Cea mai controversată taxă din 2026. Legea care introduce, de anul viitorul, impozitarea solariilor, serelor și silozurilor, a fost adoptată „pe furiș”, cu un vot masiv în Parlament, pe 18 noiembrie. Din cei 387 de parlamentari prezenți la vot, 253 au votat DA, majoritatea reprezentând aleșii din partidele aflate la guvernare.

Cea mai controversată taxă din 2026. După adoptarea legii în Parlament, mulți politicieni s-au dezis de măsura pe care chiar ei au susținut-o la vot. Printre cei care au anunțat ulterior că impozitarea nu va fi aplicată se numără și Florin Barbu, ministrul Agriculturii, însă declarațiile sale nu au fost urmate, până în prezent, de o procedură legislativă care să elimine prevederea.

Cum ar pute fi impozitate solariile

Creșterea costurilor ar putea influența producția și competitivitatea fermierilor, în special în contextul investițiilor mari în silozuri și depozite, dar și al vulnerabilității gospodăriilor mici, care se confruntă cu secetă și costuri ridicate la energie. Impozitele pentru aceste construcții vor fi stabilite de fiecare administrație locală, în funcție de rangul localității și de zona în care se află infrastructura agricolă.

Impozitul pe solarii. Ce spune ministrul Agriculturii

Într-o întâlnire orgnizată pe 3 decembrie de Direcția pentru Agricultură Județeană Buzău, fermierii i-au solicitat lui Florin Barbu clarificări cu privire la impozitarea serelor și solariilor. Barbu a afirmat că prevederea nu va fi aplicată și că nu există bază legală pentru impozitarea solariilor deținute de persoane fizice: „Impozitarea serelor şi solariilor în România nu se poate face pentru că în Codul Fiscal un solar în România pe persoană fizică nu se poate calcula constituţional. Această prevedere care a fost pusă de Ministerul de Finanţe va fi scoasă, este decizie unilaterală a coaliţiei”.



Ministrul Agriculturii a explicat că, pentru stabilirea valorii impozabile a unei clădiri, aceasta trebuie să fie prevăzută cu pereți și acoperiș, condiții pe care solariile nu le îndeplinesc. Potrivit ministrului, aproximativ 70% din bazinul legumicol din România funcționează pe baza certificatului de producător. Barbu a mai precizat că pachetul legislativ se află la Curtea Constituțională, iar ulterior va fi amendat, astfel încât serele și solariile pe lângă persoane fizice să fie eliminate din aria de impozitare: „Nu vom impozita sere şi solarii atât timp cât vom fi la guvernare”.

Promovată de InternetCorp și sponsorizată de Partidul Național Liberal.
Alexandru Nazare îl contrazice pe Barbu

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a declarat că că impozitul pe solarii a fost discutat de un grup de lucru și că aceste măsuri au trecut de două ori prin Parlament.

„Nu cred că putem vorbi de o chestiune de acest gen. Am avut discuții în coaliție, a fost un grup de lucru care a cuprins foarte mulți reprezentanți ai asociațiilor, inclusiv din zona administrației locale. Deci nu poate fi vorba de așa ceva. Plus că aceste măsuri au trecut de două ori prin Parlament.

Repet, dacă sunt chestiuni punctuale de îmbunătățit, cu argumente, le putem purta, dar nu ne ajută să vorbim de ele în spațiul public, că oamenii așteaptă de la noi rezultate”, a declarat Alexandru Nazare

Sorin Grindeanu: O taxă strecurată pe furiș

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat, la rândul său, că nu va fi introdusă nicio taxă pe sere sau solarii, susținând că prevederea nu a fost discutată în coaliția de guvernare: „Nu va fi nicio taxă pe sere sau solarii! Resping categoric astfel de abordări fiscale care transformă efortul legitim de a echilibra finanţele ţării într-o hăituială a românilor şi într-o goană de a pune taxe pe tot ce mişcă în ţara asta!”.

Liderul social-democrat a adăugat că prevederea ar fi fost introdusă „pe furiș”, fără acordul politic al partidelor din coaliție, și a anunțat că va solicita revenirea la forma anterioară a legii, prin care serele, solariile și anexele gospodărești rămâneau scutite de impozitare.

„Nu a fost nicio discuţie în Coaliţie cu privire la impozitarea serelor şi solariilor! Prin urmare, această taxă, strecurată pe furiş în lege, este în afara deciziei politice. Modificările necesare vor fi cerute partenerilor de guvernare”.

Nicușor Dan a afirmat că pleacă de la premisa de a nu majora TVA-ul. De asemenea, a transmis că toată lumea este de acord că impozitarea muncii nu trebuie să crească.

