”Pentru cine are urechi de auzit …

Toma “necredinciosul”, a carui duminica se sarbatoreste maine, este numit asa pentru ca refuza sa creada in realitatea invierii lui Isus Hristos.

Tot asa cum unii nu vor sa creada astazi, pentru ca nu le convine, in realitatea ca puntile au fost rupte definitiv!

Iar faptul ca “Toma” este numit “necredinciosul” mai poate sa insemne si ca “Toma” nu putea fi “credincios”, adica loial, mai ales celor care i-au facut numai bine …

Amandoua se potrivesc pefect!”, scrie Ioan Mircea Pașcu.

Sărbătorile Pascale i-au prins certați pe unii lideri politici. Alții, însă, au devenit mai împăciuitori. După războiul deschis purtat luni în şir, Gabriela Firea și Liviu Dragnea au îngropat securea războiului. În schimb, au apărut tensiuni între liderul PSD și premierul Dăncilă. Nici în tabăra opoziției nu mai e armonia de altă dată, potrivit unei analize.

Liderul PSD Liviu Dragnea a trecut prin multe certuri și împăcări de când este la guvernare. Deși l-au dorit demis, Ecaterina Andronescu și Niculae Bădălău au ajuns miniștri, iar Mihai Fifor a devenit președintele Consiliului Național. Cea mai recentă împăcare cu Gabriela Firea este însă mai timidă.

Unele relații se repară, altele se strică. Cea mai mare problemă a liderului PSD este acum refuzul premierului de a face remanierea prin Parlament, respectiv prin restructurarea Guvernului.

Nici în Opoziție nu mai e armonia de altă dată, mai ales în contextul campaniei electorale.

Însă cea mai mare dezamăgire a celor de la USR a venit chiar de la președintele Klaus Iohannis. Aceștia nu au fost încântați când șeful statului nu a inclus întrebarea dorită de ei la referendum.

Jurnalistul Ion Cristoiu a expus, in emisiunea “Gândurile lui Cristoiu”, de la Mediafax, o nouă teorie privind notiunea de stat paralel. Jurnalistul spune ca Liviu Dragnea isi pregateste, potrivit unui document, propriul stat paralel, mentionand ca exista ;o confederatie de state paralele’.

„Aflăm, pentru prima dată, că la o ședință de Consiliu a Uniunii, în care a fost și Ponta ca premier, el a avut chiar o discuție cu Merkel în care a primit indicații cum să lupte împotriva corupției din România, deci, nu numai domnul Iohannis sau Traian Băsescu, ci și el. Există date precise cu o ședință la Guvern unde s-au decis o serie de arestări și de prăbușiri, mai ales de trusturi de presă, sub conducerea lui Victor Ponta. Aceasta este principala concluzie a acestui document în care apar și niște personaje care, în ultimul timp, vezi Doamne din partea Germaniei, ne toacă, din ăia care fac declarații în favoarea lui Kovesi. Iar acum rezultă că făceau parte dintr-o piesă condusă de Merkel de folosire a luptei împotriva corupției fie pe Traian Băsescu, fie pe Victor Ponta pentru a-și executa adversarii”, spune jurnalistul, pentru Mediafax.

“E un document … ar putea să-l dea publicității, nu înțeleg de ce nu-l dă… ar atrage atenția că și Dragnea își pregătește statul paralel. Eu am îndrăznit să scriu că-și pregătește după ce am luat la cunoștință de acest document. Și am spus ”, afirmă jurnalistul.

Ion Cristoiu spune că sursele acestor informații din raport sunt foarte puternice, chiar din anturajul președintelui Iohannis, și că ele devoalează existența mai multor state paralele în interiorul sistemului.

“Din câte îmi dau eu seama, unele erau chiar în jurul lui Klaus Iohannis, deci sunt surse foarte puternice. Mi-am dat seama de anumite surse, iar datele sunt date concrete. Întrebarea pe care mi-am pus-o înainte de a lua cunoștință de acest document … repet, Adamescu era de-a lui Traian Băsescu și cum se explică? Păi explică documentul foarte bine. Adamescu intră în malaxor odată cu fratele lui Traian Băsescu. Noi am avut această imagine că Traian Băsescu comanda totul, nu-i așa? După ce citești documentele, îți dai seama că în interiorul sistemului erau mai multe state paralele”, spune jurnalistul.

