupra politicilor de coeziune şi agricole ale Uniunii. De care beneficiază în primul rând statele membre mai sărace, inclusiv Ungaria.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că a avut o discuție „sinceră” cu premierul ungar Viktor Orban la învestirea preşedintelui argentinian Javier Milei.

„A fost o discuţie cât se poate de sinceră. A fost vorba despre subiectele noastre europene”, a declarat Zelenski în discursul video postat luni noaptea pe canalul Telegram.

Întâlnirea a avut loc în contextul în care Orban ameninţă să blocheze mai mult sprijin financiar din partea Uniunii Europene pentru Kiev. Şi se opune intrării Ucrainei în blocul comunitar.

Summitul UE din 14-15 decembrie ar urma să decidă dacă încep sau nu negocierile de aderare cu Ucraina. Orban a declarat în mod repetat că se opune începerii discuţiilor acum. Orice decizie de a continua trebuie să fie luată în unanimitate.

Karl Nehammer a provocat recent un mare scandal în țara sa. Cancelarul austriac a făcut declarații dure care i-au adus numeroase critici.

Karl Nehammer este de părere că oamenii sunt săraci pentru că nu muncesc

Karl Nehammer a făcut declarații controversate la finalul lunii iulie, într-un restaurant din Hallein. Înregistrarea video a fost făcută însă publică abia în urmă cu două zile, când a și devenit virală.

Pe scurt, cancelarul Austriei, Karl Nehammer, spune că oamenii săraci ar trebui să muncească mai mult, dar nu vor. Totodată, el îi trimite pe copii să mănânce la McDonalds.

Declarațiile extrem de controversate au fost făcute în cadrul unei întâlniri cu membrii propriului partid.

El consideră că sărăcia se datorează faptului că oamenii nu doresc să muncească mai mult. Cancelarul mai spune și că este greu de crezut că există copii în Austria care nu au acces la o masă caldă, având în vedere că un hamburger la McDonalds poate fi cumpărat cu doar 1,4 euro.

Nehammer a avut și o reacție la criticile aduse după viralizarea înregistrării. El spune că discuția a fost purtată cu „prieteni de stânga”. Ei l-ar fi acuzat că contribuie la creșterea sărăciei din Austria.

Karl Nehammer îi scandalizează pe austrieci

Printre declarațiile lui Nehammer se numără și anumite atacuri la adresa femeilor, pe care le îndeamnă indirect să își ia joburi cu jumătate de normă.

„Atunci de ce nu crește rata joburilor part-time? Nu crește nici și pentru femeile care nu au alte responsabilități”, spune cancelarul.

El își exprimă mirarea față de faptul că oamenii care sunt săraci nu vor joburi part-time:

„Dacă nu am destui bani, muncesc mai mult. Pentru că așa o să am mai mulți bani. Dar asta nu se întâmplă. Cota locurilor de muncă part-time este neschimbată”, a continuat el.

Totuși, austriecii au fost și mai scandalizați de declarațiile cancelarului despre alimentația copiilor. Acesta le sugerează părinților să își hrănească copiii cu mâncare fast-food.

„Dar părinții? Ce înseamnă: un copil nu primește o masă caldă în Austria? Știți care este cea mai ieftină masă caldă din Austria? Nu este sănătoasă, dar este ieftină.

Un hamburger la McDonalds. 1,40 euro. Dacă cumpăr și cartofi prăjiți – 3,50 euro. Și acum cineva susține serios că trăim într-o țară în care părinții nu-și permit această mâncare pentru copilul lor?”, a mai spus Nehammer.

Politicienii austrieci au reacționat critic

Liderul Partidului Social Democrat din Austria (SPÖ), Andreas Babler, a scris pe Twitter că austriecii merită un cancelar care să-i respecte pe oameni în loc să-i disprețuiască.

„Am văzut mulți oameni în situații cu adevărat dificile. Videoclipul lui Nehammer este o palmă pentru toți cei care nu s-au născut cu o lingură de aur în mână”, a declarat și Liderul SPÖ din Austria Inferioară, Sven Hergovich.