Nicuşor Dan respinge creșterea taxelor

Vineri, Nicușor Dan a fost întrebat dacă, în urma discuțiilor cu reprezentanții mediului de afaceri, s-a reconsiderat posibilitatea creșterii TVA-ului.

„E o discuţie tehnică. Eu pornesc de la această premisă. Ce se va întâmpla, în funcţie de constrângeri… Grupul de lucru care s-a format ieri va lucra în fiecare zi şi îşi propun să termine la sfârşitul săptămânii viitoare”, a afirmat Nicușor Dan.

Întrebat despre opțiunile alternative la majorarea TVA-ului, el a afirmat că toată lumea este de acord că nu este bine să crească taxele pentru români.

„Absolut toată lumea e de acord că nu trebuie să crească impozitarea pe muncă. Eu în continuare cred că nu e bine să creştem taxe. Ce se va întâmpla va rezulta din negocieri”, a punctat Nicușor Dan.



Ce taxe ar putea fi majorate pentru a corecta deficitul bugetar

România se confruntă cu o criză bugetară, ceea ce sugerează că măsuri pentru reducerea deficitului ar putea fi implementate în curând. Ajustările necesare pot proveni din două surse: reducerea cheltuielilor guvernamentale sau creșterea impozitelor.

Având în vedere că prima soluție este dificil de implementat într-un interval scurt, este foarte probabil ca, în a doua jumătate a anului, să fie anunțate majorări ale taxelor și impozitelor, a explicat Alexandra Smedoiu, vicepreședinte CFA România.

„Sigur că oricând vorbim despre o creștere de taxe, spiritele încep să se încingă pentru că întrebarea care se pune este pe cine va lovi cel mai tare.

Cel mai simplu, cel mai repede, cel mai eficient este într-adevăr creșterea taxei pe valoarea adăugată, deoarece aceasta se colectează foarte repede și foarte simplu și va avea un impact imediat”, a explicat Alexandra Smedoiu, potrivit stirileprotv.ro

România se află într-un moment economic critic, iar viitorul guvern va trebui să ia măsuri drastice pentru a stabiliza situația financiară a țării a declarat, Ilie Bolojan.

Ilie Bolojan, președintele PNL, a declarat miercuri, după consultările de la Cotroceni cu președintele Nicușor Dan, că este posibil ca anumite taxe și impozite să fie majorate pentru a acoperi deficitul bugetar tot mai mare.

„Suntem într-o situație economică complicată, avem un deficit bugetar mare, care se apropie de cel de anul trecut și pe care nu-l mai putem duce în această formă.

Avem o creștere accelerată a datoriilor. În acest ritm, la începutul anului viitor, vom depăși o îndatorare mai mare de 60% din PIB”, a avertizat Bolojan.

Declarațiile liderului PNL vin într-un context în care România se confruntă cu o absorbție scăzută a fondurilor europene, afectând investițiile majore în infrastructură.

Bolojan a recunoscut că PNL, aflat la guvernare, poartă o parte din responsabilitatea pentru această situație și a subliniat că partidul este dispus să participe la guvernare pentru a redresa economia.

Creșterea taxelor și impozitelor

În cadrul discuțiilor de la Cotroceni, Bolojan a explicat că una dintre soluțiile pentru echilibrarea bugetului ar putea fi creșterea anumitor taxe și impozite.

„Avem venituri, astăzi, importante, care nu sunt încasate și e nevoie să creștem cota de încasare a acestor venituri și, de asemenea, este posibil ca, în acest complex de măsuri, să fim nevoiți să creștem taxe și impozite”, a declarat liderul PNL.

Această măsură ar putea afecta atât mediul de afaceri, cât și populația, însă Bolojan susține că este necesară pentru a menține România atractivă pentru investitori și pentru a evita o criză economică profundă.



Reducerea cheltuielilor statului

Pe lângă creșterea veniturilor, Bolojan a subliniat că este nevoie de o reducere semnificativă a cheltuielilor statului.

„Trebuie făcută o analiză pentru fiecare instituție guvernamentală, unde poate fi redus personalul, unde pot fi eliminate sinecurile și cheltuielile care nu pot fi justificate”, a explicat el.

Această măsură ar putea duce la restructurări în administrația publică și la o eficientizare a aparatului guvernamental, însă ar putea întâmpina rezistență din partea celor afectați de aceste reduceri.

Renegocierea PNRR

Un alt punct esențial al declarațiilor lui Bolojan a fost legat de absorbția fondurilor europene, care în prezent este la un nivel scăzut.

Liderul PNL a sugerat renegocierea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru a adapta proiectele la realitățile economice ale României.

„Gândiți-vă la închiderea unor termocentrale într-un anumit termen, de asemenea e nevoie de urgentarea respectării jaloanelor acestor măsuri care trebuie luate, pentru a ne putea elibera tranșele și a ne accesa banii europeni.

