Cel mai important specialist în boli infecţioase din Statele Unite, Anthony Fauci, a declarat duminică faptul că americanii care au imunitatea compromisă ar putea avea nevoie de o a treia doză de vaccin pentru Covid-19, având în vedere că numărul cazurilor de îmbolnăviri provocate de varianta Delta a coronavirusului este în creştere, transmite Reuters.

„Cei care sunt pacienţi cu transplant, chimioterapie pentru cancer, boli autoimune, care sunt în regim imunosupresor, aceştia sunt genul de persoane care, dacă va exista un al treilea rapel, care s-ar putea întâmpla, ar fi printre primii vulnerabili”, a spus Fauci în timpul unui interviu la CNN.

El a adăugat că oficialii din domeniul sănătăţii se gândesc, de asemenea, dacă să revizuiască recomandările pentru purtarea măştii pentru americanii vaccinaţi, spunând că sunt ”în curs de examinare activă”.

Citând studii care arată că ar putea exista o imunitate în scădere la persoanele vaccinate, Anthony Fauci a declarat că oficialii din domeniul sănătăţii din SUA analizează datele pentru a stabili când ar putea fi necesari stimulatori.

”Este o situaţie dinamică. Este o situaţie în desfăşurare, evoluează ca în atâtea alte domenii ale pandemiei. Trebuie să te uiţi la date”, a spus Fauci, directorul Institutului Naţional de Alergii şi Boli Infecţioase.

Săptămâna trecută, Ministerul israelian al Sănătăţii a raportat o scădere a eficacităţii vaccinului Pfizer în prevenirea infecţiilor şi a bolilor simptomatice. Dar a adăugat că vaccinul cu două doze COVID-19 dezvoltat de Pfizer cu partenerul BioNTech este în continuare extrem de eficient în prevenirea formelor de boală severe.

Scăderea eficacităţii a coincis cu răspândirea variantei Delta, acum tulpina dominantă în Israel. Israelul administrează a treia doză de vaccin persoanelor imunodeprimate, inclusiv celor care au suferit transplanturi de inimă, plămâni, rinichi sau ficat şi pacienţilor cu cancer care primesc chimioterapie.

Varianta Delta, care a fost descoperită pentru prima dată în India, creşte numărul infecţiilor în Statele Unite.

Cele mai accentuate creşteri ale cazurilor de Covid-19 au loc în locuri cu rate de vaccinare mai mici.

În Florida, Texas şi Missouri au avut loc 40% din toate cazurile noi la nivel naţional, cu aproximativ unul din cinci din toate cazurile noi din SUA în Florida, a declarat săptămâna trecută consilierul de la Casa Albă Jeffrey Zients.

Pfizer şi BioNTech au anunţat vineri că Statele Unite au achiziţionat încă 200 de milioane de doze de vaccin pentru a ajuta la vaccinarea pediatrică, precum şi la posibilele rapeluri.

Consumul de prea multă sare ne poate cauza probleme cu inima, acesta fiind un fapt cunoscut deja de toată lumea. Dar un nou studiu a stabilit un alt efect secundar care stârnește îngrijorare, mai ales în actualul context epidemiologic. Noi cercetări au descoperit că nivelul de sare pe care îl consumăm ne poate face mai vulnerabili la bolile cauzate de bacterii. Deci, sarea poate afecta și imunitatea.

Studiul, publicat în revista Circulation, completează niște cercetări din 2015, care au constatat că o cantităte mare de sare ajunsă în sânge afectează modul în care un anumit tip de celule albe reacționează atunci când detectează o celulă nesănătoasă. Însă atunci oamenii de știință „încă nu știau ce se întâmplă în celule”, a spus dr. Sabrina Geisberger de la Berlin Institute for Medical Systems Biology (BIMSB).

În cadrul ultimului studiu, echipa a examinat „metabolismul celulelor imune care au fost expuse la concentrații mari de sare”, potrivit unui comunicat. De data aceasta, au observat cum sarea influențează imunitatea prin perturbarea lanțului respirator, ceea ce determină celulele să producă mai puțin ATP (adenozin trifosfat) și mai puțin oxigen. ATP este un „combustibil universal care alimentează toate celulele”, furnizând energie pentru musculară și reglarea metabolică.