El susține că aceste state paralele sunt create de grupări din interiorul unor instituții de forță precum SRI, DNA, Parchetul General, care acționau în numele luptei anticorupție.

“Este greșit să spunem că a fost și este un singur stat. Sunt mai multe state paralele: în SRI sunt mai multe grupări, nu cred că le stăpânește Hellvig, nu ai cum, în Parchet sunt mai multe grupări, în DNA, așa că foarte multe din lucrurile care nouă ni se păreau ciudate veneau din ideea noastră ca este unul, Iohannis, Traian Băsescu, care e la manete și nu mișcă nimic. Nu-i adevărat. În numele luptei împotriva corupției cam mișcau toți”, explică Ion Cristoiu.

El spune că aceste state paralele erau adversare și se lucrau între ele. “Foarte multe lucruri, potrivit acestui document, pe care noi nu le-am înțeles și nu le înțelegem, vin din existența mai multor state paralele care se bat între ele, care se lucrează între ele și noi credem că e numai unul. Atenție! Avem de-a face cu o confederație de state paralele care se bat”, susține Ion Cristoiu.

Jurnalistul explică și de ce acțiunile acestor grupări dădeau rezultate. “De exemplu la DNA … de ce au făcut cazul Adamescu? Nu am de unde să știu că nu era un procuror de partea lui Ponta, da? O să spuneți: . Păi, te puteai duce tu … erați dumneavoastră Kovesi și venea un procuror și spunea: . Păi cum? Și, în acel moment, dumneavoastră scriați pe Facebook: . Și ea spunea ”, explică Ion Cristoiu.

Conform The Guardian, un fost șef al MI6 și un fost coleg de liberal democrat au folosit ofițeri de informații pensionați pentru a aduna informații „sensibile” din surse secrete din guvernul român pentru a ajuta un om de afaceri bogat care se confruntă cu acuzații de corupție.

Publicația britanică mai scrie că fostul șef al MI6, John Scarlett, prin compania sa privată de intelligence, SC Strategy, a strâns informații din surse confidențiale, inclusiv în biroul președintelui României.

Printre acuzațiile din raport, arată sursa citată, sunt cele legate de modul în care DNA și serviciile de informații au acționat în cazul Adamescu, fiind menționate folosirea de probe false sau presiuni asupra martorilor.

O persoană a murit și trei au fost rănite în urma unui accident produs, sâmbătă, pe DN 21, în zona localității Drajna Nouă, din județul Călărași, în urma coliziunii dintre o mașină și un tir.

Potrivit Centrului Infotrafic, din Inspectoratul General al Poliţiei Române, accidentul s-a produs pe DN21, între Călăraşi și Slobozia, în zona localităţii Drajna Nouă, scrie Mediafax.

În urma impactului dintre un tir şi un autoturism, o persoană a murit și trei au fost rănite.

Polițiștii fac verificări pentru a stabili cum s-a produs evenimentul rutier.

Moscova si Washington S-au incins spiritele Ministerul de Externe rus a anunţat sâmbătă că Statele Unite au reţinut un cetăţean rus, la câteva zile după ce Moscova a reţinut un fost puşcaş marin american sub bănuiala de spionaj, relatează Reuters, potrivit Agerpres.

Fostul puşcaş marin Paul Whelan a fost arestat de Serviciul federal de securitate rus (FSB) pe data de 28 decembrie. Familia sa a negat acuzaţiile şi a afirmat că Paul Whelan se afla în Rusia pentru a participa la căsătoria unui prieten.

Ministerul de Externe rus a afirmat sâmbătă că SUA l-au reţinut pe cetăţeanul rus Dmitri Makarenko în Insulele Mariane de Nord pe 29 decembrie şi l-au mutat apoi în Florida.

„Makarenko, născut în 1979, a sosit pe Insula Saipan împreună cu soţia, copiii şi părinţii. El a fost reţinut de personalul FBI pe aeroport imediat după sosire”, a spus ministerul rus.