Unele dintre proiectele care sunt în PNRR, mă gândesc de exemplu la o parte din domeniul sănătății, la construcția de spitale, nu pot fi finalizate până anul viitor”, a explicat Bolojan.

El a propus ca aceste proiecte să fie transferate pe o finanțare de stat, iar fondurile europene să fie direcționate către proiecte care pot fi finalizate rapid, astfel încât România să nu piardă banii alocați prin PNRR.

Măsuri urgente

Liderul PNL a subliniat că indiferent de componența viitorului guvern, acesta va trebui să ia măsuri rapide și eficiente pentru a stabiliza economia și a menține România atractivă pentru investitori.

„Indiferent ce guvern vine, trebuie să ia măsuri pentru finanțarea deficitului, pentru ca România să rămână o țară de încredere, sigură pentru investitori”, a concluzionat Bolojan.

Statul român ia până și pielea de pe români: pe lângă faptul că plătim cele mai mari impozite pe salariu, mai plătim și alți bani. Chiar și așa, statul hrăpăreț se afla pe buza prăpastiei. România are de ani de zile cel mai mare deficit bugetar din UE, deși statul devorează banii populației.

Fost director financiar de bancă, Radu Georgescu a calculat că statul român ajunge să ia de la populație aproape 50% din câștigurile salariale, sub forma a diverse taxe și impozite, după care le mai ia oamenilor încă circa 20%. Așa ajung românii să dea statului circa 70% din tot ceea ce câștigă, susține Radu Georgescu. Există în schimb mari companii care nu plătesc aproape nimic și care știu și au puterea să facă un lobby agresiv, ceea ce populația și companiile mici și mijlocii nu au cum să facă. Într-o postare pe Facebook, cunoscutul economist a explicat cum stau lucrurile.

„Este foarte interesant cum au apărut taxele pe planeta Pământ. Până în anul 1850 nu există nicio taxa sau impozit pe muncă sau veniturile oamenilor. Singura taxă se plătea către rege. Dacă aveai un teren pe care îl cultivai. Real estate (imobiliare) vine de la „royal estate” adică teren regal”, a început el.

O scurtă istorie a taxelor

În continuare, Radu Georgescu a explicat cum au apărut diversele taxe pe care azi le plătim cu toții.

„Prima invenție a statului: impozitul pe venit.În 1850 Maria Britanie avea nevoie de bani pentru a-și finanța războaiele de cucerire. Ministrul de Finanțe a inventat o taxa pe veniturile oamenilor. A numit-o Impozit pe Venit. În mod logic, oamenii s-au revoltat. Au urmat 10 ani de revolte populare. În România, taxele salariale reprezintă 42% din venituri. A doua invenție a statului: TVA. În 1950, Franța avea un deficit bugetar foarte mare. Ministrul de Finanțe din Franța a inventat o taxa care se ia după ce venitul a fost deja impozitat. A numit-o TVA. Wow. Stai un pic. Statul îți ia impozit pe venit. Iar din venitul net începi să plătești o altă taxă? Când au văzut această taxa, americanii au spus că TVA-ul este o taxa stupidă. Americanii nu au TVA. În România taxele pe consum ( TVA, accize) sunt în jur de 25%”, a mai scris el.



A urmat apoi o nouă intervenție a statului, povestește Radu Georgescu. „A treia invenție a statului: Taxele pe clădire, terenuri și mașini. Dacă îți cumperi o casă, teren, mașină, statul vine și îți ia alte taxe. Wow. Stai un pic. Statul îți ia impozit pe venit. Din venitul net plătești o altă taxa, TVA, atunci când cumperi bunuri. Și statul vine și îți ia alte taxe după ce ai cumpărat bunurile?”, adaugă expertul.

Regulile nu sunt pentru toată lumea

Așa cum se întâmplă de obicei, regulile nu sunt făcute pentru toată lumea. În ce sens și cum, explică tot Radu Georgescu.

„Partea haioasă este că aceste reguli nu se aplică pentru toată lumea. Pe mine mă amuză foarte tare discuțiile despre „ taxa pe stâlp”. Acum 3 zile s-au crescut taxele pentru peste 2 milioane de oameni și pentru peste 700.000 de companii. Dar cel mai mult se vorbește despte „taxa pe stâlp”. Acest lucru se întâmplă deoarece această taxa impacteaza cel mai mult marile firme din energie și telecomunicații. Iar aceste firme au puterea financiară pentru a face lobby fiscal. O putere financiară infinit mai mare decât cei 2 milioane de oameni și 700.000 de companii”, susține el.

„Este moral?”

La final, Radu Georgescu rezumă situația și explică de ce unii plătesc, iar alții nu.

