Judecătorul care a decis arestarea preventivă a social-democratului Dumitru Buzatu a oferit mai multe explicații despre motivarea sa. Potrivit acestuia, lăsarea în libertate a inculpatului „ar afecta grav încrederea opiniei publice în capacitatea organelor judiciare”.

Așadar, judecătorul a oferit mai multe explicații despre arestarea preventivă a social-democratului Dumitru Buzatu. Acesta a susținut, în motivare, că lăsarea în libertate a inculpatului ar „afecta grav încrederea opiniei publice în capacitatea organelor judiciare de a reacționa eficient împotriva infracțiunii care face obiectul prezentului dosar”.

Totodată, judecătorul susține că lăsarea în liberate ar putea afecta buna desfășurare a urmăririi penale. Declarația a apărut în contextul în care urmează să fie audiați martori asupra cărora „inculpatul are un ascendent, fiind subordonați acestuia pe linie profesională”. Astfel, susține judecătorul, inculpatul „poate influența mărturiile din dosar.

Judecătorul spune că există probe clare care îl vizează pe Dumitru Buzatu

Judecătorul precizează că există probe temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârșit infracțiunile pentru care s-a dispus începerea urmăririi penale și punerea în mișcare a acțiunii penale. Judecătorul spune că infracțiunea este dovedită de mijloacele de probă administrate în cauză.

„Astfel, se constată faptul ca lăsarea în libertate a inculpatului, pe de o parte, ar afecta grav încrederea opiniei publice în capacitatea organelor judiciare de a reacționa eficient împotriva infracțiunii care face obiectul prezentului dosar, iar, pe de altă parte, ar putea impieta asupra bunei desfășurări a urmăririi penale având în vedere că în cauză urmează a fi audiați martori asupra cărora inculpatul are un ascendent fiind subordonați acestuia pe linie profesională.

Sub acest aspect, lăsarea în libertate a inculpatului ar putea impieta asupra cercetărilor efectuate dată fiind influența și autoritatea de care inculpatul BUZATU Dumitru se bucură în rândul persoanelor implicate în procedura de atribuire și efectuare a plăților în contracte precum și de faptul că acesta este o persoană care prin funcțiile care le ocupă se bucură de o notorietate locală și națională. Inculpatul BUZATU Dumitru ocupă de peste 10 ani funcția de președinte al consiliului Județean Vaslui și conduce Organizația Județeană Vaslui a Partidului Social Democrat fiind o influentă figură politică atât la nivel Județean cât și la nivel Național, creându-și în acest fel un sistem puternic de relații interpersonale cât și de subordonare cu funcționari din cadrul consiliului județean Vaslui și nu numai”, arată motivarea deciziei de arestare preventivă.

Documentul susține că lăsarea în libertatea ar putea avea consecințe grave

Potrivit documentului, lăsarea în libertatea ar putea avea consecințe grave. În primul rând, „luarea măsurii preventive cele mai severe” este „cerută în cauză şi de ascendentul pe care inculpatul îl are asupra persoanelor care vor vi audiate în cauză pentru lămurirea situației de fapt”.

Conform motivării, există posibilitatea influențării acestora. Totodată, asigurarea bunei desfășurări a procesului penal nu poate fi lăsată hazardului.

„Izolarea inculpatului de mediul în care şi-a desfășurat activitatea şi limitarea posibilităților acestuia de a lua legătura cu posibilii martori fiind esențială”, este notat în document.

Simultan, lăsarea lui în libertate ar putea să aibă consecințe grave. Este vorba despre încurajarea altor persoane „de a proceda în mod similar la nesocotire valorilor sociale”. Alte persoane ar putea fi motivate astfel, observând că „atitudinea organelor judiciare este una de toleranţă”.

Amintim că avocatul lui Dumitru Buzatu a explicat, în instanță, că liderul din PSD credea că în geanta cu cei 1,2 milioane de lei, despre care procurorii spun că erau mită, de fapt era un „împrumut” de la omul de afaceri Emil Savin. Este vorba despre o sumă de 125.000 de lei.

Dinamo a primit, luni, o veste fundamentală pentru viitorul echipe de fotbal. Noul plan de reorganizare a fost aprobat, iar în această situație, „câinii” scapă de o povară de 5 milioane de euro.

Dinamo a primit cea mai bună veste posibilă, echivalentă cu supraviețuirea clubului. Judecătorul sindic a aprobat noul plan de reorganizare. Asta înseamnă că „roș-albii” scapă de datorii de 5 milioane de euro și mai au de achitat doar 1 milion de euro. Această hotărâre nu este definitivă, dar e executorie și trebuie pusă în aplicare de astăzi.



„Un pas spre normalitate. Clubul intră acum pe un făgaș normal pentru reconstrucție. Avem predictibilitate pentru ceea ce trebuie să facem pentru Dinamo în viitor. Toate lucrurile se vor regla. Este pasul așteptat de toți suporterii  pentru ca acest club din Stefan cel Mare să renască și să revină acolo unde-i este locul. De acum totul va intra în normalitate, ne vom respecta toate obligațiile către toți partenerii.

Vreau să mulțumesc suporterilor dinamoviști, apoi întregii echipe din Dinamo, care a stat lângă noi și a crezut în acest lucru. Cu siguranță, veți avea vești bune cât de curând. Vom avea parteneri puternici alături de noi, veți vedea!”, a comentat Andrei Nicolescu, administratorul special al clubului din Ștefan cel Mare, pentru gsp.ro.

Dinamo a luat o mare gură de oxigen

De asemenea, tot legat de acest subiect esențial pentru Dinamo, a vorbit un alt om implicat la clubul „roș-alb”. Răzvan Zăvăleanu, administratorul judiciar al clubului, a precizat că această decizie schimbă fundamental perspectivele echipei din Ștefan cel Mare. Iar planul este unul ce nu putea să nu fie aprobat de instanță.