Reprezentanta Partidului Verzilor, Karin Stanger, a caracterizat declarațiile făcute de cancelar ca fiind „rușinoase”.

Austria dă lovitura finală României. Karl Nehammer a vorbit despre planurile sale la frontiera cu Italia, după situația din Lampedusa. Cancelarul austriac a vorbit și despre veto-ul împotriva aderării țării noastre la spațiul Schengen.

Criza din Italia îi oferă lui Karl Nehammer un nou pretext să umilească România! Acesta a vorbit și depsre menținerea veto-ului împotriva aderării țării noastre la spațiul Schengen.

Cancelarul austriac a spus în cadrul unui interviu pentru Kleine Zeitung, are în vedere introducerea unor controale sporite la frontierele cu Italia, care este partener Schengen, din cauza migranților care ajung în Lampedusa.

Austria își menține veto-ul împotriva aderării României la spațiul Schengen

Publicația austriacă a precizat și că Nehammer intenționează să mențină veto-ul Austriei împotriva aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen.

Acesta a spus că autoritățile austriece au intensificat operațiunile de control în zona de frontieră cu Italia, ca răspuns la instituirea stării de urgență în Lampedusa, după ce 9.000 de persoane au debarcat pe insulă.

„Urmărim acest lucru. Este vorba despre lupta împotriva rutelor de contrabandă (…)”, a declarat cancelarul austriac.

Potrivit Der Standard, Nehammer a menționat că a vorbit la telefon cu premierul italian Giorgia Meloni pe această temă.

Cât despre aderarea României la spațiul Schengen, Karl Nehammer a spus că Austria își menține veto-ul.

„Extinderea poate fi pusă în aplicare doar atunci când protecția frontierelor externe funcționează. Acesta nu este momentul potrivit”, a declarat el pentru Kleine Zeitung.

România își va căuta dreptatea la CJE

Amintim că premierul Marcel Ciolacu a declarat că România își va căuta dreptatea la Curtea Europeană de Justiție. Asta, în cazul în care cancelarul Karl Nehammer va face din nou uz în mod nejustificat de dreptul la veto. Potrivit premierului, paguba se ridică la cel puțin două procente din PIB.

Premierul a susținut ferm că ridicarea MCV confirmă faptul că statul de drept în România este consolidat şi puternic, fiind un argument în plus care susţine aderarea României la spaţiul Schengen.

În contextul declarațiilor lui Marcel Ciolacu, ministrul austriac al afacerilor europene, Karoline Edtstadler, spunea că preocupările Austriei legate de o extindere a Spaţiului Schengen nu sunt îndreptate împotriva României, ci „împotriva unui sistem care nu mai funcţionează”.

Ministrul austriac a arătat totuşi înţelegere faţă de poziţia Bucureştiului. Ea a precizat că respectă poziţia şi „înţelegem intereselor partenerilor noştri români. În acelaşi timp, nu putem însă să închidem ochii şi să extindem un sistem deja defect”.

Vestea momentului de la Viena! Austria amenință să blocheze summitul UE privind migrația. Anunțul a fost făcut miercuri de cancelarul austriac, Karl Nehammer. Mai mult, Austria și alte 7 state cer măsuri mai dure împotriva migrației ilegale.

Austria amenință că va bloca declarația finală comună a liderilor UE, în cadrul unui summit de două zile care va avea loc la Bruxelles, dacă nu se va ajunge la acorduri concrete în materie de migrație.

Austria va bloca summitul UE

„Cuvintele goale nu vor fi suficiente. Trebuie să existe în sfârșit un angajament clar și fără echivoc de a consolida protecția frontierelor externe și de a utiliza în acest scop resurse financiare corespunzătoare din bugetul UE”, a declarat miercuri cancelarul austriac Karl Nehammer pentru cotidianul german Welt.

În caz contrar, Austria nu va putea susține declarația finală a Consiliului European, a mai spus politicianul Partidului Popular Austriac. „S-a vorbit destul despre asta, trebuie să urmeze în sfârșit pași concreți”, a continuat Nehammer.