„Pe scurt: „Taxa pe stâlp” este o taxă pe activele firmelor din energie și telecom ( schele petroliere, stâlpi cu antene de telecomunicații etc). Este exact aceeași taxă pe care o plătim toți oamenii și toate firmele pentru apartamente, clădiri, terenuri și mașini. Partea și mai haioasă este că aceste firme mari nu fac lobby fiscal și pentru reducerea taxelor pentru cei 2 milioane de oameni și 700.000 de companii. Nu sunt interesate de acest subiect. Motivul este simplu. Aceste firme nu plătesc taxele mărite pentru angajați. Și nu plătesc nici impozit pe dividende în România deoarece Codul Fiscal spune că firmele străine nu plătesc impozit pe dividende în România. Pam Pam. Acum ați înțeles cum funcționează sistemul fiscal?”

El încheie cu o întrebare despre care spune că este de 100 de puncte: „Este moral că statul să ia 70% din veniturile lunare ale celor care nu au puterea financiară să facă lobby fiscal?”

Anul 2025 aduce creșteri de prețuri la carburanți, ca urmare a majorării accizelor, precum și o serie de măsuri fiscale incluse în ordonanța trenuleț care ne vor ușura de bani în contextul în care pensiile și salariile sunt blocate.

Anul 2025 vine cu o serie de scumpiri

Anul 2025 aduce creșteri de prețuri la carburanți din cauza majorării accizelor, o creștere a tarifelor pentru călătoriile cu metroul și o serie de măsuri fiscale incluse în ordonanța trenuleț.

Potrivit Ordinului emis de ministrul Transporturilor, publicat în Monitorul Oficial marți, tarifele pentru călătoriile cu metroul vor fi majorate începând cu 1 ianuarie 2025.

Prețul unei călătorii va crește de la 3 lei la 5 lei, iar pentru două călătorii va ajunge de la 6 lei la 10 lei.

Tariful pentru 10 călătorii va fi majorat de la 25 lei la 40 lei.

Abonamentul pentru 24 de ore va costa 12 lei (față de 8 lei în prezent), cel pentru 72 de ore va fi 35 lei (în loc de 20 lei),

Abonamentul săptămânal va costa 45 lei (comparativ cu 35 lei în prezent), cel lunar va fi 100 lei (față de 80 lei acum),

Abonamentul pe 6 luni va ajunge la 500 lei (de la 400 lei). În fine, abonamentul anual va costa 900 lei (în loc de 700 lei).



Ordonanța trenuleț, coșmarul românilor

În plus, prețul abonamentului lunar pentru donatorii de sânge va fi majorat de la 40 de lei la 50 de lei, iar pentru studenți, de la 8 lei la 9 lei. De asemenea, un pachet de 10 călătorii pentru studenți va costa 4 lei, comparativ cu 2,5 lei în prezent.

Acciza pentru benzina fără plumb va fi ajustată la 2.528 lei pentru 1.000 de litri (de la 2.019 lei în 2024), iar pentru motorină va ajunge la 2.317 lei pentru 1.000 de litri (de la 1.850 lei).

Pentru anul 2025, acciza pe bere a fost stabilită la 4,82 lei/hl/1 grad Plato, în creștere față de 4,62 lei/hl/1 grad Plato pentru anul curent. În același timp, acciza pentru vinurile spumante va crește la 69,26 lei în 2025, de la 66,34 lei în 2024.



Guvernanții au transformat anul 2025 într-o poveste urâtă

Începând cu anul 2025, impozitul pe dividendele distribuite va crește de la 8% la 10%. De asemenea, facilitățile acordate angajaților din domeniile IT, construcții, agricultură și industrie alimentară vor fi eliminate. Plafonul pentru veniturile microîntreprinderilor va fi redus de la 500.000 de euro la 250.000 de euro, iar impozitul pe construcții va fi reinstituit, conform Ordonanței referitoare la anumite măsuri fiscal-bugetare.

Începând cu 1 ianuarie, se va reintroduce „taxa pe stâlp”, cu o cotă de 1%. Regulile pentru aplicarea acestei măsuri vor fi elaborate în termen de 90 de zile. Conform declarațiilor ministrului Finanțelor, Tanczos Barna, prima plată va trebui efectuată după 1 iulie, iar a doua după 1 octombrie, detaliile urmând a fi stabilite în normele respective.



Cresc și amenzile pentru șoferi

Creșterea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată de la 3.700 lei la 4.050 lei reprezintă o majorare de 9,46%, echivalentă cu 350 de lei în termeni absoluți. Astfel, salariul net va ajunge la 2.575 lei (după deducerea de 300 lei), ceea ce înseamnă o creștere netă de 212 lei, adică aproximativ 9%.

Odată cu majorarea salariului minim brut pe economie. Plafonarea anterioară a expirat pe 31 decembrie, iar Guvernul nu a decis să o prelungească, astfel că valoarea punctului de amendă va ajunge la 202,5 lei, față de 165 lei cât a fost până acum.

