Israelul va începe la 1 noiembrie primele teste clinice ale unui vaccin împotriva noului coronavirus, au anunţat duminică autorităţile, transmite AFP.

Vaccinul a fost testat în primă fază pe animale, iar acum a primit undă verde pentru următoarea etapă, Israelul va începe testarea pe oameni.

Israelul va începe teste clinice la vaccinul anti COVID

La începutul pandemiei, premierul Benjamin Netanyahu a mandatat Institutul Israelian de Cercetări Biologice (IIBR), o instituţie publică, să dezvolte un vaccin local împotriva virusului.

Duminică, autorităţile au anunţat că primele teste clinice ale acestui potenţial vaccin, denumit „BriLife”, urmează să înceapă la data de 1 noiembrie.

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), circa 40 de „vaccinuri-candidat” sunt evaluate în prezent în cadrul studiilor clinice pe subiecţi umani în întreaga lume (în creştere de la 11 la jumătatea lunii iunie). Zece dintre acestea se află în stadiul cel mai avansat, faza a 3-a, în care eficacitatea vaccinului este evaluată pe scară largă, pe zeci de mii de voluntari de pe mai multe continente.

Abordările în cadrul cercetărilor sunt diferite – fie sunt bazate pe categorii de vaccinuri dovedite, fie pe tehnici mai inovatoare, cum ar fi vaccinul cu vector viral (VRV) în cazul căruia cercetătorii utilizează drept suport un alt virus care este transformat şi adaptat pentru a combate COVID-19.

În cazul studiului israelian, laboratoarele IIBR au produs un vaccin de tip VRV care a indus un „răspuns imun eficient” la animale mici, precum şoareci, hamsteri şi iepuri, dar şi la vieţuitoare mai mari, cum ar fi porcii, a declarat doctorul Shmuel Shapira, directorul institutului.

Pe 1 noiembrie, laboratorul va începe prima fază a studiilor clinice pe doi voluntari cu vârste cuprinse între 18 şi 55 de ani, recomandaţi de spitalele Sheba şi Hadassa, a precizat Shapira.

După obţinerea primelor rezultate, autorităţile vor trece de la doi subiecţi la 80 pentru finalizarea primei faze a studiului, urmând ca în decembrie numărul participanţilor să ajungă la 980, în cadrul celei de-a doua faze. În cele din urmă, studiul va include 25.000 de subiecţi pentru a treia şi ultima fază a testelor clinice, programată pentru aprilie sau mai, notează AFP.

Până în prezent, au fost obţinute 25.000 de doze, producţia urmând să crească la 15 milioane, un număr mai mare decât populaţia ţării (9 milioane de locuitori).

Totodată, vaccinul împotriva COVID-19 dezvoltat de Universitatea Oxford şi compania AstraZeneca generează un răspuns imun robust la persoanele în vârstă, categoria cu cel mai ridicat risc, a scris luni Financial Times, citând rezultate preliminarii, transmite Reuters.

Vaccinul declanşează producţia de anticorpi şi celule T, cu rol protector, la grupe de persoane mai în vârstă, potrivit Financial Times, care citează două surse familiarizate cu descoperirea, rezultat ce îi încurajează pe cercetătorii aflaţi în căutarea unor dovezi conform cărora produsul îi va proteja pe vârstnici de îmbolnăviri grave sau de deces din cauza virusului.

Detalii despre această constatare urmează să fie publicate în curând într-un jurnal medical, a notat Financial Times fără a preciza numele acestuia.

Rezultatele coincid cu datele publicate în iulie, potrivit cărora vaccinul a generat „răspunsuri imune robuste” în cazul unui grup de adulţi sănătoşi, cu vârste cuprinse între 18 şi 55 de ani, a relatat ziarul, citând surse apropiate rezultatelor aşa-numitelor teste de imunogenitate.

Însă, Financial Times a atras atenţia că testele de imunogenitate cu răspuns pozitiv nu garantează faptul că vaccinul se va dovedi în cele din urmă sigur şi eficient la persoanele în vârstă.

Unul dintre cele mai importante vaccinuri-candidat împotriva coronavirusului, denumit AZD1222 sau ChAdOx1 nCoV-19, a fost dezvoltat de oameni de ştiinţă de la Universitatea Oxford, iar AstraZeneca a obţinut în aprilie licenţa pentru producţia acestuia, preluând sarcina de continuare la scară largă a testelor clinice şi a producţiei.

AstraZeneca a reluat testele clinice efectuate asupra vaccinului în Statele Unite după ce a primit aprobarea în acest sens din partea autorităţilor de reglementare americane, a anunţat compania vineri.