Profesorul Markus Kleinewietfeld, de la Universitatea Hasselt, a spus: „Desigur, primul lucru la care te gândești este riscul cardiovascular. Dar mai multe studii au arătat că sarea poate afecta celulele imune într-o varietate de moduri. Dacă un astfel de mecanism celular important este întrerupt pentru o perioadă lungă de timp, acesta ar putea avea un impact negativ și ar putea conduce la boli inflamatorii ale vaselor de sânge sau articulații, sau la boli autoimune.”

Conform acestui studiu, experții în nutriție le recomandă adulților să își limiteze aportul zilnic la maximum cinci sau șase grame de sare, luând-o în calcul și pe cea „ascunsă” în alimentele procesate.

Preşedintele american Joe Biden îndeamnă Congresul să acţioneze ”acum” pentru a limita circulaţia armelor de foc în Statele Unite, la trei ani de la atacul armat în liceul Parkland din Florida, relatează AFP.

”Această administraţie nu va aştepta viitorul atac armat în masă” pentru a auzi îndemurile la acţiune, a subliniat duminică şeful statului american, la trei ani de la acest atac armat care s-a soldat cu 17 morţi, de Ziua Îndrăgostiţilor, la 14 februarie 2018.

”Îndemn azi Congresul să promulge reforme de bun simţ cu privirela armele de foc”, subliniază Joe Biden.

El cere, în această declaraţie, să se impună o verificare a antecedentelor cumpărătorilor ”la toate vânzările de arme”, să se interzică puştile de asalt şi magaziile de gloanţe de mare capacitate.

”Vom promulga aceste legi şi altele care vor salva vieţi”, a anunţat imediat Nancy Pelosi, preşedinta camerei reprezentanţilor, care a promis ”să aducă progresele pe care le reclamă locuitorii din Parkland şi poporul american”.

Democraţii deţin de-acum o majoritate fragilă în Senat, însă au nevoie de votul a cel puţin zece republicani în vederea adoptării acestor legi – un lucru care pare dificil de realizat în prezent.

Joe Biden subliniază că este necesar ”să punem capăt imunităţii producătorilor de armament care pun armament de război pe străzile noastre în deplină cunoştinţă de cauză”.

În 2018, de Valentine’s Day, un tânăr în vârstă de 19 ani, Nikolas Cruz, a deschis focul în această oinstituţie, în sud-estul Floridei, la Liceul Marjory Stoneman Douglas, şi a omorât 14 liceeni şi trei membri ai personalului, înainte să fie arstat.

Exclus din şcoală cu an mai înainte, din ”motive disciplinare”, el şi-a putut procura în mod legal o puşcă de asalt semiautomată, în pofida unor antecedente psihiatrice.

În pofida unei mobilizări fără precedent a liceenilor din Parkland în favoarea unui control mai dur al vâznării de arme de foc, Donald Trump a refuzat atunci să examineze interzicerea puştilor de asalt.

Administraţiile americane succesive au fost neputincioase într-o îndiguire a multiplicării atacurilor armate în masă care au loc cu regularitate în şcoli americane, centre comerciale, întreprinderi sai lăcaşuri de cult.

Imunitatea la infecţia cu SARS-CoV-2 poate dura cel puţin şase luni, potrivit unui studiu publicat luni de revista Nature şi realizat asupra a 87 de persoane care au fost infectate cu acest tip de coronavirus, relatează EFE.

Studiul relevă că nivelul celulelor B de memorie specifică (a căror misiune este de a apăra organismul de viitoare agresiuni ale acestui patogen generând anticorpi împotriva SARS-CoV-2) s-a menţinut constant pe întreaga perioadă a studiului.

Rezultatele sugerează că studiul de Imunitatea că persoanele care au fost în prealabil infectate cu SARS-CoV-2 pot genera un răspuns rapid şi eficient dacă vor mai fi expuse la virus.

Sistemul uman răspunde la infecţie producând anticorpi care pot neutraliza specific agentul infecţios.

S-a demonstrat că anticorpii umani împotriva SARS-CoV-2 protejează împotriva infecţiei pe modele animale.

Nivelurile acestor gen de anticorpi se pot reduce cu timpul, dar celulele B de memorie, aşa cum sugerează şi numele îşi “amintesc” de agentul infecţios şi pot incita sistemul imunitar să producă aceiaşi anticorpi în caz de reinfectare.