„Cred că este o veste foarte bună pentru viitorul echipei. Este un succes al lui Dinamo și al RTZ. Am crezut în această modificare de plan. Este un plan firesc pentru ieșire Am așteptări foarte frumoase despre ceea ce se va întâmpla la Dinamo în viitorul apropiat. Țin să mulțumesc suporterilor care au înțeles să susțină echipa, clubul, lucrurile au funcționat. Sperăm că soarele va răsări mai evident pe strada lui Dinamo.

Efortul acționarilor va fi mult mai mic. Sper că acest lucru să fie de bun augur pentru Dinamo și să conducă spre performanță. Nu ne dorim un Dinamo care se târăște, ci unul care să acceadă la marea performanță”, a afirmat Zăvăleanu pentru sursa citată.

Cehilor li s-a permis săptămâna aceasta să se deplaseze liberi pe teritoriul ţării şi să chiar să iasă din ţară, întrucât decizia unui tribunal a forţat mâna autorităţilor să relaxeze restricţiile, potrivit Deutsche Welle.

Tribunalul Administrativ din Praga a declarat restricţiile impuse ca fiind ilegale, ceea ce a determinat autorităţile să renunţe în doar câteva ore la îngrădirile libertăţii de mişcare şi să deschidă graniţele iar oamenii să poată umbla liberi.

Un judecător a decis ca Cehia să deschidă granițele iar oamenii să poată umbla liberi

Iniţial, cabinetul premierului Andrej Babis a decretat starea de urgenţă din data de 12 martie, pentru o perioadă de 30 de zile. Ulterior, parlamentul ţării a prelungit starea de urgenţă şi a ordonat îngrădiri în conformitate cu cadrul legal pentru perioadele de criză.

Mai târziu, guvernul a revenit asupra acestor decizii pentru prelungi restricţiile, însă de această dată ministerul Sănătăţii a emis ordonanţele, în baza legii de protecţie a sănătăţii publice.

„Îngrădirea drepturilor fundamentale poate fi decisă doar de guvern în consonanţă cu legea pentru perioadele de criză”, a argumentat judecătorul Štěpán Výborný, preşedintele completului de judecată, potrivit sursei citate.

Ondřej Dostál, expert în legislaţia Sănătăţii, cel care a dat cu succes în judecată guvernul, a declarat pentru o revistă economică din Cehia că a fost o victorie „din perspectia statului de drept democratic”.

„Guvernul a părăsit tărâmul relativ sigur pe care îl oferă pentru îngrădiri legea privind perioadele de criză şi a ales, riscant, legea pentru protecţia sănătăţii drept bază juridică pentru aceleaşi îngrădiri”, a explicat pentru sursa citată Tomas Sokol, avocat şi fost ministru de Interne al Cehiei.

Astfel, tribunalul a declarat joia trecută drept ilegale ordonanţele emise de ministrul Sănătăţii, întrucât două dintre acestea îngrădeau libertatea de mişcare, iar alte două blocau comerţul cu amănuntul.

Ce s-a întâmplat în Cehia
Joi-noapte, după decizia tribunalului, Cehia şi-a deschis graniţele într-o mutare surpriză, motivând prin faptul că cifrele oficiale arată un declin al numărului de cazuri noi, potrivit The Guardian.

Mutarea a fost anunţată de ministrul Sănătăţii, Adam Voktech, fiind o surpriză pentru cetăţenii ţării care şi-a închis graniţele înaintea multor state, în data de 16 martie.

Înainte de a anunţa acest parcurs, autorităţile spunea că restricţiile de călătorie se vor menţine pentru mai mult timp, întrucât Milos Zeman, preşdintele ţării, discuta chiar şi despre menţinerea graniţelor închise şi în 2021.

Vojtech a anunţat schimbarea într-o conferinţă de presă organizată joi-noapte, dar a dat de înţeles că se aplică celor care pot dovedi că nu sunt infectaţi la intrarea în ţară.

„La intrarea în ţară, călătorii trebuie fie să prezinte confirmarea unui test cu rezultat negativ, fie vor petrece 14 zile în carantină”, a spus Vojtech.

Navetiştii ar putea trece graniţa zilnic, cu condiţia de a prezenta un test negativ odată la 14 zile, ceea ce ar putea afecta oamenii care trăiesc în Cehia şi muncesc peste graniţe, sau invers.

Mai târziu adjunctul ministrului Sănătăţii, Roman Prymula, a anunţat că obligaţia de a purta mască se va menţine cel puţin până la finalul lunii iunie.

Restricţiile sunt ridicate şi în ceea ce priveşte libertatea de mişcare în interiorul ţării, întrucât se permit grupurile de până la 10 persoane, faţă de regula anterioară care limita numărul persoanelor aflate în locuri publice la 2.

Anunţul a venit la câteva ore după ce guvernul a accelerat planul de redeschide a economiei, la presiunea lobby-ului grupurilor comerciale din Cehia. Restaurantele şi cafenelele au voie să se redeschidă total pe 25 mai, cu două săptămâni mai devreme decât era plănuit iniţial.

În aprilie, guvernul a cerut parlamentului o prelungire a stării de necesitate până pe data de 25 mai, după care vor expira aproape toate îngrădirile decise pentru a limita răspândirea virusului, cu două săptămâni mai devreme faţă de calendarul iniţial.

