Angajații CNAS reclamă faptul că multinaționala HP împreună cu o firmă prietenă din Austria au amenințat cu blocarea totală a sistemului dacă nu angajează alte contracte pe și mai mulți bani. Duminică 14 februarie, sistemul a fost, într-adevăr blocat, pentru mai mult de 12 ore. S-a reparat luni 15, dimineață.

Ca dovadă în acest sens stă o adresă trimisă de HP pe 8.02.2016 prin care compania avertizează CNAS că vor avea loc în continuare un număr ridicat de incidente pentru care HP nu ar avea nicio vină, incidente care vor afecta gestionarea rețetei electonice. Iată însă povestea, spusă din interiorul CNAS, despre rostul cu bătaie lungă al unui asemenea avertisment într-un document oficial și despre felul în care multinaționalele străine mulg de bani sistemul de sănătate din România.

Ciudat, toate scandalurile care se țin lanț la CNAS au de a face, de fiecare dată, cu echipamentele furnizate de HP sau de partenerii lor austrieci. Salariații din CNAS sunt în postura să constate că numai în ultima perioadă s-au ”defectat” ba un hardisc dintr-un nod al clusterului de bază de date, ba o componentă dintr-un sistem de răcire, ba un dispozitiv de comunicație care face legătura între sistemul de producție și sistemul de testare. În săptămâna 8-14 februarie (deci, imediat după scrisoarea ”de avertisment”), un sfert dintre servere au dat chix. Culmea eșecului a fost pățania cu un certificat în valoare de 16 dolari din cauza căruia tot sistemul CNAS s-a blocat. Aparent, el nu a fost achiziționat la timp. În realitate, deși știau că trebuie să fie valabil 10 ani, oamenii din CNAS au descoperit, puși fiind în fața faptului împlinit, că perioada de valabilitate fusese de doar doi ani.

Când apare o defecțiune în sistem, HP lansează câte o ”investigație” (precum cea pomenită în documentul prezentat) care durează între o zi și trei zile. După aceea, trimite o adresă către CNAS în care explică ce nu merge, de obicei transferând ”vina” către cei care exploatează sistemul – adică salariații CNAS. Ulterior, vine și o notă de plată ”condimentată”.

La începutul lui februarie, într-o singură zi s-au blocat 15 servere din 50. După două zile de ”investigații”, HP a trimis adresa din 8 februarie în care ”enunța” problema, pasând responsabilitatea către CNAS și anticipând ce alte nenorociri urmau să se întâmple în absența unei achiziții consistente. Culmea a fost că blocajul era cauzat de stickul care gestionează fibra optică. Cu forțe proprii și cu o investiție de 60 de euro cât a costat stickul buclucaș, CNAS l-a înlocuit și sistemul a reînviat, din păcate pentru HP care făcea între timp presiuni pentru un nou contract ca să schimbe un stick!

Contractul dintre CNAS și HP pentru validarea cardurilor de sănătate, semnat sub forma oficială de ”servicii”, a expirat la 31 decembrie 2015. El trebuie reînnoit, ca urmare HP a cerut câte 1 eurocent pe fiecare tranzacție făcută cu un card de sănătate. Pare puțin dacă nu știi că în România se realizează anual aproximativ un miliard de tranzacții în sistemul de sănătate. Dacă ar fi semnat, acest deal le-ar aduce celor de la HP cam 10 milioane de euro pe an peste suma inițială de 15 milioane de euro din contractul inițial. Președintele CNAS a refuzat deocamdată aceste înțelegeri păguboase pentru statul român, în urma cărora cele două multinaționale să încaseze anual 10 milioane de euro fără să mai facă nimic.

Ca un făcut, după acest refuz al CNAS, începând din ianuarie 2016, Unitatea de Management a cardurilor a început să se defecteze. CNAS este sub tirul atacurilor ca să accepte orice condiții astfel încât sistemul să poată funcționa.

Încă 5.000 de angajați vor fi concediați de compania americană Hewlett-Packard (HP) diviziunii grupului în două entităţi diferite. Astfel, numărul total al concedierilor din programul început în urmă cu trei ani ajunge la 55.000 de persoane, transmite Mediafax care citează Reuters.