„Era timpul ca migrația să revină în fruntea agendei Consiliului European, dar acum este vorba de măsuri concrete care să urmeze”, a adăugat el.

Mai multe state cer măsuri mai dure împotriva migrației ilegale

Potrivit lui Nehammer, mai multe state fac presiuni pentru a obține progrese concrete în cadrul deliberărilor înaintea summitului UE de joi și vineri pentru a reduce migrația ilegală, care a crescut din nou în ultimul an.

„Faptul că sistemul de azil este stricat este văzut și de destul de multe alte state membre ale UE ca și noi. De aceea, am abordat acest aspect într-o scrisoare comună adresată președintelui Consiliului Charles Michel și președintelui Comisiei Europene Ursula von der Leyen în perioada premergătoare summitului special”, a continuat cancelarul austriac.

În scrisoarea trimisă luni, alți șapte șefi de stat și de guvern, în afară de Nehammer, au cerut măsuri mai dure împotriva migrației ilegale. Printre ceilalți semnatari se numără liderii din Danemarca, Estonia, Lituania, Letonia, Malta, Grecia și Slovacia.

În document, liderii UE au solicitat un sprijin mai concret din partea Comisiei Europene și o mai mare implicare a agenției europene de frontieră Frontex în protecția frontierelor externe, precum și mai multe deportări prin îmbunătățirea cooperării cu țările de tranzit și cu țările de origine.

În plus, aceștia au cerut ca politica în materie de vize să fie utilizată mult mai puternic ca pârghie pentru a îmbunătăți disponibilitatea țărilor terțe în cauză de a prelua imigranții.

Partidul Popular (ÖVP) al cancelarului austriac Karl Nehammer şi-a pierdut majoritatea absolută, din cauza unui scor bun al naţionaliştilor din cadrul Partidului Libertăţii (FPÖ) – care a obţinut cu un sfert mai multe voturi decât în alegerile anterioare – în alegeri regionale-cheie, duminică, în Austria Inferioară, şi este nevoit să încerce să formeze o coaliţie pentru a rămâne la putere, pentru prima oară în ultimii 20 de ani, ceea ce semnalează o scădere a susţinerii Guvernului lui Nehammer, relatează Bloomberg.

Karl Nehammer a suferit o înfrângere drastică în alegerile regionale. Potrivit unui exit-poll difuzat de televiziunea publică ORF, FPÖ se clasează pe locul doi, cu 25.4% dintre voturile exprimate, iar Partidul Social Democrat (SPÖ) se clasează pe locul trei, cu 20.7% dintre voturile exprimate.

ÖVP a obţinut o victorie, cu 39.7% dintre voturile exprimate, cu zece puncte procentuale mai puţin decât în alegerile precedente.

Austria Inferioară, în care se află Viena, în estul ţării, este a doua cea mai populată regiune şi este considerată fieful ÖVP (centru-dreapta).

Industria mixtă, agricolă şi industrială a regiunii, întâmpină dificultăţi în a se adapta ”exploziei” preţurilor energiei.

Producţia austriacă de bunuri şi servicii urmează să stagneze anul acesta, în contextul estimării unei creşteri economice de 0,3%.

Cancelarul Austriei, Karl Nehammer, a abordat din nou chestiunea aderării României și a Bulgariei la spațiul Schengen. El a acordat, miercuri seară, un interviu postului de televiziune ORF. Ce a putut spune acesta?

Cancelarul austriac, Karl Nehammer, a vorbit, miercuri seară, într-un interviu postului de televiziune ORF, despre veto-ul împotriva aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen, dar și despre problemele legate de migrație.

El a fost întrebat de jurnalistul Martin Thür inclusiv pe marginea transparenței ÖVP (Partidul Popular Austriac – formațiunea condusă de prim-ministru).

În timpul interviului, cancelarul austriac l-a acuzat în repetate rânduri pe Thür că a făcut afirmații false – ceea ce jurnalistul postului ORF a negat, a arătat cotidianul austriac Kurier.

„Aceasta este interpretarea ta, interpretarea unui jurnalist ORF”, i-a spus Nehammer lui Thür.