Ambasada SUA la Moscova nu a putut fi contactată pentru a face declaraţii în legătură cu acest subiect.

Acuzaţiile venite din ambele părţi ar putea complica şi mai mult relaţiile tensionate dintre Moscova şi Washington, în pofida dorinţelor exprimate de preşedinţii Donald Trump şi Vladimir Putin privind îmbunătăţirea relaţiilor, notează Reuters.

Secretarul de stat american Mike Pompeo a declarat săptămâna aceasta că Washingtonul i-a cerut Moscovei explicaţii în legătură cu arestarea fostului puşcaş marin Paul Whelan.

La rândul său, Marea Britanie a avertizat vineri Rusia împotriva unui ‘joc de şah diplomatic’ după inculparea pentru ‘spionaj’ a fostului puşcaş marin, care are dublă naţionalitate americană şi britanică.

‘Nu acceptăm ca persoane să fie utilizate într-un joc de şah diplomatic’, a declarat şeful diplomaţiei britanice, Jeremy Hunt, pentru BBC.

Serviciul Federal de Securitate al Rusiei susţine că l-a arestat pe Paul Whelan ‘în timp ce el comitea un act de spionaj’, fapt dezminţit de acesta. Codul Penal rus pedepseşte astfel de delicte cu până la 20 de ani de închisoare.

Tudorel Toader pare dispus să intre în războiul procedurilor cu şeful statului şi îi răspunde cu aceeaşi monedă. Ministrul Justiţiei anunţă că pe 27 decembrie, alături de documentele pentru finalizarea procedurii de revocare a procurorului general Augustin Lazăr, va trimite preşedintelui Klaus Iohannis şi propunerile pentru cele cinci funcţii de conducere vacante în parchete. Doar că, în frunte cu Adina Florea pentru DNA, propunerile vor fi aceleaşi.

„Pe data de 27 decembrie dimineaţă, când merg la minister, am pregătit documentele necesare finalizării procedurii de revocare a procurorului general”, a anunţat Tudorel Toader la Antena 3.

Tudorel Toader pare dispus să intre în războiul procedurilor cu Klaus Iohannis :

Ministrul l-a acuzat din nou pe Augustin Lazăr că trage de timp.

„În opinia mea, nu putem pica în capcana pe care încearcă să o promoveze procurorul general, trăgând de timp în speranţa că va ieşi la pensie sau că îşi va încheia mandatul de procuror general pe 19 aprilie. De ce spun asta? Pentru că s-a dus la Curtea de Apel Alba Iulia, la dânsul acasă, după aceea judecătorul de la Alba Iulia a trimis la Bucureşti, cel de la Bucureşti şi-a declinat şi el competenţa, competenţa, conflict negativ şi, culmea, ca să fie sigur că ceea ce nu i-a ieşit la Alba Iulia, de a sesiza Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, unde dura multă vreme, a solicitat sesizarea Curţii Constituţionale că are o mare nedumerire: dacă poate sesiza instanţa de contencios administrativ de persoană fizică sau pe persoană juridică, adică cu nume şi prenume sau cu funcţia de procuror general. Şi orbul vede că e o tragere de timp”, a explicat ministrul.

Tot pe 27 decembrie, ministrul Justiţiei intenţionează să retrimită preşedintelui Klaus Iohannis propunerile pentru funcţiile de conducere a cinci unităţi de parchete, refuzate de şeful statului, printre care şi cea a Adinei Florea la conducerea DNA.

Tudorel Toader pare dispus să intre în războiul procedurilor cu Klaus Iohannis :

„Trimit şi pentru ceilalţi cinci pe care i-a respins pe nelegalitate, că nu au avut adeverinţa de la CNSAS, când la scurt timp, chiar CNSAS spune nu era nevoie, CSM spune că nu era nevoie şi nici nu era obligaţia mea, era a CSM-ului. Vor fi aceleaşi cinci propuneri, arătându-i că nu e vorba de nelegalitate, cum mi-a scris”.

Toader a confirmat că, printre propuneri este şi cea a Adinei Florea la conducerea DNA. „Pe toate cinci. Arătându-i că nelegalitatea arătată de preşedinte nu a existat şi nu există”.