Vestea care le strică sfârșitul de an românilor. Deficitul bugetar al României forțează guvernul să ia măsuri de austeritate. În deja celebra „ordonanță-trenuleț”, de care probabil vom auzi din nou în următoarele zile, se menționează că salariile vor fi înghețate, iar pensiile nu se vor mai mări începând cu 1 ianuarie. Ministerele anunță, deja, reforme care să reechilibreze bugetul de stat. Cludiu Năsui (USR), fostul ministru al Economiei, spune că sub titulatura de „reformă” se ascund, de fapt, creșteri de taxe pe linie.

Vestea care le strică sfârșitul de an românilor. Creşterea taxelor este deja plănuită, chiar dacă aţi tot auzit promisiuni că nu vor creşte taxele. O să-i tot auziţi folosind termeni de tipul «reformă fiscală», «consolidare bugetară», «reaşezarea climatului concurenţial» şi toţi înseamnă, de fapt, «creşterea taxelor»”, a spus Claudiu Năsui.

Ce taxe vor crește

Fostul ministru al Economiei prezintă şi o listă a taxelor care vor creşte:

1. Taxarea muncii. Deja avem cele mai mari taxe pe muncă din toată Europa, pe salariile mici şi vor să o crească cu încă 3,5% din salariul brut.
2. TVA-ul
3. Taxele pentru activităţile independente (PFA-uri)
”Toate astea au loc pentru că au crescut cheltuielile enorm de mult. Singura soluţie este tăierea lor”, a mai transmis Năsui.



Reforma fiscală va reduce unele taxe

Totuși, noul Guvern a anunțat că are în program și o reformă fiscală care va reduce unele taxe și contribuții pentru anumite categorii de populație.

Printre altele, programul de guvernare prevede și „reducerea taxelor și impozitelor pe muncă. Reducerea graduală a poverii fiscale pe muncă cu până la 5 puncte procentuale, în cazul salariilor mici și al familiilor cu copii”.

Reforma salarizării va plafona sporurile

Pe de altă parte, Ministerul Muncii este în proces de elaborare a noii legislații care va reglementa salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Aceasta trebuie să țină cont de reforma asumată de Guvernul României în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).


Proiectul prevede plafonarea sporurilor la 20% din suma salariilor de bază.

Reforma salarizării mai prevede acordarea unui spor de performanță lunar personalului care a realizat sau a participat direct la obținerea unor rezultate deosebite în activitatea instituției.

Decizie pentru șoferii cu permis categoria B. Regula se aplică în România și în Spațiul Schengen
Călin Georgescu a fost demascat. S-a aflat adevărul: Devine suspect

București. Mai multe reglementări care vizează persoanele fizice și pe cele juridice vor intra în vigoare în cursul lunii septembrie. Între acestea se numără legea pensiilor, dar și mai multe prevederi care vizează firmele. Tot în luna septembrie se împlinesc termenele de plată pentru o serie de taxe și impozite.

București. De la 1 septembrie intră în vigoare o nouă lege a pensiilor care vine mai multe noutăți pentru cei ce urmează să se retragă din activitate. Vor fi schimbări în ce privește pensiile pentru limita de vârstă, anticipate, de invaliditate și de urmaș.

București. Reglementări la legea pensiilor

Legea pensiilor intră în vigoare de la 1 septembrie, chiar dacă anumite reglementări se aplică deja de la 1 ianuarie 2024. Legea 360/2023 urmărește eliminarea inechităților dintre pensionari. Conform notei de fundamentare „sistemul de pensii trebuie să asigure un nivel de viață decent pensionarilor, în condițiile menținerii sustenabilității bugetare”.

Legea stabilește că vârsta standard de pensionare este de 65 de ani. Stagiul minim de cotizare este de 15 ani atât pentru bărbaţi, cât și pentru femei. Stagiul complet de cotizare contributiv este de 35 de
ani, de asemenea pentru femei şi pentru bărbaţi.

Femeile care au stagiul complet de cotizare contributiv și care au născut mai mulți copii vor beneficia de reducerea vârstei de pensionare cu până la trei ani și jumătate, în funcție de numărul copiilor.

Alte reglementări vizează pensionarea anticipată. Cei care au stagiul complet și vor avea cinci ani de vechime peste, se vor putea pensiona mai devreme. Aceștia vor ieși la pensie, dacă vor, cu cel mult cinci ani înaintea împlinirii vârstei standard de 65 de ani.