Cehia are 7.581 de cazuri de Covid-19, cu 227 decese şi 3.120 de persoane vindecate, conform datelor Worldometers.

cehia, guvern, deschidere, judecator, presedinte, relaxare

Pensionarii speciali, o specie aparte: Se prognozează o iarnă călduroasă şi cu siguranţă o primăvară fierbinte! La fel cum iarna aceasta cu iz de primăvară şi ghiocei în luna ianuarie se anunţă foarte păguboasă pentru agricultură şi nu numai, la fel de păgubosă pare să fie seceta acesta de idei a politicii româneşti. „Bugetul tării scârţâie din toate încheieturile”, spunea Ludovic Orban odată cu instalarea la guvernare. Exprimarea aceasta insipidă şi anostă, similară cu cea a unei precupeţe cuprinsă de o criză reumatoidă, mă duce cu gândul la vorbele lui Caragiale, din 1900, în Leac de criză:

„Cu cât se accentuează criza aceasta economică şi finanţiară, care ne bântuie de atâta vreme fără s-avem speranţă a scăpa aşa de curând, cu atât mi se lămureşte mai bine amintirea lucrurilor de pe vremea războiului din urmă ruso-româno-turc. N-am pretenţia să pricep economia politică şi, prin urmare, nu voi căuta să fac vreo paralelă între starea actuală economică şi starea în care se afla ţara noastră până în ajunul marelui război. Ştiu însă că lumea toată se plângea, tot aşa de amar, ca şi astăzi, de lipsa banilor pe piaţă„.

Pensionarii speciali, o specie aparte

Nu sunt bani la buget! Asta spune fiecare guvernare de 30 de ani încoace şi aşteptăm toţi soluţia salvatoare pentru un trai mai bun şi un stil de viaţă predictibil, la nivel european, din partea clasei politice. Şi cum tot genialul Nenea Iancu ne spunea că „Norocul e prea puțin și lumea prea multă” şi banii de la buget sunt prea puţini şi bugetarii prea mulţi, iar unii dintre ei sunt chiar speciali.

E greu să ţii un sac gol în picioare, imposibil chiar! Însă imposibilul a fost realizat, căci la un moment dat, politicul a avut nevoie de o monedă de schimb pentru a-şi aservi anumite categorii profesionale. La fel s-a întâmplat şi cu Justiţia care strigă acum din toţi rărunchii că a fost sedusă şi abandonată, însă nimeni nu te poate face să te simţi inferior decât cu acordul tău. Iar Justiţia, de bine de rău, şi-a dat acordul! Şi-a dat acordul la imixtiunea unor oameni politici în actul de justiţie, și-a dat acordul pentru protocoalele cu serviciile secrete, şi-a dat acordul pentru tăierea ilegală a veniturilor cetăţenilor în 2009, făcându-se că nu vede ilegalităţile guvernului Boc, poşetele şi pantofii coanei Lenuţa, care ne defilau pe sub nas, când noi strângeam cureaua, nemaiputând să achităm creditele la timp, ca să nu mai amintim dramele provocate de aceste constrângeri bugetare căci poate, pentru unii, rănile încă nu s-au vindecat.

„Iremediabilă este numai greșeala de a te lăsa strivit”, spunea Octavian Paler, iar magistraţii României s-au lăsat „striviţi” de anumite privilegii şi de o lipsă de răspundere crasă care a dus la exasperare o întreagă naţiune. Aşa, „striviţi” de tot felul de privilegii, au uitat să-şi mai facă simţit profesionalismul, iar unii dintre ei au uitat cu desăvârşire care a fost motivaţia accederii în profesie, dacă o fi fost vreodată vreo motivaţie. Dar, deh, zic şi eu! I-o fi mânat vreun scop nobil şi o dorinţă nestăvilită de a împărţi dreptatea pe pământ, nu zic ba! Dar să legi exercitarea profesiei şi independenţa strict de latura materială mi se pare apogeul mercantilismului.

Pensionarii speciali, o specie aparte

Ca cetăţean de bună-credinţă al acestei ţări îmi doresc care fiecare român să fie plătit bine şi să aibă un nivel de trai ridicat, proporţional cu efortul depus, căci acesta este şi dezideratul oricărei societăţi dezvoltate ce vrea să fie europeană, însă raportarea independenţei magistraţilor la cuantumul pensiei mi se pare o chestiune care frizează ridicolul şi îmi dezvăluie putreziciunea unui sistem.

Avem nevoie de magistraţi şi de funcţionari bine plătiţi, însă consider că orice categorie profesională poate găsi pârghiile pentru rezolvarea anumitor doleanţe în mod civilizat şi la momentul oportun, nu înghiţind tot felul de compromisuri şi reacţionând doar când vine vorba de bani.

Pensionarii speciali, o specie aparte: Pentru cetăţeanul obişnuit este doar o poveste care îi va lăsa un gust amar, alături de lungul şir de dezamăgiri postdecembriste când se va întoarce acasă de la procesul care tocmai s-a amânat şi în care avocatul său a fost amendat pentru că nu s-a prezentat în faţa Onoratei Instanţe să i se comunice că magistratul român nu poate fi independent dacă nu are o pensie pe măsură.

Şi el, cetăţeanul simplu, are nevoie de o pensie pe măsura efortului pe care l-a depus de-a lungul vieţii şi, de cele mai multe ori, nu o primeşte sau nu apucă să se bucure prea mult de ea, şi el vrea să muncească fără să se gândească ce va pune pe masă copiilor sau că nu va avea cu să plătească luna aceasta rata la bancă pentru că i s-a îmbolnăvit copilul şi a trebuit să dea şpagă medicului să îl opereze, însă el a învăţat că ceea ce trebuie să-i pună în mişcare acţiunile este demnitatea umană, o demnitate pe care nimeni nu o poate lua celor oprimaţi şi cel puţin el, cetăţeanul de rând, nu şi-a pierdut demnitatea tolerând intolerabilul doar de dragul unui pumn de arginţi cum s-a întâmplat cu magistratul român.