Nehammer, despre votul Vienei împotriva primirii României în Schengen

Referindu-se la votul Vienei împotriva primirii României și Bulgariei în spațiul Schengen, cancelarul austriac a susținut încă o dată decizia luată.

„Extinderea frontierei Schengen înseamnă că protecția frontierelor externe trebuie să funcționeze”, a afirmat Nehammer. El a continuat, arătând că va voi fi în Bulgaria în curând și că însuși președintele bulgar spune că presiunea migratorie la granița turco-bulgară este uriașă”.

Moderatorul emisiunii ZIB 2 (Zeit im Bild) de la postul ORF i-a atras atenția cancelarului că majoritatea migranților vin prin Serbia.

„Exemplul indian este unul foarte bun. Vă spun imediat, mișcarea de migrație a indienilor, acesta este o rută specială de trafic care funcționează”, răspunde Nehammer.

Cancelarul Austriei s-a înfuriat maxim în timpul interviului

El a susținut că Austria a avut peste 15.000 sau aproape 18.000 de cereri de azil din partea cetățenilor indieni. În acel moment, jurnalistul Martin Thür a încercat să îl întrerupă și să-l determine să revină la întrebarea inițială, în timp ce zâmbește ușor, ceea ce i-a adus o mustrare din partea lui Nehammer: „Nu e nimic de râs”.

„Nu râd. Încerc doar să vă întrerup”, a reacționat jurnalistul ORF.

Întrebat de ce Ungaria nu are o problemă cu migrații care ar veni din România, potrivit argumentelor invocate de cabinetul pe care îl conduce, cancelarul a reacționat din nou agresiv.

„Trebuie să vă pregătiți mai bine redacția pentru emisiune”, a spus Nehammer.

„Nu înțeleg de ce mă atacați tot timpul, încerc doar să vă pun întrebări”, i-a răspuns Martin Thür.

Amintim că în luna decembrie, în cadrul Consiliului de Justiție și Afaceri Interne, Austria a votat împotriva intrării României în spațiul Schengen în ciuda faptului că până acum întotdeauna a votat favorabil României. În acelaşi timp, Croaţia a primit undă verde să adere la Schengen de la 1 ianuarie. Cel care s-a opus categoric aderării țării noastre a fost cancelarul austriac Karl Nehammer. 

Cutremur pe scena politică din Europa. România a luat cuvântul! Karl Nehammer, cancelarul federal al Austriei, este acuzat că ar fi marioneta lui Vladimir Putin şi a intereselor Rusiei.

Cristian Terheș: Karl Nehammer este marioneta lui Vladimir Putin şi a intereselor Rusiei

Europarlamentarul român Cristian Terheș susține ferm că blocare abuzivă a aderării României la Spațiul Schengen este un act de corupție flagrantă, în contextul în care Comisia Europeană afirmă de 11 ani că țara noastră îndeplinește toate standardele pentru a intra în zona de liberă circulație din Europa. Din punctul lui de vedere, Karl Nehammer este marioneta lui Vladimir Putin şi a intereselor Rusiei care subminează proiectul european.

„S-a demonstrat, cancelarul austriac (Karl Nehammer) este o marionetă a lui Putin şi a intereselor Rusiei care subminează proiectul european. România şi Bulgaria aveau dreptul naţional de a fi în Spaţiul Schengen. Deja de 11 ani Comisia Europeană spune că România îndeplineşte toate standardele necesare.

România nu este sacul de box al nimănui şi nu trebuie să acceptăm ca anumite partide politice să câştige puncte în ţara lor. Este o acțiune de șantaj împotriva României pentru ca Austria să primească un acces mai ieftin la resurse pe care ea nu le are. Este inacceptabil.

Încurajez Comisia să ia toate măsurile necesare pentru a sancționa toate afacerile austriece care continuă să funcționeze în Rusia”, a declarat, marți, Cristian Terheș în cadrul unei dezbateri a Parlamentului European reunit la Strasbourg (Franța).