În aceeaşi emisiune de la Antena 3, ministrul Justiţiei le-a acuzat pe Livia Stanciu şi Cristina Tarcea, fost, respectiv actual preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, că nu au greşit, ci au sfidat legea la alcătuirea completurilor de cinci judecători.

„Nu aş vorbi de cuvântul eroare. Judecătorii la nivelul acela nu pot fi în eroare,” consideră Tudorel Toader. ”Eroarea este exclusă, după părerea mea, a fost o evidentă sfidare.(…) Exclud starea de eroare. De ce? Legea e din 2014, a trecut peste ea, „ba numai 4 şi noi suntem şefi”. Dar a venit în primăvară o decizie a lui 2018 care a lămurit problema, nu a înţeles nici a doua oară. A venit legea de modificare a legilor justiţiei, dacă nici a treia oară nu a înţeles… Suntem în faţa unei atitudini de sfidare, nu din aia românească, ci din aceea ca să fim noi preşedinţi.”

Întrebat dacă cele două ar trebui să mai rămână în funcţii, Toader a spus că nu ministrul face anchetă, iar cei care cred că este vorba de nereguli se pot adresa Secţiei de anchetă a magistraţilor.

„Este regretabil ceea ce se întâmplă, faptul că atâtea hotărâri judecătoreşti definitive sunt sau vor fi supuse proceduri de contestaţie în anulare şi li se suspendă executarea până când se va stabili decizia pe fond. Constituirea completurilor este de ordine publică, nu poţi să spui să rămână condamnat, dacă l-a judecat un complet nelegal constituit. Nu poţi ca un vinovat să fie condamnat de cineva care nu este abilitat prin lege să fie acolo. Este un articol 16 din Constituţie care spune de egalitatea în faţa legii, că nimeni nu este mai presus de lege, că fiecare trebuie să răspundă pentru gresşelile cu voie sau fără voie.(…) Ministrul Justiţiei, indiferent cum îl cheamă, el nu face anchetă. De aceea am constituit acea secţie specială, iar orice român care nu este mulţumit de activitatea unui magistrat trebuie sa se adreseze Secţiei de anchetă a magistraţilor”, a completat Toader.

“Nu va fi niciun fel de pace cu Guvernul. Voi avea grijă să colaborăm doar pe chestiuni europene” a afirmat Klaus Iohannis, la întâlnirea informală cu presa vineri la Palatul Cotroceni.Șeful satatului a precizat că nu o va lăsa pe premierul Viorica Dăncilă să participe la reuniunile Consiliului European.

De altfel, acesta a adăugat că a ajuns la „un minim istoric” colaborarea sa cu PSD.

“Colaborarea mea cu PSD a ajuns la un minim istoric. (…) Sunt extrem de nemulțumit. (…) Colaborarea s-a redus la nimic”, a conchis Iohannis.

Președintele Klaus Iohannis a participat la ședința de joi a Executivului. Prezența sa la reuniunea Guvernului vine în contextul în care acesta a anunțat, în prealabil, că va participa la toate ședințele Guvernului pentru a împiedica adoptarea unei OUG pe amnistie și grațiere.

Șeful statului a declarat, la începutul ședinței de joi a Guvernului că prezența sa are loc în baza atribuțiilor conferinte de Constituție, iar președinția și guvernul nu își permit să nu colaboreze.

„În deschidere voi face pe scurt câteva remarci legate de prezența mea în această ședință de Guvern. Există întrebări în spațiul public, poate și între dvs. Participarea mea la ședința de Guvern are loc în virutatea atribuțiilor conferite președintelui României de către Constituția României. Mai exact este vorba de atribuțiile din articolele 80, 86 și 87 toate coroborate. Aceste chestiuni s-au mai discutat în România pentru că nu s-a știut foarte clar când poate să participe președintele la ședintele de guvern. Există o clarificare a CCR încă din 2007 care se referă la articolele pe care le-am citat care spune clar că președintele României poate să participe orcând la orice ședință de guvern”, a spus Klaus Iohannis.