„Unii oameni au demnitatea ambiţiei lor, alţii a situaţiei lor, cei mai puţini

demnitatea persoanei lor”.- Nicolae Iorga

În Monitorul Oficial de luni s-a publicat eliberarea din funcție a unei piese grele din Guvernul României.

Judecătoarea Sofia Mariana Moț a fost a eliberată din Guvernul României la cerere, de premierul Viorica Dăncilă, din funcția de secretar de stat de la Ministerul Justiției.

Mariana Moț vine din județul Olt, este mama primarului PSD din Slatina, Emil Moț, și a fost cooptată în Guvern în vremea lui Florin Iordache. Ea a participat la majoritatea discuțiilor pe legislația penală din Parlament, fiind

cureaua de legătură dintre foștii miniștri ai Justiției și parlamentari.

Mariana Moț a plecat din Guvern pentru că optat pentru un post la Inspecția Judiciară.

Mariana Moț a fost judecător la Curtea de Apel Craiova și la Tribunalul Olt.

Judecătorul Cristi Danileț sustine ca Tudorel Toader a procedat intr-un mod „mizerabil”, facand referire la scrisoarea critică la adresa Laurei Codruta Kovesi trimisa publicatiei Financial Times. Magistratul spune ca CSM trebuie sa reacționeze.

„Ministrul Justiției a procedat într-un mod absolut mizerabil trimițând la Financial Times o scrisoare împotriva Codruței Kovesi. CSM trebuie să reacționeze imediat!

Un astfel de atac este fără precedent: un procuror român este atacat în presa străină de un ministru al justiției din România. Faptele care i se impută fostei șefe DNA sunt contrazise de realitate. Afirmațiile ministrului dovedesc disperarea unei părți a clasei politice și teama că procurorul Kovesi să ajungă șef al Parchetului European”, a scris Cristi Danilet pe Facebook.

Tudorel Toader a transmis publicatiei britanice ca Laura Codruta Kovesi nu se califica pentru postul de procuror sef al Parchetului European. Ulterior, ministrul a spus ca documenteul este asumat de Guvernul Romaniei.

Laura Codruța Kovesi ar putea ajunge judecător la Curtea Constituțională. În acest an expiră mandatele mai multor judecători de la CCR, iar Kovesi ar putea ocupa unul dintre locurile care vor deveni vacante, scrie evz.ro

Laura Codruța Kovesi ar avea susținerea președintelui Klaus Iohannis, care și-a mai trimis la CCR o ”favorită”, pe Livia Stanciu, suţine Antena 3.

Kovesi a fost revocată din funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie printr-un decret emis, pe 9 iulie, de preşedintele Klaus Iohannis, care a pus în aplicare o decizie a Curţii Constituţionale.

După revocare, Secţia pentru procurori a CSM a decis ca Laura Codruţa Kovesi să se întoarcă la DIICOT Sibiu, unde a activat înainte de a fi numită, în anul 2006, în funcţia de procuror general al României.

Ulterior, procurorul general Augustin Lazăr a decis ca Laura Codruţa Kovesi să fie delegată la Parchetul General – Serviciul de îndrumare şi control.

Pe 15 octombrie 2018, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, declara că Laura Codruţa Kovesi trebuie să plece de la Parchetul General dacă nu are grad profesional corespunzător, conform noilor reglementări introduse prin ordonanţa de urgenţă de modificare a legilor Justiţiei.

„Pentru procurorii de la DNA şi DIICOT se prevăd nişte condiţii: vechime în profesie, să nu fi fost sancţionaţi disciplinar, să aibă o bună conduită, să aibă o pregătire profesională. La procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu era prevăzut decât criteriul vechimii în muncă. Prin ordonanţa de urgenţă am introdus un alineat nou, în care spunem că, pentru a fi numiţi în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorii trebuie să nu fi fost sancţionaţi disciplinar, să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă şi gradul profesional egal cu cel corespunzător cu al parchetului de pe lângă curtea de apel. Dacă (Kovesi – n.r.) are gradul de tribunal, nu poate să rămână la PÎCCJ, pentru simplul motiv că ar sări de la tribunal la PÎCCJ, peste curtea de apel”, declara atunci Tudorel Toader.

Tudorel Toader a anunţat, luni, că a transmis preşedintelui Klaus Iohannis propunerea de numire a Adinei Florea în funcţia de procuror-şef la Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA)

.Președintele poate refuza o singură dată propunerea formulată de ministrul Justiției.

”Astăzi am transmis către Preşedintele României următoarele propuneri de numire în funcţii de conducere: Adina Florea – procuror-şef DNA, Elena Georgiana Hosu – procuror-şef adjunct DIICOT; Florena-Esther Sterschi – procuror-şef la Secţia de resurse umane şi documentare din cadrul PICCJ”, a scris Tudorel Toader pe pagina de Facebook.

În urmă cu o săptămână, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a avizat negativ propunerea de numire a Adinei Florea în funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Avizul CSM este consultativ.

Adina Florea a fost audiată mai bine de trei ore în Secţia pentru procurori a CSM.

Ministrul Justiţiei Tudorel Toader a anunţat în repetate rânduri că va înainta preşedintelui propunerea de numire a Adinei Florea la DNA, indiferent de avizul CSM.

Marţi, la o zi de la audierea Adinei Florea în CSM, Tudorel Toader spunea că aşteaptă să vadă care sunt considerentele pentru care Consiliul Superior al Magistraturii a dat aviz negativ după audierea Adinei Florea, iar după ce va citi motivele acestui aviz va anunţa dacă merge cu propunerea la preşedintele Klaus Iohannis.