Michel Nussenzweig şi colegii săi de la Rockefeller University din New York au studiat 87 de persoane cu diagnostic confirmat de COVID-19 timp de 1,3 şi 6,2 luni de la infectarea cu SARS-CoV-2 şi au remarcat că, deşi activitatea anticorpilor neutralizatori scade cu timpul, numărul celulelor B de memorie rămâne neschimbat.

De asemenea, autorii au observat că anticorpii produşi de aceste celule sunt mai puternici decât anticorpii originali şi pot fi mai rezistenţi la mutaţiile proteinei cu ajutorul căreia virusul pătrunde în celulă.

Aceste observaţii arată că celulele B de memorie au capacitatea de a evolua în prezenţa unor mici cantităţi de agent viral persistent (mici proteine ale virusului ce pot fi detectate de sistemul imunitar).

Prezenţa şi evoluţia continuă a celulelor B de memorie sugerează că persoanele care au fost diagnosticate cu COVID-19 sunt capabile să producă rapid anticorpi puternici neutralizatori în cazul reinfectării cu SARS-CoV-2, au conchis autorii.

Renumitul medic Anthony Fauci, directorul National Institute of Allergy and Infectious Diseases (Institutul Naţional american pentru Alergii şi Boli Infecţioase), preconizează că America va obţine suficientă imunitate colectivă la Covid-19 prin vaccinare până în toamna lui 2021.

El a declarat miercuri, într-o discuţie online cu guvernatorul statului California, Gavin Newsom, că SUA îşi vor recăpăta „o urmă de normalitate” în ciuda întârzierilor în campania de vaccinare, citează Reuters.

Newsom a anunţat că noua variantă a coronavirusului, despre care este crezut că a pornit din Marea Britanie, a fost depistată în statul pe care îl conduce, la o zi după ce Colorado a anunţat un caz similar.

Ambii pacienţi la care a fost depistată noua variantă nu au călătorit recent, astfel că e posibil ca aceasta să se răspândească în comunotăţi.

Fauci, numit consilier pe probleme de Covid-19 de viitorul preşedinte Joe Biden după ce a fost deja membru al celulei de criză a lui Donald Trump, a spus că este normal ca astfel de virusuri să sufere mutaţii şi că mai multe contaminări cu noua variantă să apară în ţară.

Cei care au fost deja contaminaţi cu SARS-CoV-2 „nu par să se reinfecteze cu aceasta”, a explicat Fauci, care a adăugat că orice imunitate deja obţinută „protejează faţă de această tulpină”. El a subliniat că noile vaccinuri aprobate se vor dovedi la fel de eficiente împotriva ei ca şi împotriva formelor dejacunoscute ale virusului.

Acelaşi lucru este considerat şi în cazul unei a doua noi variante, de asemenea mai infecţioasă, raportată iniţial în Africa de Sud, potrivit Centrului de Control şi Prevenire a Bolilor (CDC).

Preşedintele ales Joe Biden a avertizat marţi că ar putea dura ani până ce majoritatea americanilor vor fi vaccinaţi, având în vedere întârzierile în distribuţia vaccinului. El a cerut Congresului să aprobe fonduri mai mari pentru acest demers.

Renumitul medic Anthony Fauci a mai declarat miercuri că este încrezător că erorile iniţiale în distribuţia vaccinului vor fi rezolvate. El se aşteaptă ca imunizarea să fie disponibilă în SUA la cerere până în luna aprilie.

„Până la începutul toamnei, vom avea suficientă imunitate colectivă astfel încât să putem reveni la ceva aproape de normalitate – şcoli, teatre, evenimente sportive, restaurante”, a completat Fauci, căruia i-a fost administrat vaccinul anti-Covid în urmă cu o săptămână.

Statele Unite au înregistrat până în prezent peste 19,74 milioane de cazuri de Covid-19 şi mai mult de 342.000 de decese asociate, potrivit datelor Universităţii Johns Hopkins.

Organizația Mondială a Sănătății a schimbat în secțiunea destinată Covid-19 de pe site-ul oficial definiția valabilă de generații a „imunității de turmă”. Acum, OMS susține că imunitatea de turmă este ”un concept folosit în vaccinare”.

În luna iunie, definiția era următoarea. ”Imunitatea de turmă este protecția indirectă la o boală infecțioasă care se produce când o populație devine imună fie prin vaccinare, fie dobândește imunitate naturală în urma infectării”. Este o definiție similară cu cea găsită pe mai toate site-urile univesităților.