Noile disponibilizări reprezintă o parte a programului de restructurare iniţiat sub comanda CEO-ului Meg Whitman, care e preluat conducerea HP în 2011.

În prezent, compania are aproximativ 300.000 de angajaţi în întreaga lume.

Anunţul despre noile concedieri a fost făcut de Whitman, în contextul în care grupul urmează să se separe în două companii diferite până în septembrie 2015.

Astfel, compania care va prelua operaţiunile actualei divizii de hardware şi servicii pentru companii va fi condusă de CEO-ul HP, Meg Whitman, care va deţine şi funcţia de preşedinte a afacerii cu imprimante şi calculatoare, se arată în comunicatul citat de Bloomberg.

În schimb, în fruntea companiei rezultate din desprinderea diviziei de calculatoare personale şi imprimante se va afla Dion Weisler, unul dintre vicepreşedinţii HP, care conducea această unitate a actualului HP, mai scrie Mediafax.

Din 2011, de când Whitman a preluat conducerea companiei, HP a lansat produse noi şi a făcut concedieri, pentru a reduce costurile.

HP nu a mai ţinut pasul cu competitorii săi, întrucât clienţii s-au orientat către smartphone-uri şi tablete, iar anul trecut şi-a pierdut poziţia de lider pe piaţa calculatoarelor personale, Lenovo devenind cel mai mare producător de astfel de echipamente.

Hewlett-Packard, HP a raportat pentru prima dată în ultimele douăsprezece trimestre fiscale o creştere a veniturilor, în perioada mai-iulie a acestui an, în special datorită majorării venitului net obţinut din vânzarea calculatoarelor personale, informează Bloomberg.

 Venitul din vânzările de calculatoare personale a urcat cu 12% în cel de-al treilea trimestru fiscal faţă de anul trecut, ajungând la 8,65 de miliarde de dolari.

Vânzările de desktopuri au înregistart un avans de 9%, iar cele de laptopuri de 18% în cel de-al treilea trimestru fiscal din acest an în comparaţie cu perioada similară din 2013.

„Credem că putem continua să câştigăm pe piaţa calculatoarelor, pentru că avem o linie de produse foarte bună”, a explicat CEO-ul HP, Meg Whitman.

În ciuda acestor creşteri, venitul net la nivelul companiei a urcat doar cu 1,3% în cel de-al treilea trimestru fiscal, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, ajungând la 27,6 miliarde de dolari, întrucât alte divizii ale companiei au înregistrat venituri mai mici sau similare celor din trimestrul precedent.

Din 2011, de când a preluat conducerea HP, Whitman a reuşit să readucă pe profit compania şi să îi stabilizeze situaţia financiară. Ea şi-a bazat planul de restructurare pe reducerea costurilor şi pe introducerea pe piaţă a unor noi produse, cum ar fi imprimantele 3D. În această perioadă, aproximativ 50.000 de angajaţi au fost disponibilizaţi.

După mai multe încercări nereuşite, cei de la HP revin pe piaţa tabletelor cu Android, făcându-şi loc cu modelul 7 Plus, un model care va costa doar 99 de dolari.

Conceput pentru a ataca cel mai accesibil segment al pieţei, tableta oferă un ecran IPS cu diagonală de 7 inci şi rezoluţie de 1024 x 600 pixeli, 1 GB de memorie RAM, 8 GB de memorie internă extensibilă cu un card MicroSD şi un procesor quad-core. Soluţia hardware aleasă de HP este cunoscutul AllWinner A31s, care oferă patru nuclee de procesare ARM Cortex-A7 cu o frecvenţă de 1 GHz şi un nucleu grafic PowerVR SGX544 MP2.

Tableta mai oferă un modul Wi-Fi, două camere foto cu rezoluţii de 2 şi 0,3 MP, conector Micro USB şi o baterie cu o capacitate de 2800 mAh, care promite o autonomie de 5 ore şi jumătate. HP 7 Plus va folosi versiunea 4.2.2 a platformei software Android.