În şedinţa Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, procurorul Adina Florea a criticat activitatea DNA, vorbind despre numărul mare de dosare nesoluţionate şi despre faptul că direcţia s-a axat mai mult pe soluţionarea celor care au ca obiect abuzul în serviciu, în loc să se ocupe de cele deschise pe infracţiuni de corupţie la nivel înalt. Vicepreşedintele CSM, Codruţ Olaru, i-a atras atenţia Adinei Florea că a încercat, prin proiectul său de management, mai mult să contraargumenteze măsurile luate de Laura Codruţa Kovesi atunci când era procuror-şef al DNA şi că i se pare nedrept că nu a prezentat nimic pozitiv despre direcţie.

 Aviz negativ al CSM

Procurorul a propus o evaluare amănunţită a DNA, pe toate palierele, vorbind despre numărul mare de dosare înregistrate la Direcţie, dar nesoluţionate încă, precum şi despre competenţa DNA şi despre faptul că procurorii Direcţiei se ocupă mai mult de dosare care au ca obiect abuzul în serviciu, deşi ar trebui să se ocupe de corupţia la nivel înalt.

”Din datele statistice pe care le-am analizat, activitatea DNA s-a axat mai mult pe soluţionarea dosarelor cu abuz în serviciu. Nu cred că acesta este obiectul DNA, ci acela de a cerceta şi a pune pe masa judecătorilor infracţiunile de corupţie la nivel înalt. Am auzit în spaţiul public ideea că atâta timp cât nu am putut dovedi infracţiunile de corupţie, am recurs la soluţionarea celor de abuz în serviciu. Nu cred că acesta e rolul DNA, de a cerceta infracţiuni facile. Rolul DNA este acela de a cerceta, de a analiza, de a găsi acele infracţiuni de corupţie săvârşite prin cele mai complicate metode infracţionale. Infracţiunile facile intră în competenţa parchetelor de pe lângă tribunale şi judectătorii”, a explicat Adina Florea.

Avocatul Alexandru Ion-Tudoran, fiul judecătorului Corneliu-¬Bogdan Ion-Tudoran, de la Curtea de Apel București, a fost vizat de mai multe acuzații de șantaj și fals, scrie publicația România Liberă, dar toate au fost clasate. Într-o cauză chiar judecătorul a trimis adresă instanței, scrie Mediafax.

Omul de afaceri Cezar Panait, administrator al SC Terradox Solutions SRL, l-a angajat pe avocatul Alexandru Ion-Tudoran să îi ofere servicii de consultanță juridică în anul 2010. Doi ani mai târziu, când Panait i-a solicitat să-l reprezinte într-o anchetă derulată de DNA împotriva sa, avocatul a refuzat, scrie România Liberă.

Situația a dus la un conflict, iar omul de afaceri a cerut instanțelor învestirea cu titlu executoriu a contractului de asistență juridică. Cu această ocazie, cel care îl angajase a aflat că Alexandru Ion-Tudoran nu era avocat membru al Baroului București, deși își asumase această calitate.

În lumina noilor informații, omul de afaceri s-a adresat Judecătoriei Sector 1 București pentru a obține anularea contractului de asistență juridică încheiat cu avocatul Ion-Tudoran.

„Pârâtul (Alexandru Ion-¬Tudoran) era conștient că reclamanta (Terradox Solutions SRL) crede că este avocat, el însuși contribuind la introducerea acestei reprezentări a realității prin folosirea însemnelor specifice profesiei de avocat. În contract s-a folosit denumirea de Cabinet Individual de Avocat Ion-Tudoran Alexandru, înregistrat la Baroul București, reprezentat de avocat titular Ion-Tudoran Alexandru, folosindu-se și ștampila de avocat… Domnul Ion-Tudoran Alexandru a desfășurat activități de consultanță juridică, întocmind și avizând contracte pe care reclamanta le-a încheiat în exercitarea activității ei. A întocmit și semnat încheieri de atestare avocațială prin care a atestat, în temeiul dispozițiilor art. 3, lit. c) din Legea 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, identitatea părților, conținutul și data actului în cauză. Pârâtul a exercitat activități de reprezentare în fața organelor de urmărire penală, executorilor judecătorești, precum și în fața Oficiului Registrului Comerțului…

În desfășurarea activității, pârâtul aplica ștampila de avocat pe care era înscris numele de Ion-Tudoran Alexandru, Cabinet de Avocat, Uniunea Națională a Barourilor din România, Baroul București, precum și numele Ion-Tudoran Alexandru, Avocat, UNBR și CNP-ul acestuia. La data de 26.10.2012 subscrisa Terradox Solutions SRL am primit de la UNBR adresă prin care eram informați că dl Ion-Tudoran Alexandru nu este înscris în Tabloul avocaților al vreunui barou din țară, barou component al UNBR.“, se arată într-un extras din sesizare.

România Liberă notează că în mod surprinzător, în aprilie 2013, magistrații Judecătoriei Sector 1 – Secția Civilă au primit o adresă de la judecătorul de penal Corneliu-Bogdan Ion-Tudoran (tatăl avocatului), prin care acesta le cerea să nu mai trimită adrese și citații la adresa sa, deoarece fiul său nu mai locuiește acolo.