Pe 15 octombrie, OMS a schimbat însă această definiție, care acum sună astfel: ”Imunitatea de turmă, cunoscută și ca ”imunitatea populației” este un concept folosit pentru vaccinare; populația poate fi protejată împotriva unui anumit virus când un anumit procent este vaccinat”. Pentru a intra într-o contradicție și mai flagrantă cu definiția valabilă până acum câteva luni, pe site-ul OMS mai stă scris: ”Imunitatea de turmă este obținută prin protejarea oamenilor de un virus, nu prin expunerea lor la un virus”.

Această nouă definiție a fost prezentată de directorul OMS, la jumătatea lunii octombrie, iar, câteva zile mai târziu, a înlocuit vechea definiție și pe site-ul organizației.

Rareori știința se schimbă peste noapte. Politica, de la cea a guvernelor și până la cea a marilor producători de medicamente și organizații internationale, se modifica mereu, de data aceasta contorsionând și definiția imunitatii de turmă.

Lumea nu va ajunge la imunitate de masă faţă de noul coronavirus înainte de sfârşitul anului 2021, care va putea fi observată în unele ţări, a declarat, miercuri, directorul ştiinţific al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii OMS apreciază, dr. Soumya Swaminathan, care a avertizat că oamenii trebuie să rămână vigilenţi în următoarele şase luni, transmite CNBC.

OMS apreciază că până la sfârșitul 2021, omenirea nu va ajunge la imunitate de masă în fața COVID

”Vom aborda începutul sfârşitului, putem vedea lumina de la capătul tunelului. Cu toate acestea, este un tunel pe care trebuie să îl traversăm, iar următoarele luni vor fi critice”, a spus Swaminathan.

Potrivit datelor Johns Hopkins University, numărul cazurilor de Covid-19 a continuat să crească într-un ritm alarmant, depăşind 78 de milioane la nivel mondial.

Vaccinul produs de Pfizer-BioNTech a fost aprobat pentru utilizare de urgenţă în mai multe ţări, inclusiv în Marea Britanie, SUA şi Canada, în timp ce SUA au aprobat şi vaccinul dezvoltat de compania Moderna.

Swaminathan a spus că vaccinurile vor proteja iniţial un grup foarte mic de persoane, care sunt cele mai vulnerabile şi cu cel mai mare risc, şi vor trece luni de zile înainte ca restul populaţiei să poată fi acoperit.

OMS apreciază că până la sfârșitul 2021, omenirea nu va ajunge la imunitate de masă în fața COVID

”Va dura până la sfârşitul anului 2021 până când vom începe să vedem un anumit nivel de imunitate a populaţiei în unele ţări”, a declarat ea, miercuri, la emisiunea ”Street Signs Asia” de la CNBC.

”Trebuie să menţinem garda sus, trebuie să facem toate lucrurile pe care le ştim, reducând transmiterea şi riscurile ca oamenii să se îmbolnăvească”, a spus ea.

Strategia include măsuri de sănătate publică şi schimbări comportamentale individuale.

„Deşi ne putem aştepta – cu siguranţă până la sfârşitul anului viitor – la o situaţie mult mai bună, cred că următoarele luni vor fi dificile”, a adăugat ea.

Swaminathan a discutat şi despre noua variantă a virusului care a apărut recent în Regatul Unit şi care a fost identificată în ţări precum Australia, Danemarca şi Italia.

Ea a spus că este neobişnuit faptul că noul coronavirus are un număr mare de mutaţii şi s-a separat de tulpina obişnuită.

”Ceea ce este mai îngrijorător este că are aproximativ opt mutaţii în regiunea proteinei cu ţepi”, a adăugat ea.

Proteina cu ţepi a virusului se prinde de receptorii aflaţi pe suprafaţa celulelor umane din tractul respirator sau de receptorul ACE2 în cazul Covid-19.

Au fost depistate mutaţii în partea proteinei care se leagă de receptorii din căile respiratorii.

”Acesta este probabil motivul pentru care acest virus pare să aibă un avantaj în infectarea oamenilor, se pare că se transmite mai eficient, se pare că infectează copiii care au mai puţini dintre aceşti receptori”, a spus ea.

Swaminathan a menţionat însă că noua variantă ”nu pare să crească severitatea clinică sau să înrăutăţească lucrurile” pentru cei care sunt infectaţi de aceasta.

