Rusia a cedat Crimeea Ucrainei. Totul a pornit de la o postare făcută de Ambasada Rusiei în Africa de Sud. Oamenilor nu le-a venit să creadă.

Rusia a cedat Crimeea înapoi Ucrainei, pe hartă. Este vorba despre o gafă pe care internauții au observat-o imediat. Ambasada Rusiei în Africa de Sud a distribuit online o hartă în care arată că Crimeea anexată face parte de fapt din Ucraina. Postarea a fost ulterior ștearsă de instituție.

O postare pe contul ambasadei de pe X (Twitter) a încercat să ridice profilul grupului BRICS. Rușii au scris că peninsula Crimeea este a Ucrainei fără să își dea seama. Postarea a arătat o hartă cu granițele Ucrainei care conținea nu doar părți estice ale teritoriului său pe care Rusia susține că le-a anexat, ci și Crimeea – anexată de Moscova în 2014 – pe lângă restul țărilor BRICS.

Din BRICS fac parte Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud. Harta postată pe contul ambasadei includea Etiopia, Argentina, Egiptul, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită și Iranul.



Ambasada Rusiei din Africa de Sud a șters postarea. Cu toate astea, mulți internauți au apucat să o vadă.

Ucraina, atac cu drone în Crimeea

În urmă cu 5 zile, în Crimeea au fost doborâte 42 de drone. Anunțul a fost făcut de Ministerul rus al Apărării. Instituția a descris un atac de o amploare rară asupra peninsulei, care a fost anexată de Moscova în 2014.

„Nouă drone au fost distruse în urma impactului tirurilor deasupra teritoriului Republicii Crimeea. 33 de drone au fost neutralizate prin mijloace de război electronic şi s-au prăbuşit fără a-şi atinge ţinta”, a indicat Apărarea rusă pe Telegram.

Ministerul rus al Apărării nu a oferit detalii despre eventualele daune sau despre eventualele victime ca urmare a distrugerii dispozitivelor.

Guvernatorul Sevastopolului, Mihail Razvojaiev, a declarat anterior că mai multe avioane au fost doborâte în largul peninsulei. Operațiune s-a defășurat „în zona Capului Chersonese”. Acesta se află la aproximativ 10 km distanță de Sevastopol.

Și Serviciul de Informații Militare al Ucrainei (GUR) a anunțat că a efectuat cu succes o „operațiune specială” de debarcare în peninsula Crimeea în timpul nopții.

Caz de război! China a anexat un teritoriu al Federației Ruse pe harta sa oficială. E vorba de teritorii care au constituit obiect de dispute istorice cu țara vecină.
 

Caz de război! între Rusia-China, momentan este la faza pe hărți. Noi hărți geografice au fost aprobate oficial în China, potrivit Adevarul. Notabil este faptul că pe aceste hărți o parte a teritoriului Federației Ruse este trecut ca fiind teritoriul Republicii Populare Chineze.

Războiul Rusia-China, faza pe hărți. Marea insulă Ussuri este marcată ca fiind chineză

În noua ediție a hărților geografice pentru 2023, site-ul de stat chinez „Serviciul Cartografic de Hărți Standard” a marcat Marea Insula Ussuri ca un teritoriu complet chinezesc. Canalele de propagandă rusești au ripostat imediat.

„Marea Insula Ussuri a rămas un teritoriu disputat al Rusiei și al Republicii Populare Chineze în ultimii 100 de ani. În 2008, țările au încheiat un acord, împărțind insula în jumătate. Dar acest lucru nu este indicat pe noile hărți din China”, subliniază un articol din RBC.

Google Maps arată acum această zonă ca fiind parte a Federației Ruse (Khabarovsk Krai).

Vechi dispute teritoriale între China și Federația Rusă

Guvernul chinez consideră că o parte din teritoriile Federației Ruse au fost date Rusiei în mod ilegal. E vorba de terenuri cu o suprafață totală de peste un milion de kilometri pătrați. Au aparținut Chinei până la dinastia Qing (1636-1912), dar au devenit parte a Federației Ruse în timpul Rusiei țariste.

Este de remarcat faptul că ideea de a marca teritoriile rusești ca istoric aparținând Chinei nu este nouă. În februarie 2023, Ministerul Resurselor Naturale al Republicii Populare Chineze a publicat o solicitare de a face corecții în numele a 8 obiecte geografice ale Federației Ruse care aparțineau Chinei. A fost vorba despre Vladivostok (Haishenvai), Ussuriysk (Shuangchenzi), Khabarovsk (Boli), Blagoveshchensk (Hailanbao), Insula Sahalin (Kuedao). Li se adaugă Nerchinsk (Nibuchu), Mykolaivsk-on-Amur (Miaotze), Stanovy Ridge ( Vaisinan-lin).

China nu este Rusia

Pe măsură ce războiul se prelungește, răbdarea Chinei cu Kremlinul se reduce. Elita chineză este din ce în ce mai enervată de atitudinea Rusiei. Institutul pentru Studiul Războiului arată că planul de pace în 12 puncte propus de China în februarie a fost respins de Moscova. Între timp, China dă curs conferințelor de pace, unde diplomații săi întăresc mesajul potrivit căruia „China nu este Rusia”.

Ambasada Rusiei în Suedia a distribuit o hartă a Europei în care Ucraina apare în granițele sale recunoscute internațional, ignorând astfel pozițiile oficiale ale lui Vladimir Putin, care vorbește despre teritoriile ocupate ca parte a Rusiei.

Ambasada Rusiei în Suedia a distribuit marți pe Twitter o hartă a Europei care arăta Ucraina cu granițele sale recunoscute internațional, ceea ce contravine pretențiilor nerecunoscute ale președintelui rus Vladimir Putin asupra teritoriilor ocupate în urma invaziei declanșate pe 24 februarie 2022, scrie Business Insider.