Pensii


Pensii. Sursa foto: INQUAM

București. Decizia Fitch de a menține o perspectivă stabilă pentru ratingul suveran al României

Punctul de pensie crește de la 1 septembrie

Noile reglementări schimbă modul în care se calculează pensia. Valoarea drepturilor va fi stabilită prin înmulțirea numărului de puncte realizat cu valoarea punctului de referință. Acesta din urmă reprezintă raportul dintre valoarea actualului punct de pensie și nivelul mediu al stagiilor de cotizare prevăzute de legislația anterioară, respectiv 25.

De la 1 septembrie, odată cu intrarea în vigoare a noilor reglementări din legea pensiilor, valoarea punctului de referință va fi 81 de lei.

În următorii ani, valoarea punctului de referință se va majora, anual. Formula aplicată va fi rata medie anuală a inflației, la care se va adăuga 50% din creșterea reală a salariului mediu brut.


Reglementări privind Brevetul Unitar

De la 1 septembrie intră în vigoare Brevetul Unitar (UP), o serie de reglementări importante în domeniul protecției proprietății industriale. Este vorba despre un brevet european acordat de Oficiul European de Brevete (OEB) care funcționează conform procedurilor stabilite de Convenția Brevetului European.

Procedura oferă un traseu simplificat pentru cei ce doresc să obțină protecție printr-un brevet european. Prin noile reglementări se dorește o reducere a birocrației și a costurilor.

Unul dintre avantajele sale este posibilitatea de a obține protecție în toate statele membre ale Uniunii Europene ce au ratificat acordul.

Brevetul unitar are potențialul să acopere toate statele membre UE, însă momentan protecția ete asigurată doar pentru 18 dintre aceste. Este vorba despre Austria, Belgia, Bulgaria, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Portugalia, România, Slovenia, Suedia.

București. Reguli pentru societățile comerciale
 

De la 1 septembrie intră în vigoare o nouă măsură care vizează digitalizarea relației dintre Fisc și contribuabili. Până în prima zi a toamnei ar trebui să fie operaționalizat un modul special care va permite analiza informațiilor prin sistemul e-Transport. Potrivit Ordonanței e-Transport (OUG 41/2022), raportările sunt obligatorii pentru bunurile transportate în interiorul României și la nivel internațional.

Începând cu 5 septembrie trebuie să fie disponibile primele deconturi de TVA generate de noul sistem e-TVA. Acestea au la bază operațiunile comerciale înregistrate în iulie 2024, pentru care decontul s-a depus în august 2024.

Sistemul e-TVA constă în generarea deconturilor precompletate de TVA, care sunt transmise periodic contribuabililor. Firmele și persoanele fizice au în continuare obligația să depună și formularul 300.



Taxă pentru șoferii care tranzitează Bulgaria

Șoferii de TIR vor achita o taxă în plus, de la 1 septembrie, dacă tranzitează Bulgaria. Valoarea acesteia este de 10 euro pentru vehiculele mari. De asemenea, șoferii de vor plăti câte doi euro pentru autoturisme, conform acestor reglementări.

Noua taxă va fi utilizată de autoritățile bulgare pentru servicii de dezinfectare împotriva pestei micilor rumegătoare. Conform proiectului de act normativ, toate camioanele care ajung pe teritoriul bulgar vor trece prin procedura de dezinfecție.

Începând cu ziua de 4 septembrie, adeverințele de venit eliberate persoanelor fizice, de către ANAF nu vor mai cuprinde motivul pentru care au fost emise. Persoanele fizice fără venituri vor putea cere adeverințe separate care să ateste acest lucru.

Termene pentru plata impozitelor locale

Proprietarii de mijloace de transport și de proprietăți imobiliare (case, apartamente terenuri etc) trebuie să achite ultima tranșă din impozitele locale. Plata se poate face până pe 30 septembrie, conform actualelor reglementări în vigoare.

Tot 30 septembrie este termenul limită până la care se poate plăti taxa pe lux pentru autovehicule. ANAF a publicat modelul declarației privind impozitul special pe bunurile imobile și mobile de valoare mare. Noul formular 216 se depune anul acesta (dar și în anii următori) la final de septembrie, pentru mașini și la final de decembrie pentru proprietăți imobiliare.

Taxa pe lux se plătește tot până la aceste termene.

Până pe 30 septembrie, instituțiile și autoritățile publice au obligația să afișeze listele cu salariile funcționarilor și angajaților contractuali. Măsura este prevăzută în Legea salarizării bugetare

România. Impozitele pe locuințe s-ar putea tripla în perioad a următoare, până când Ministerul Finanțelor va finaliza noul mecanism de calcul e-Proprietatea.

Impozitele pe locuințe s-ar putea tripla

Începând din 2025, primăriile vor trebui să utilizeze grilele notariale pentru a calcula impozitele pe proprietate, conform noilor reglementări introduse prin Ordonanța de Urgență nr. 16/2022. Acest nou mecanism ar putea duce la creșteri semnificative ale impozitelor în anumite zone, de exemplu, în București, unde impozitele ar putea să se dubleze, iar în Cluj, chiar să se tripleze. Această schimbare este menită să alinieze valorile de impozitare mai aproape de valorile de piață ale proprietăților.