OMS a afirmat într-o notă că tulpina s-ar putea ”răspândi mai uşor”, dar că ”nu există suficiente informaţii în prezent” pentru a stabili dacă mutaţiile vor schimba severitatea bolii, răspunsul anticorpilor sau eficacitatea vaccinului.

Swaminathan a spus că nu există „niciun motiv” să credem că vaccinurile actuale nu îl vor acoperi în acest moment. Acest lucru se datorează faptului că vaccinurile produc un ”răspuns imun larg”, care va avea probabil eficacitate împotriva noii tulpini.

Totuşi, dacă vaccinurile trebuie modificate, acest lucru poate fi realizat ”cu uşurinţă”.

”Dacă este nevoie, s-ar putea face. Dar, în acest moment, cred că majoritatea oamenilor cred că generaţia actuală de vaccinuri ar trebui să funcţioneze foarte bine”.

Imunitatea la coronavirus ar putea să dureze ani de zile, poate chiar decenii, sunt concluziile unui studiu realizat de virusologi ai Institutului de Imunologie La Jolla, din California.

La opt luni de la infectarea cu noul coronavirus, majoritatea persoanelor care s-au recuperat au încă suficiente celule imune care să-i apere de o posibilă reinfectare, transmite The New York Times.

Cercetarea online, nu a fost încă publicată în nicio revistă științifică. Cu toate acestea, este cel mai cuprinzător studiu al memoriei imunitatea căpătată după infectarea cu SARS-CoV-2.

„Această cantitate de memorie imună ar împiedica probabil marea majoritate a oamenilor să se îmbolnăvească, timp de mulți ani”, a spus Shane Crotty, virolog la Institutul de Imunologie La Jolla.

Descoperirea vine ca o ușurare pentru experți, care sunt îngrijorați că imunitatea dată de virusul SARS-CoV-2 este de scurtă durată și că vaccinul ar trebui repetat, pentru a ține pandemia sub control.

Concluziile acestui studiu sunt în concordanță cu o altă constatare recentă: pacienți recuperați după pandemia SARS din 2002-2003, provocată tot de un coronavirus, prezintă imunitate și acum, la 17 ani după boală.

Sănătatea creierului și imunitatea depind de intestin, iar problemele digestive pot șubrezi întreg organismul. Cercetările din domeniul științei medicale din ultimii 20 de ani au dovedit faptul că există o legătură puternică de cauză-efect între tractul gastro-intestinal și creier, care implică și un al treilea factor: microbiomul.

Un material amplu pe acest subiect realizat de ScienceMag arată că: „Microbiomul intestinal, așa cum se știe, cântărește aproximativ 2 kilograme – mai mult decât creierul uman de 1,4 kilograme – și poate avea la fel de multă influență asupra corpului nostru. Mii de specii de microbi (nu numai bacterii, ci și viruși, ciuperci și arhee) locuiesc în intestin. Și cu până la 20 de milioane de gene printre ele, acești microbi au un impact genomic pe care cele 20.000 de gene umane nu îl pot egala. Bacteriile intestinale pot produce și utiliza substanțe nutritive și alte molecule în moduri în care corpul uman nu poate – o sursă tentantă de noi terapii”.

Axa creier-intestin
Axa creier-intestin este implicată în digestie și în relația apetit-sațietate, dar îndeplinește și funcții cognitive și psihologice. O funcționare defectuoasă a axei creier-intestin poate cauza boli inflamatorii intestinale, poate altera răspunsul acut și cronic la stres și poate genera comportamente modificate.

“Ceea ce trebuie să înțelegem este faptul că microbiomul uman are o multitudine de efecte benefice, datorită faptului că este implicat în funcționarea normală a sistemului nervos central, a tubului digestiv și a sistemului imun. Ca atare, dacă vrem să avem grijă de noi, trebuie să avem grijă de digestia noastră, iar efectele se vor vedea și la nivel cognitiv” a declarat a declarat Dr. Cezarina Matei, medic specialist Medicină de familie, secretar general al Societății Române de Homeopatie.

John Cryan, profesor la University College Cork din Irlanda, a prezentat deja studii care arată rolul microbiotei în tulburările depresive majore, anxietatea, schizofrenia, tulburările bipolare, anorexia nervoasă și cașexia, precum și obezitatea, adicția de substanțe, tulburările de hiperactivitate și deficit de atenție, tulburările de stres posttraumatic, tulburările obsesiv-compulsive și multe altele. Aceste efecte sunt puse pe seama modificărilor produse la nivel molecular și celular de flora intestinală alterată sau absentă.