“Se poate însă ușor presupune că judecătorul de la Curtea de Apel Ion-Tudoran a vrut să-i intimideze pe colegii săi din civil de la Judecătoria Sector 1, căci situația de fapt este nemaiîntâlnită. Judecătorul Corneliu-Bogdan Ion-Tudoran nu avea niciun drept să se adreseze instanței Judecătoriei Sector 1, nefiind parte în dosarul 54427/299/2012 în care erau analizate pe latură civilă presupusele escrocherii ale fiului său. Cu toate acestea, se pare că judecătorul s-a deplasat personal la Judecătoria Sector 1 și a depus prin Registratură scrisoarea sa de o pagină ce avea, probabil, rolul de a arăta că EL este tatăl pârâtului Alexandru Ion-Tudoran. Un trafic de influență ce, din fericire, nu a funcționat la Completul C 36 Civil al Judecătoriei Sector 1”, menționează publicația.
“Vă adresez rugămintea ca, pe viitor, să verificați datele privind citarea sau îndeplinirea altor acte procedurale, iar în ceea ce privește relațiile necesare efectuării acestor proceduri, să vă adresați organelor competente în materie“ – le-a scris, judecătorul Ion-Tudoran colegilor de la Judecătoria Sector 1.

Datele de la ANAF arată că și în prezent entitatea numită Cabinet de Avocat Ion-Tudoran Alexandru își are sediul în imobilul în care locuiește judecătorul.

În cele din urmă, judecătorii au decis anularea contractului de asistență juridică încheiat între Cabinet Individual Avocat Ion-Tudoran Alexandru și SC Terradox Solutions SRL.

Într-un drept la replica către România Liberă se arată că prin contractul de asistență juridică încheiat cu SC Terradox Solutions SRL a fost inserată o clauză penală prin care părțile puteau denunța contractul de asistență juridică sub sancțiunea unei despăgubiri echivalente cu numărul de luni rămase până la expirarea contractului. “La acea dată, administratorul societății a considerat că încercarea de mediere reprezintă un șantaj și în mod legal și-a exercitat dreptul de a depune plângere penală împotriva subsemnatului. (…)Precizez că în acest moment între cele două părți a fost încheiată o mediere, serviciile juridice prestate fiind reluate. (…) Precizez că tatăl meu nu a avut cunoștință niciodată și nicio legatură cu dosarul penal”, se arată în dreptul la replică.

Imediat după ce calitatea reală a fiului de judecător a ieșit la iveală, între acesta și omul de afaceri Panait a avut loc și un schimb de mesaje, considerat presiune și o formă de șantaj din partea patronului SC Terradox Solutions SRL.

„Bună ziua Domnule Panait. Acest mesaj nu este o dovadă de slăbiciune, ci înțelepciune. Decât un război sângeros, mai bine o înțelegere corectă. Prin concesiuni reciproce sunt convins că putem ajunge la un numitor comun în vederea găsirii unei căi de mijloc așa cum este normal între doi domni.“

„Salut Cezar. În mesajul anterior ți-am întins o mână apelând la înțelepciunea ta! Nu ai înțeles să răspunzi intenției mele de tranzacționare, iar oferta a expirat și am luat act de poziția ta. Sunt convins că ai fost sfătuit în consecință de implicațiile acțiunii tale. Îți doresc numai bine și sănătate, Alexandru Tudoran”

Mesajele veneau în contexul în care Tudoran solicita 30.000 de euro drept despăgubiri pentru ceea ce el considera a fi rezilierea ilegală.

“În caz contrar, dacă nu primea 30.000 de euro, Alexandru Ion-Tudoran amenința că se va duce la DNA și va denunța anumite fapte ale afaceristului Panait. În această situație, Cezar Panait s-a văzut nevoit să reclame procurorilor șantajul la care era supus. Și, având în vedere că făptuitorul era avocat, a înaintat o sesizare Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție”, scrie publicația.

Plângerea a fost trimisă la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, acolo unde procurorii au stabilit că Alexandru Ion-Tudoran nu este avocat așa că au declinat dosarul penal către Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, în noiembrie 2013.

Conform sursei citate, timp de un an, în această cauză, nu a fost audiat nimeni, nici măcar omul de afaceri care a depus sesizarea.

În mai 2015, procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București au ajuns și ei la concluzia că fiul judecătorului nu a șantajat, ci doar „a învederat unei persoane că urmează să uziteze căile legale în vederea realizării unui interes pe care îl considera legitim”.

“Menționez că am solicitat expres, prin adresele existente în dosarul cauzei, să fiu citat în vederea audierii, dar organele de urmărire penală au considerat că declarația unei persoane ce a fost supusă șantajului nu este relevantă într-o astfel de cauză”, a declarat Cezar Panait în fața judecătorului de cameră preliminară.

La termenul din 30.10.2015 s-a respins cererea de retrimitere a dosarului la procurori, fiul magistratului Corneliu Ion-Tudoran de la Curtea de Apel fiind absolvit de orice infracțiune.

“Desigur, salvarea avocatului Alexandru Ion-Tudoran de răspunderea penală s-ar putea pune ușor pe seama relațiilor pe care tatăl său, penalistul Corneliu Ion-Tudoran – de la Curtea de Apel București, le are cu colegii procurori sau judecători. Însă nu există nici o dovadă în acest sens. Sau o au doar autoritățile abilitate să vegheze la buna derulare a actului de justiție. Există însă ascunsă în dosarul de la Judecătoria Sectorului 1 o declarație a petentului Cezar Panait ce poate explica multe: „Menționează că, în declarația dată, intimatul (Alexandru Ion-Tudoran – n.r.) recunoaște că a făcut denunțuri la DNA pe baza informațiilor din cadrul societății, astfel că șantajul s-a materializat, întrucât acesta nu a primit cei 30.000 de euro, fiind anulat în instanță contractul de asistență juridică pe motiv că nu este avocat”.