Uniunea Națională a Notarilor Publici din România a atras atenția că valorile incluse în grila notarială nu sunt asumate de notari, ceea ce ridică probleme de aplicare și precizie. Ca răspuns la aceste preocupări și pentru a asigura o implementare corectă și eficientă, Ministerul Finanțelor lucrează la dezvoltarea unui nou sistem denumit e-Proprietatea. Acest mecanism modernizat va deveni funcțional de la 1 ianuarie 2026, oferind o metodă mai precisă și transparentă pentru evaluarea proprietăților.

Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a subliniat recent că noul sistem e-Proprietatea va stabili valoarea proprietăților în funcție de valorile de piață actuale, excluzând utilizarea standardelor notarilor. Această abordare are scopul de a reflecta mai precis valoarea reală a proprietăților și de a asigura o echitate fiscală mai mare.

Ministerul Finanțelor lucrează la un nou mecanism

e-Proprietatea va reprezenta o bază de date la nivel național, centralizând informații despre valorile de piață ale proprietăților din România. Această inițiativă va implica colectarea de date de la diverse surse, inclusiv cadastru, notari și autorități locale. Prin utilizarea acestor informații, sistemul informatic va furniza valori de piață precise pentru proprietăți, adaptate fiecărei localități, ceea ce va aduce o transformare semnificativă în modul de impozitare a proprietăților.

Implementarea bazei de date e-Proprietatea va implica o colaborare extinsă între diverse instituții pentru a asigura acuratețea și actualizarea constantă a informațiilor. Ministerul Finanțelor va coordona acest proces, asigurându-se că datele colectate reflectă cât mai fidel realitatea pieței imobiliare. Această schimbare urmărește să asigure o evaluare echitabilă și transparentă a proprietăților, facilitând astfel calcularea corectă a impozitelor.

Având în vedere planurile de implementare a e-Proprietatea, actualul mecanism de impozitare care urmează să intre în vigoare la 1 ianuarie 2025 ar putea fi prorogat sau chiar abrogat. Aceasta ar permite o tranziție mai lină către noul sistem, evitând posibilele confuzii și inconsecvențe care ar putea apărea în perioada de implementare.

La ce prețuri ar putea ajunge impozitele pe proprietate

Cert este că intenția autorităților este de a crește impozitele pe proprietate, astfel încât primăriile să încaseze mai mult. Aplicând o cotă procentuală la o valoare mai mare a proprietăților, rezultatul este inevitabil: impozitul anual va crește considerabil. Acest obiectiv a fost clarificat prin Ordonanța 16/2022, care a introdus noi reguli privind evaluarea și impozitarea proprietăților.

Adrian Vascu, senior partner Veridio și fost președinte ANEVAR, a analizat pentru hotnews.ro prevederile acestei ordonanțe, evidențiind impactul semnificativ asupra impozitării clădirilor. În analiza sa, el a prezentat mai multe exemple care ilustrează creșterea impozitelor dacă noile reguli ar fi fost aplicate.

De exemplu, un apartament situat în București, zona A, construit în 1950 și cu o suprafață desfășurată de 99,71 mp, avea o valoare impozabilă de 204.878 lei la 31 decembrie 2021, iar impozitul anual era de 204 lei. Conform noilor reglementări, acest impozit ar fi crescut la 429 lei în 2023.

Un alt exemplu prezentat de Vascu este al unei case situate în Cluj-Napoca, cu o suprafață desfășurată de 295 mp și un teren de 800 mp, evaluată la 479.000 lei la sfârșitul anului 2021. Impozitul anual pentru această proprietate era de 958 lei, dar aplicarea noilor reguli ar fi dus la o creștere a impozitului la 3.325 lei. Aceste creșteri semnificative reflectă dorința autorităților de a ajusta impozitele în funcție de valoarea reală a proprietăților.

Un alt caz analizat este al unui spațiu comercial situat la parterul unui bloc din București, deținut de o persoană fizică, cu o suprafață de 86,4 mp. Valoarea impozabilă a acestui spațiu era de 224.391 lei la 31 decembrie 2021, iar impozitul anual era de 448,7 lei. Conform noilor prevederi, impozitul ar fi crescut la 2.127 lei.

Procurarea unei locuinţe devine tot mai anevoioasă pentru români. Pe lângă Pe lângă preţurile pipărate la imobile, doritorii de a avea o locuinţă proprie vor trebui să plătească taxe mai mari la stat.

Taxe impuse la vânzarea imobilelor în România s-au majorat. Astfel, doritorii de a-şi procura o locuinţă vor suporta cheltuli suplimentare, de câteva mii de euro.