Este vorba despre un vaccin cu vector viral (VRV), ce utilizează o versiune slăbită a unui virus care determină răceala comună la cimpanzei, modificată cu instrucţiuni genetice pentru a declanşa un răspuns imun împotriva COVID-19.

Ministrul britanic al Sănătăţii, Matt Hancock, a declarat luni că un vaccin împotriva COVID-19 nu este gata încă, dar a precizat că „dorim să fim pregătiţi în cazul în care totul merge perfect”, preconizând că lansarea ar putea avea loc în prima parte a anului viitor.

„După speranţa mea principală, m-aş aştepta ca în mare parte lansarea să aibă loc în prima jumătate a anului viitor”, a spus ministrul.

Întrebat dacă unele persoane ar putea primi un vaccin în acest an, Hancock a răspuns: „Nu exclud acest lucru, dar nu aceasta este speranţa mea principală”.

„Dorim să fim pregătiţi în cazul în care totul merge perfect, dar nu mă aştept că vom reuşi să facem acest lucru anul acesta”, a spus ministrul, adăugând că deşi programul „înaintează bine, nu am ajuns încă acolo”.

Moment istoric ,prima sondă israeliană care are ca destinaţie Luna, lansată în spaţiu în februarie, a efectuat joi o manevră considerată decisivă de coordonatorii misiunii, reuşind să se plaseze pe orbita lunară.

Manevra a fost transmisă în direct la televiziunea israeliană de la centrul de control al misiunii, aflat la Yehud, în centrul Israelului.

„Este un moment istoric în sine”, s-a felicitat Morris Kahn, preşedintele SpaceIL, o organizaţie privată care a dezvoltat această sondă în parteneriat cu compania aerospaţială Israeli Aerospace Industries (IAI), una dintre cele mai mari companii israeliene din industria de apărare.

„După şase săptămâni în spaţiu, am trecut de un nou stadiu critic cu această sondă, care a pătruns în orbita lunară”, a declarat directorul SpaceIL, Ido Antebi.

Denumită Bereshit (Geneza, în ebraică), sonda a fost lansată pe 22 februarie de la baza americană din Cape Canaveral, Florida.

Dispozitivul spaţial, ce are o greutate de 585 de kilograme, a fost trimis în spaţiu cu ajutorul unei rachete purtătoare din gama Falcon 9, dezvoltată de compania SpaceX, ce aparţine antreprenorului sud-african Elon Musk.

Sonda israeliană a realizat mai multe orbite eliptice în jurul Terrei înainte de a se îndrepta spre Lună. Coborârea ei pe solul selenar este programată pe 11 aprilie.

„Peste o săptămână, vom intra în istorie cu alunizarea prevăzută”, a adăugat Morris Kahn.

Până în prezent, doar Rusia, Statele Unite şi China au plasat dispozitive spaţiale pe Lună, care se află la o distanţă de 384.000 de kilometri în raport cu Terra.

La aproape 50 de ani după primii paşi făcuţi de oameni pe Lună, satelitul natural al Terrei, neglijat pentru o vreme de explorarea spaţială, a trezit din nou interesul guvernelor lumii. China a reuşită să plaseze în ianuarie un dispozitiv pe partea nevăzută – şi încă neexplorată – a Lunii.

Pentru Israel, alunizarea în sine este misiunea principală, chiar dacă un instrument ştiinţific se află la bordul sondei cu scopul de a măsura câmpul magnetic al Lunii.

O capsulă specială se află la bordul sondei israeliene şi conţine CD-uri cu desene făcute de copii, cântece şi imagini cu simboluri ale Israelului, amintiri relatate de un supravieţuitor al Holocaustului şi o Biblie.

Aceasta este prima sondă lunară dezvoltată de o organizaţie privată, SpaceIL, în parteneriat cu compania aerospaţială Israeli Aerospace Industries (IAI), potrivit Agerpres.

Regele Arabia Saudită şi-a refirmat marţi susţinerea faţă de ”un stat (palestinian) independent cu capitala în Ierusalimul de Est”, o veche revendicare a palestinienilor, în contextul în care Statele Unite se gândesc să relanseze procesul de pace israeliano-palestinian în Orientul Mijlociu, relatează AFP.

Regele Arabia Saudită: Într-o întâlnire, la Riad, cu preşedintele palestinian Mahmoud Abbas, regele Salman a reiterat ”susţinerea permanentă a regatului (saudit) faţă de Palestina şi drepturile poporului său la un stat independent cu capitala în Ierusalimul de Est”, potrivit agenţiei oficiale SPA.