Ce ascunde această declarație trecută prea ușor cu vederea de judecătorul de cameră preliminară? Exact faptul că fiul judecătorului Corneliu Ion-Tudoran, Alexandru Ion-Tudoran, a devenit denunțător al DNA. Trecând peste faptul că în niciun sistem judiciar nu poate fi acceptată turnătoria unui avocat privind clientul său, nu este exclus ca aceasta să fi fost condiția pusă pentru a fi salvat de dosarul de șantaj: colaborarea cu DNA. Întrebarea este însă unde s-a oprit această colaborare. La fiul Alexandru sau l-a cuprins și pe tatăl, mare magistrat? Pentru a-și salva copilul de acuzația de șantaj (și procurorii chiar s-au chinuit să nu adune probe), a intrat și judecătorul Ion-Tudoran în aceste jocuri de culise? Cum multe dosare instrumentate de procurorii DNA ajung să fie confirmate fix de judecătorul penalist Corneliu Ion-Tudoran, ce s-a oferit la schimb? “, precizează materialul din România Liberă.

În dreptul la replică, Tudoran vorbește și despre denunț, dar spune că a vizat o altă persoană: “Precizez că nu am fost denunțător împotriva clientului meu, ci împotriva unui terț care nu se bucura de privilegiul de confidențialitate, pentru săvârșirea unor infracțiuni de evaziune fiscală, pe care legea mă obligă să le denunț.”

În afară de denunțul privind săvârșirea infracțiunii de șantaj, fiul judecătorului Corneliu-Bogdan Ion-Tudoran s-a plasat în atenția procurorilor și pentru fapte de fals în înscrisuri private și exercitarea fără drept a unei profesii.

Cel care a făcut sesizarea este tot omul de afaceri Cezar Panait. Angajat să îi ofere consultanță și servicii juridice în baza declarației sale că este avocat membru al Baroului București, Alexandru Ion-Tudoran a semnat în fals și a depus în februarie 2012 la Registrul Comerțului o hotărâre a Adunării Generale Ordinare a Acționarilor SC Cezion Investment SRL.

În baza acestui act, lui Cezar Panait i s-a prelungit mandatul de administrator al SC Cezion Investment SRL, deși nu își dorea acest lucru. În documentul realizat și depus de Alexandru Ion-Tudoran se specifica în mod fals că la ședință a participat și un acționar din Cipru, deși niciun reprezentant al acestuia nu era present, precizează jurnaliștii de la România Liberă.

În lipsa unei convocări și a unui proces-verbal al ședinței AGOA, Alexandru Ion-Tudoran a întocmit însă toate formalitățile pentru a înregistra la Registrul Comerțului respectiva hotărâre.

Deși s-a constatat că Ion-Tudoran Alexandru a semnat acte în numele afaceristului Panait fără a avea un mandat de la acesta, s-a considerat că „fapta de a semna un act în numele altei persoane nu se circumscrie niciunuia din elementele materiale a laturii obiective a infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, ci este vorba de un litigiu civil”, notează publicația.

Parchetul de pe lângă Judecătoria sectorului 1 a închis dosarul pe motiv că s-a considerat că Alexandru Ion-Tudoran și-a atribuit semnătura unei alte persoane, fără a avea mandat, dar nu a creat un prejudiciu.

Judecătorul nominalizat de Donald Trump pentru poziția vacantă de la Curtea Supremă a devenit victima unei vânători de vrăjitoare, fiind acuzat de patru femei de abuzuri sexuale.

Niciuna nu a prezentat vreo probă în sprijinul afirmațiilor. Festivalul de acuzații nedovedite e aplaudat de opoziția de stânga, democrată, care pare decisă să facă orice pentru a împiedica accesul unui judecător cu vederi conservatoare în Curtea Supremă.

„Dacă o acuzație (nedovedită, n.red.) de acum 36 de ani ajunge să distrugă cariera unui om, înseamnă că am ajuns să abandonăm ideea de domnie a legii. (…) Asta e un circ. Iar consecințele lui vor afecta pe toată lumea timp de zeci de ani.” Acestea au fost avertismentele amare ale judecătorului american Brett Kavanaugh în fața Comisiei Juridice a Senatului SUA, însărcinată cu audierea acestuia în contextul nominalizării sale la Curtea Supremă.

Brett Kavanaugh, propus de președintele Donald Trump pentru locul vacant de la Curtea Supremă a Statelor Unite (SCotUS), este acuzat de patru femei de agresiuni sexuale, comise teoretic în urmă cu mai mulți ani. După o carieră de judecător de 26 de ani în care nu a avut parte de nicio astfel de acuzație, Brett Kavanaugh s-a trezit brusc în fața a patru acuzații de agresiune sexuală. Niciuna din cele patru femei nu a adus vreo dovadă care să confirme acuzațiile, ci au publicat cel mult mărturii însoțite de lacrimi.

Scandalul a apărut imediat ce Brett Kavanaugh a fost ales de Donald Trump ca membru al Curții Supreme, instanța de judecată care are ultimul cuvânt în chestiuni sensibile din legislație, cum ar fi legalitatea avortului, portul legal de arme sau pretenția cuplurilor homosexuale de a fi considerate căsătorite.

Comisia din Senatul SUA care se ocupa cu audierea judecătorului a ascultat plângerea primei femei care l-a acuzat pe Brett Kavanaugh de agresiune sexuală. Christine Blasey Ford, în prezent profesor de psihologie, a susținut în fața senatorilor că judecătorul a agresat-o sexual în urmă cu 36 de ani, în timp ce erau colegi de liceu. Christine Ford a afirmat că, în timpul unei petreceri din liceu, Brett Kavanaugh a pipăit-o pe piept, i-a astupat gura cu mâna și s-ar fi așezat deasupra ei, într-o tentativă de viol. Femeia susține că actualul judecător era atunci beat, iar la incident a mai asistat și un alt coleg, actualul judecător Mark Judge.