„Această participare poate fi citită în trei feluri. În virtutea art 80 președintele veghează la buna guvernare și președintele vine să verifice modul ân care funcționează guvernul. În art 87 scrie că guvernul poate să consulte guvernului, fără să spună unde îl consultă, iar participarea la ședință este o formă legitimă. Foarte mulți specialiști s-au referit numai la art 87”, a mai spus președintele.

Acesta a mai spus că va prezida ședința, conform legii, dar punctele de pe ordinea de zi le stabilește Executivul, în speță premierul.

„Ca să nu apară interpretări care nu au suport instituțional. Vreau să se știe că atunci când particip la ședința de Guvern prezidez ședința de Guvern. Decizia asupra punctelor în ședința de Guvern aparțin Guvernului, în speță doamnei premier. Având în vedere toată acestea cred că putem să avem o întâlnire instituțional corectă”, a afirmat Iohannis.

„Este în atributul dumneavostră să participați. Legat de cooperarea pe perioada președinției (n.r.: Consiliului UE) e necesară, e nevoie de consesn”, i-a răspuns premierul Viorica Dăncilă.

Bataie intre liceene, pana la spitalizare.Totul s-a petrecut , în jurul prânzului. Altercația, iscată între cele două eleve, una în vârstă de 15 ani, iar cealaltă de 16 ani, a pornit, se pare că, de un conflict spontan. Fetele s-au luat bataie la și de la un schimb de replici dure, la acte de violență, nu a mai fost decât un pas. Una dintre adolescente, cea de 15 ani, și-a chemat în ajutor fratele mai mare, de 18 ani.

Acesta, fiind elev al aceleiași unități de învățământ, a venit în scurt timp și a lovit-o pe cealaltă adolescentă implicată în conflict. Eleva bataie de tânăr a avut nevoie de îngrijiri medicale, fiind preluată de către o ambulanță și transportată la Unitatea de Primiri Urgențe a spitalului din Hațeg, de unde a fost transferată la Spitalul Județean Hunedoara din Deva.

Polițiștii hunedoreni fac acum cercetări pentru loviri și alte violențe, în acest caz fiind deschis un dosar penal. „În cauză, poliţiştii au întocmit dosar de cercetare penală și efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de loviri sau alte violențe, în vederea stabilirii circumstanțelor în care a avut loc fapta şi a luării măsurilor legale, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Haţeg”, a precizat Bogdan Nițu, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliție al Județului (IPJ) Hunedoara.

Deputatul PSD Florin Manole a declarat marţi că proiectul de lege privind parteneriatul civil va interzice explicit adopţiile în cazul persoanelor care aleg să încheie un astfel de parteneriat, scrie Agerpres.

„Săptămâna viitoare o să depun împreună cu colegi de la alte partide politice un proiect care priveşte parteneriatul civil. Proiectul vine în urma jurisprudenţei CEDO şi în urma jurisprudenţei recente a Curţii Constituţionale şi are legătură cu viaţa de familie. (…) Are prevederi care se referă, de exemplu, la chestiuni patrimoniale, la chestiuni privind datoriile, moştenire, adică normarea genului acesta de uniuni consensuale, atât între persoanele de acelaşi sex cât şi între persoanele de sexe diferite, care nu aveau niciun fel de protecţie juridică. (…) Va reglementa o viaţă de familie pentru persoanele care nu sunt căsătorite şi care sunt foarte multe şi care au nevoie de această legiferare. Proiectul interzice explicit adopţiile în cazul persoanelor care aleg să încheie un parteneriat civil. Proiectul ăsta nu are absolut nicio legătură cu referendumul, nu are niciun impact pe Codul civil şi pe discuţia despre căsătorie, pentru că nu schimbă cu nimic subiectul căsătoriei care rămâne între bărbat şi femeie”, a precizat Manole la Palatul Parlamentului.

El a adăugat că PSD susţine acest proiect iar marţi după amiază vor avea loc ultimele discuţii la care participă reprezentanţi din toate partidele parlamentare.

Deputatul PSD a menţionat că vor fi discutate toate observaţiile venite de la partide adăugând că se încearcă un consens pe o temă care este importantă.