Anul 2023 poate să fie anul aderării României la Spațiul Schengen

Vă amintim că prima reuniune informală a Consiliului Justiției și Afacerilor Interne (JAI), sub președinția suedeză a Consiliului Uniunii Europene, va avea loc la finalul acestei luni, în perioada 25 ianuarie – 27 ianuarie, fiind prima ocazie din acest an pentru România să ceară introducerea aderării ei în Spațiul Schengen pe agenda Consiliului UE.

Reuniunea informală a Consiliului JAI va avea loc la Stockholm (Suedia). Prima ședința oficială din 2023 va avea loc abia în primăvară, între 9 martie și 10 martie, la Bruxelles.

„Reuniunile oficiale ale Consiliului sunt organizate de Consiliul UE și sunt prezidate de Președinția Consiliului. Cu toate acestea, fiecare președinție a Consiliului organizează și reuniuni informale ale miniștrilor pentru a purta discuții privind inițiative legate de un anumit subiect sau de o anumită formațiune a Consiliului”, scrie pe site-ul oficial al Consiliului European.

„Anul 2023 poate să fie anul aderării României la Spațiul Schengen, dacă vom aborda acest subiect coerent și cu profesionalism. Avem nevoie de o acțiune externă mai dinamică, de implicare la cel mai înalt nivel și de o mai bună cooperare între toți cei care pot ajuta la realizarea acestui obiectiv important pentru țara noastră.

Toți am văzut ce a putut face Croația, prin aderarea la zona euro și la Spațiul Schengen, începând cu 1 ianuarie, deși a intrat în Uniunea Europeană după România. (…) Doar dacă vom aborda coerent începutul de an, vom avea o șansă reală ca țara noastră să intre în Spațiul Schengen pe finalul anului”, a scris europarlamentarul social-democrat Victor Negrescu pe contul lui de Facebook.

Presa din Austria lansează încă un atac la adresa lui Karl Nehammer. Cancelarul austriac s-a opus aderării României la Spațiul Schengen din cauza migranților, dar jurnaliștii au arătat care sunt țările responsabile pentru numărul crescut de persoane care trec granița ilegal.

Una dintre cele mai importante publicații din Austria a arătat că minorii care nu au fost însoțiți suferă cel mai mult de brutalitatea traficanților. În plus, ei au primit rele tratamente și din partea polițiștilor de frontieră. Cei mai mulți minori vin din Siria și nu au nici acte și nici aparținători. Așadar, ei stau în centrele de refugiați până când devin prada traficanților de persoane.Frontex a raportat că cele mai mari valuri de migrație au avut loc în anii 2015 și 2016. Peste jumătate dintre cei 300.000 de imigranți au venit pe ruta balcanică. Ei au trecut prin Serbia unde tranzitul a crescut în acea perioadă cu peste 100%. Persoanele care trec granița ilegal se îndreaptă ulterior spre Ungaria pentru a ajunge în Austria, Germania sau în țările nordice.

Uniunea Europeană a demarat controale privind traficul de persoane

Autoritățile întreaga Europă au demarat mai mai multe controale, în perioada 24-30 octombrie, care au vizat traficul de arme de foc, traficul de droguri, traficul de migranți și traficul de ființe umane. Acțiunea a avut loc cu ocazia Zilelor de acțiune comună (JAD) coordonate de EMPACT. Țările care au coordonat cele două fluxuri de activități au fost Spania și Austria. Activitățile au inclus controale privind frontierele externe ale statelor UE, dar și operațiuni speciale. Europol a ajutat acest demers prin oferirea de informații pentru autoritățile implicate.

La aceste acțiuni au participat 34 de țări din toată Europa. Ele au fost sprijinite de agențiile UE și de organizațiile internaționale. În urma investigațiilor privind traficul de persoane, 254 de persoane au fost arestate. În plus, au fost indentificate 910 potențiale victime.

Autoritățile au găsit persoane care sunt suspecte de exploatare sexuală a copiilor în Croația. Persoana în cauză ar fi ademenit, în principal, minori. Acesta s-ar fi folosit de rețelele de socializare. Autoritățile au indentificat 16 victime dintre care 14 sunt minori. În aceste controale au fost implicați 18.430 de polițiști și au fost deschise 205 de cazuri noi, arată Europol.