În fața comisiei senatoriale, Christine Ford nu a adus nicio dovadă. Mărturia ei a constat practic doar din afirmațiile proprii, susținute emoționant, în lacrimi, cu sublinierea efectelor psihice devastatoare pe care teoreticul abuz le-a avut asupra vieții sale private și profe-
sionale.  Christine Ford nu a explicat clar de ce a păstrat tăcerea timp de 36 de ani, deși Kavanaugh este o figură publică în SUA de peste 26 de ani. Presupusa victimă nu a oferit detalii despre locația exactă unde s-ar fi produs evenimentul. Martorul teoretic al abuzului, Mark Judge, a transmis comisiei senatoriale că nu își amintește un astfel de act comis de Kavanaugh.

Kavanaugh: E răzbunarea lui Clinton pentru victoria lui Trump

 După audierea Christinei Ford, a venit rândul judecătorului obligat să se apere de acuzații în fața comisiei Senatului SUA.

„Acesta este un circ. (Aceste acuzații sunt – n.red.) o batjocorire grotescă a caracterului meu, care vor speria pe acei oameni competenți și de caracter să mai slujească țara noastră”, a răspuns Brett Kavanaugh. „Aceste două săptămâni (de acuzații – n.red.) au reprezentat un atac politic calculat și orchestrat, alimentat de furia împotriva președintelui Trump și de victoria lui prezidențială din 2016. E o răzbunare în numele familiei Clinton, realizată cu milioane de dolari din partea unor grupuri de opoziție de stânga”, a răbufnit judecătorul american.

„Sunt nevinovat de aceste acuzații. Nu port niciun gând rău față de doctorul Ford și față de familia ei. Ieri seară, Lisa, fiica mea de 10 ani, i-a zis soției mele, la rugăciunea de seară: «Ar trebui să ne rugăm pentru această femeie». Iată multă înțelepciune pentru un copil de 10 ani”, și-a continuat depoziția Brett Kavanaugh, vizibil emoționat.

„Pentru ultimii 26 de ani, începând din 1992, am lucrat în multe poziții în aparatul guvernamental, pentru care FBI mi-a investigat trecutul de șase ori. În șase investigații, ulterioare momentului pentru care sunt acuzat aici, nu a existat nicio suspiciune despre mine. Pentru zeci de ani am fost centrul verificărilor autorităților”, a afirmat judecătorul. ”După scandalul Bill Clinton, nici măcar atunci numele meu nu a fost menționat. În tot acest timp, timp de 53 de ani de când practic Dreptul, până săptămâna trecută, absolut nimeni nu m-a acuzat de vreun abuz sexual. Într-o viață de om în care am servit cetățenii, nici măcar o umbră de acuzație de acest fel nu mi-a fost adusă. Pentru că nimic de genul ăsta nu s-a întâmplat”, a conchis Kavanaugh.

Activistele #metoo decid ce votează senatorii

 Comisia Juridică din Senat, unde majoritari sunt republicanii, a votat ulterior pentru nominalizarea la Curtea Supremă a judecătorului propus de Trump. Dar senatorii republicani au cerut președintelui SUA o nouă anchetă FBI față de aceste acuzații aduse lui Kavanaugh, cu toate că judecătorul fusese deja verificat în alte șase investigații ale FBI. Donald Trump a acceptat imediat solicitarea senatorilor.

Senatorul republican care a cerut noua anchetă FBI este Jeff Flake, care a fost încolțit înainte de votul din Comisie de două femei furioase, care au declarat că au fost și ele agresate sexual. Cele două au intrat în lift după senatorul republican și au început să țipe, reproșându-i că e insensibil la durerea femeilor care au suferit abuzuri.

„Uită-te în ochii mei când îți vorbesc! Ceea ce tu îmi spui e că abuzul sexual pe care l-am suferit nu contează!”, a țipat una dintre femei, Maria Gallagher. Ulterior, aceasta a comentat, pentru Daily Beast: “El nu voia să se uite în ochii mei. Asta m-a înfuriat rău. El tot zicea că îi pare rău și nu lua în considerare că acțiunile lui au consecințe pentru milioane de oameni“.

Cea de-a doua femeie, Ana Maria Archila, s-a declarat mulțumită de efectele acțiunii sale: „Am vrut ca el să îmi simtă furia“.

În vârstă de 39 de ani, și ea susține că anterior nu a spus nimănui despre abuzul sexual suferit pe când avea 5 ani. „Când a apărut mișcarea MeToo, am vrut să vorbesc. Am renunțat, dar acum, când am văzut-o pe doctorul Ford, m-am ambiționat să vorbesc public despre asta”, a declarat Archila.

Avalanșă de acuzații împotriva lui Kavanaugh

 După Christine Ford, alte trei femei au susținut că judecătorul ar fi comis acte de abuz sexual. Deborah Ramirez, fostă colegă de facultate cu Brett Kavanaugh, a pretins că bărbatul s-a dezbrăcat în fața ei în timpul unei petreceri. Apoi, Julie Swetnick a declarat sub jurământ că Brett Kavanaugh ar fi drogat și asaltat sexual femei în anii ‘80, la mai multe petreceri, ea însăși fiind victima unui viol în grup comis în 1982 la o petrecere unde era prezent și Kavanaugh. A patra femeie, care și-a păstrat anonimatul, a trimis o scrisoare unui senator, acuzând că fiica ei ar fi fost martora unui incident în care Brett Kavanaugh se purta “foarte agresiv și sexual“ cu partenera sa de întâlnire, în anul 1998.

Niciuna din potențialele victime nu a adus vreo dovadă în sprijinul acuzațiilor emise.