Taxele la vânzarea imobilelor. Cum se calculează

În ceea ce privește impozitul la vânzarea unui imobil în 2024, pentru o garsonieră, acesta va crește de la 144 de lei la 164 de lei pe an.

Pentru un apartament cu două camere, taxele vor crește cu 30 de lei, ajungând la 220 de lei. În timp ce pentru un apartament cu trei camere, suma va depăși 330 de lei anual.



Locurile de parcare de reședință, mai scumpe

Tarifele pentru locurile de parcare de reședință vor înregistra. o creștere de 14%

Astfel, costul acestora va atinge aproape 350 de lei în periferia Capitalei și aproximativ 700 de lei în zona centrală. Ca și în trecut, cei care își achită obligațiile fiscale în primele trei luni ale anului vor beneficia de o reducere de 10%.

Taxele afectează chiriile

Chiar și cei care optează să rămână în chirie vor plăti cu aproape 20% mai mult.



În ultima lună a anului 2023, mulți români s-au grăbit să semneze precontracte pentru apartamente noi. Beneficiind astfel de cota redusă de TVA.

Pentru prima locuință cu o valoare sub 120.000 de euro, TVA-ul este de 9%. Dar pentru a doua, acesta crește la 19%.

Aceeași rată de 19% se aplică și la proprietățile care depășesc pragul de 120.000 de euro.

De exemplu, pentru o diferență de preț de doar 3.000 de euro la un apartament, un român plătește cu peste 12.000 de euro mai mult TVA, potrivit Observator News.

O soluție pentru a evita aceste taxe este achiziționarea locuinței direct de la proprietar.

În București, prețurile pentru locuințe încep de la 50.000 de euro pentru o garsonieră și ajung la peste 150.000 de euro pentru un apartament cu 3 camere.

Începând cu data de 1 ianuarie 2024 au intrat în vigoare mai multe modificări în Codul fiscal. Acestea vizează plata impozitului pe venit și a taxei pe valoare adăugată. De asemenea, noi schimbări au fost aplicate privind accizele și impozite și taxe locale.

Începutul de an aduce schimbări în Codul fiscal din Republica Moldova. Modificările vizează impozitul pe venit, taxa pe valoare adăugată, accizele, precum și impozitele și taxele locale, aprobate prin Legea nr. 212/2023 pentru modificarea unor acte normative (politica fiscală și vamală pentru anul 2024).

Modificări în Codul fiscal

Serviciul Fiscal de Stat din Republica Moldova a arătat modificările aplicate în Codul fiscal pentru anul 2024. Acestea aduc o serie de noi amendamente privind impozitele și taxele locale.

Prima modificare pe 2024 in Codul fiscal vizează impozitul pe bunurile imobiliare și impozitul funciar.

Conform noilor reglementări, termenul de aplicabilitate a prevederilor Legii pentru punerea în aplicare a titlului VI din Codul fiscal nr.1056/2000, în vederea impunerii bunurilor imobile, inclusiv terenurilor neevaluate de către organul cadastral în scopul impozitării cu impozitul pe bunurile imobiliare și/sau impozitul funciar se extinde până la 01.01.2025.


Ce se întâmplă cu taxele locale

Noțiunea de „publicitate socială” este înlocuită din acest an cu cea a mesajului „de interes public”. Modificarea are ca scop aducerea în concordanță a prevederilor Titlului VII al Codului fiscal, privind taxele de publicitate.

x

Tot din acest an, difuzorii de mesaje de interes public sunt scutiți de plata taxei de plasare (amplasare) a publicității (reclamei).

De aceeași măsură vor beneficia și persoanele juridice care deţin în posesie dispozitive publicitare cu mesaje de interes public. Decizia vizează strict perioada afişării mesajului de interes public.

Noi modificări în Codul fiscal. Sunt vizate impozitele și taxele locale

Modificări în Codul fiscal. Taxele pentru resursele naturale

Începând din acest an, taxele pentru resursele naturale se vor achita după noi reguli. Astfel, 50% din cuantumul taxei achitate de plătitori se varsă la bugetul de stat.De asemenea, 50% din cuantumul taxei se varsă la bugetul local de nivelul întâi.

Totodată, Fiscul anunță și majorarea cotelor taxelor pentru extragerea mineralelor utile, reglementate de anexa nr.2 la titlul VIII al Codului Fiscal.

O altă schimbare vizează modul de încadrare a întreprinzătorilor din mediul rural. Conform noilor reglementări, vizați sunt proprietarii de la sat care care prestează servicii de cazare și masă. De asemenea, noțiunea de întreprinzător îi vizează și pe cei care se ocupă cu confecţionarea articolelor meşteşugăreşti de artă populară (artizanat), de prezentare a obiceiurilor şi tradiţiilor locale.