Sănătatea creierului și imunitatea depind de instestin
Evoluția științei privind acest univers pune accent și pe faptul că microbiomul a relevat un fapt extraordinar: neurotransmițătorii sunt fabricați în intestin, 90% din serotonina –„hormonul fericirii”,de exemplu, este produsă aici. De aceea, de echilibrul florei intestinale depinde buna funcționare a întregului organism, iar flora intestinală joacă un rol esențial în optima funcționare a celulelor intestinale, în întărirea sistemului imunitar, în sintetizarea vitaminelor și în prevenirea proceselor inflamatorii.

Sănătatea a florei intestinală
“Simptome banale precum balonarea, constipația, greața, durerile de burtă sau de cap, stările de anxietate, lipsa motivației, tulburările de somn, sunt ignorate de cei mai mulți dintre noi. Nu sunt simptome care să ne trimită de urgență la medicul specialist, dar ele pot și ar trebui investigate de medicul de familie. Și asta pentru că astfel de „mici” probleme a căror cauză nu este identificată, pot anunța sau pot evolua spre boli grave.” a completat Dr. Cezarina Matei.

De aceea, rezultatul unui examen de floră este de fapt o hartă a tipurilor de bacterii bune și rele, indicând exact în ce cantitate se găsesc fiecare dintre ele, dar oferă și alte informații despre statusul imunologic al mucoasei intestinale, despre permeabilitatea intestinală și despre funcționarea optimă (sau nu) a digestiei și a funcției pancreatice. Rezultatele acestui examen, alături de o dietă anti-inflamatoare bazată pe testul de dozare a anticorpilor IgG antialimentari sunt esențiale pentru ca medicii să identifice posibilele cauze, alimentare sau de altă natură, astfel încât pacienții să primească recomandările și tratamentul potrivit,

Cancelarul Angela Merkel declară că este important să fie menţinute unele dintre restricţiile antiepidemice în Germania până când între 60% şi 70% din populaţie va avea imunitate la SARS-CoV-2.

”Ştim de la alte epidemii că virusul a fost mai mult sau mai puţin învins când între 60% sau 70% din populaţie a avut imunitate, fie pentru că (oamenii) s-au vindecat, fie pentru că au fost vaccinaţi. Atunci pot fi ridicate toate restricţiile. Până atunci trebuie să trăim cu unele restricţii impuse de virus”, a explicat Angela Merkel.

În Germania, s-au infectat până în prezent circa 660.000 de oameni, ceea ce reprezintă aproximativ 0,8% din populaţie.

Angela Merkel a explicat că va începe perioada de vaccinare după un plan definitivat în prezent de guvernul federal şi de cele 16 landuri.

Merkel a menţionat că, în principiu, mai întâi vor fi vaccinaţi lucrătorii din căminele de bătrâni, medicii şi persoanele care fac parte din categoriile de risc.

Procesul de vaccinare va depinde de numărul vaccinurilor disponibile şi de perioada de imunitate pe care o generează.

Potrivit cancelarului german, nimeni nu va fi obligat să se vaccineze.

”Ştim de la alte epidemii că virusul a fost mai mult sau mai puţin învins când între 60% sau 70% din populaţie a avut imunitate, fie pentru că (oamenii) s-au vindecat, fie pentru că au fost vaccinaţi. Atunci pot fi ridicate toate restricţiile. Până atunci trebuie să trăim cu unele restricţii impuse de virus”, a explicat Angela Merkel.

În Germania, s-au infectat până în prezent circa 660.000 de oameni, ceea ce reprezintă aproximativ 0,8% din populaţie.

Angela Merkel a explicat că va începe perioada de vaccinare după un plan definitivat în prezent de guvernul federal şi de cele 16 landuri.

Merkel a menţionat că, în principiu, mai întâi vor fi vaccinaţi lucrătorii din căminele de bătrâni, medicii şi persoanele care fac parte din categoriile de risc.

Procesul de vaccinare va depinde de numărul vaccinurilor disponibile şi de perioada de imunitate pe care o generează.

Potrivit cancelarului german, nimeni nu va fi obligat să se vaccineze.