Abbas a efectuat, începând de luni, o vizită oficială de două zile în Arabia Saudită, scrie news.ro.

Această declaraţie a Riadului are loc în momentul în care Statele Unite organizează miercuri şi joi, în Polonia, o conferinţă în vederea ”promovării unui viitor de pace şi de securitate în Orientul Mijlociu”.

Viziunea americană favorizează o presiune maximă asupra Iranului şi o susţinere fermă a Israelului.

La Varşovia, Statele Unite urmează să evoce propuneri de pace între israelieni şi palestinieni, un ”acord al secolului” susţin ele, pregătit de Jared Kushner.

Consilierul şi ginerele preşedintelui Donald Trump urmează să se exprime joi, în cadrul conferinţei.

Soţul Ivankăi Trump – a cărui familie este apropiată premierului israelian Benjamin Netanyahu – ar urma să-şi dezvăluie întregul proiect abia după alegerile legislative din Israel, prevăzute la 9 aprilie.

Potrivit presei de la Golful Persic, Kushner urmează să efectueze o vizită în regiune, la sfârşitul lui februarie, într-o etapă ”de probă” în Arabia Saudită – un nume greu în lumea arabă.

Kushner întreţine relaţii strânse cu prinţul moştenitor Mohammed bin Salman, supranumit MBS, fiul suveranului saudit.

Autoritatea Palestiniană (AP), înfuriată de recunoaşterea de către administraţia Trump a Ierusalimului drept capitală a Israelului la sfârşitul lui 2017, a catalogat conferinţa de la Varşovia drept o ”conspiraţie americană”.

Ea refuză să discute cu Washingtonul atât timp cât Statele Unite nu adoptă o poziţie mai echilibrată.

Un comandant al Gardienilor Revoluţiei a avertizat că Iranul va distruge oraşe din Israel dacă va fi atacat de Statele Unite, dar premierul israelian, Benjamin Netanyahu, a replicat ameninţând cu distrugerea naţiunii iraniene.

„Statele Unite nu au curajul de a trage un singur glonţ spre noi în pofida tuturor capabilităţilor militare pe care le deţin. Dar, dacă ne atacă, vom şterge de pe faţa pământului oraşele Tel Aviv şi Haifa”, a declarat generalul iranian Yadollah Javani, citat de agenţiile de presă IRNA şi Reuters.

Yadollah Javani, membru al Biroului politic al Gardienilor Revoluţiei din Iran, a făcut aceste declaraţii cu ocazia unei ceremonii pentru marcarea a 40 de ani de la Revoluţia islamică de la Teheran, scrie mediafax.ro.

În replică la declaraţiile oficialului militar iranian, premierul Benjamin Netanyahu a avertizat Iranul că, dacă va ataca Israelul, „va fi ultima aniversare a Revoluţiei islamice pe care o celebrează”.

„Eu nu ignor ameninţările regimului iranian, dar nici nu sunt intimidat de ele”, a afirmat Benjamin Netanyahu, citat de cotidianul Times of Israel. „Dacă acest regim face eroarea teribilă şi încearcă să distrugă oraşele Tel Aviv sau Haifa, nu va reuşi, dar va fi ultima aniversare a Revoluţiei islamice pe care o celebrează. Ar trebui să ţină cont de acest lucru”, a spus Netanyahu.

Un comandant al Gardienilor Revoluţiei a avertizat că Iranul va distruge oraşe din Israel dacă va fi atacat de Statele Unite, dar premierul israelian, Benjamin Netanyahu, a replicat ameninţând cu distrugerea naţiunii iraniene.

Iranul ameninţă că va ataca Israelul „Statele Unite nu au curajul de a trage un singur glonţ spre noi în pofida tuturor capabilităţilor militare pe care le deţin. Dar, dacă ne atacă, vom şterge de pe faţa pământului oraşele Tel Aviv şi Haifa”, a declarat generalul iranian Yadollah Javani, citat de agenţiile de presă IRNA şi Reuters.

Yadollah Javani, membru al biroului politic al Gardienilor Revoluţiei din Iran, a făcut aceste declaraţii cu ocazia unei ceremonii pentru marcarea a 40 de ani de la Revoluţia islamică de la Teheran.

În replică la declaraţiile oficialului militar iranian, premierul Benjamin Netanyahu a avertizat Iranul că, dacă va ataca Israelul, „va fi ultima aniversare a Revoluţiei islamice pe care o celebrează”. scrie România Liberă