În 2014, Rusia a invadat Ucraina și a anexat ilegal Crimeea, o peninsulă de la Marea Neagră. Anexarea Crimeei a stârnit proteste pe tot globul și a creat o ruptură între Moscova și Occident.



În februarie anul trecut, Rusia a lansat o invazie pe scară largă a Ucrainei, iar în septembrie, chiar dacă războiul continua, Putin a anexat ilegal patru teritorii ucrainene – Donețk, Lugansk, Herson și Zaporizhzhia – în urma referendumurilor care au fost condamnate ca o farsă de liderii lumii.

La acea vreme, Putin a anunțat că există „patru noi regiuni ale Rusiei”. Deși liderul de la Kremlin susține aceste regiuni ca parte a Rusiei, teritoriile nu sunt pe deplin controlate sau ocupate de forțele ruse.

Până la 15 ani de închisoare pentru cei care răspândesc ”informații false” despre invazie
Harta distribuită de Ambasada Rusiei în Suedia, care vrea să arate prețurile gazelor în Europa, nu descrie însă aceste regiuni ca teritoriu rus, așa cum o face Vladimir Putin.

Kremlinul a luat măsuri extreme pentru a cenzura informațiile despre războiul din Ucraina, făcând o crimă din răspândirea de „informații false” despre armata rusă – pedepsită cu până la 15 ani de închisoare. Nu este clar dacă această hartă încalcă această lege, dar toți criticii războiului din Ucraina au ajuns până acum după gratii.

Ambasada Rusiei în Suedia nu a răspuns unei solicitări de comentarii din partea Business Insider.

Războiul din Ucraina a mers prost până acum pentru armata rusă, care a suferit pierderi grele și s-a chinuit să obțină mici victorii. Ucraina a plătit un preț greu, dar a recâștigat controlul asupra unei părți semnificative din teritoriul ocupat de Rusia în primele zile ale invaziei, inclusiv în regiunile pe care Putin le revendică acum ca parte a Rusiei. Dar există încă lupte grele în estul țării, deoarece Rusia continuă să efectueze lovituri în zone civile din Ucraina.

La alegerile parlamentare din 2020, aproape 19 milioane de români sunt aşteptaţi să îşi aleagă senatorii şi deputaţii. Rămâne de văzut câţi dintre ei vor merge la urne, dat fiind că prezenţa la vot la precedentele alegeri parlamentare a fost sub 40%.

18:00 – Prezența la vot ora 18:00

Prezenţa la vot pe ţară la scrutinul parlamentar a fost, duminică, până la ora 18,00, de 27,92%, adică 5.079.908 alegători, potrivit datelor anunţate de Biroul Electoral Central (BEC).

17:00 – Prezența la vot la ora 17:00

Prezenţa la vot pe ţară la scrutinul parlamentar a fost, duminică, până la ora 17,00, de 25,30% , adică 4.602.727 alegători, potrivit datelor anunţate de Biroul Electoral Central (BEC).

16:05 – Prezența la vot la ora 16.00

Prezenţa la vot pe ţară la scrutinul parlamentar a fost, duminică, până la ora 16,00, de 22,43%, adică 4.080.404 alegători, potrivit datelor anunţate de Biroul Electoral Central (BEC).

În mediul urban, s-au prezentat la urne 2.208.232 de alegători, iar în rural – 1.872.172.

Un număr de 49.827 de alegători au votat cu urna mobilă.

La alegerile parlamentare din 2016, prezenţa la urne pe ţară până la ora 16,00 a fost de 27,07%.

16:00 Prezenţă peste 100%, la două secţii de votare din Olt

Prezenţa la urne la două secţii de votare din comunele Coloneşti şi Bărăşti este de peste 100%, iar la nivelul celor două localităţi depăşeşte 60%, fiind cel mai mare procent de participare la vot în judeţul Olt la alegerile parlamentare de duminică, potrivit site-ului Autorităţii Electorale Permanente.

La secţia 130 Moţoeşti, din comuna Bărăşti, la ora 15,00, prezenţa era de 102%, după ce votaseră 51 de persoane, dintre care 26 pe liste suplimentare.

La secţia 156 Bătăreni, din comuna Coloneşti, unde prezenţa la vot la ora 15,00 era de 103,40%, se prezentaseră la vot un număr de 152 de alegători, dintre care 67 pe liste suplimentare.

În ambele localităţi, prezenţa la urne peste media la nivel judeţean şi naţional este obişnuită, la fel şi participarea de peste 100% la majoritatea alegerilor.

În judeţul Olt participarea la vot până la ora 15,00 este mai redusă faţă de alte alegeri, cât şi faţă de alegerile parlamentare din 2016, când prezenţa la ora menţionată a fost de 28,47%.

15:00 – Prezența la vot la ora 15:00

Prezenţa la vot pe ţară la scrutinul parlamentar a fost, duminică, până la ora 15,00, de 19,60%, adică 3.567.107 alegători, potrivit datelor anunţate de Biroul Electoral Central (BEC).

În mediul urban, s-au prezentat la urne 1.959.722 de alegători, iar în rural – 1.607.385.

Un număr de 38.759 de alegători au votat cu urna mobilă.

La alegerile parlamentare din 2016, prezenţa la urne pe ţară până la ora 15,00 a fost de 23,67%.

Cea mai scăzută prezenţă la vot s-a înregistrat la ora 15 în judeţele Vaslui, Arad şi Ialomiţa. Cea mai mare prezenţă a fost în Mehedinţi (singurul judeţ care a trecut de 30%), Teleorman şi Olt.

14:00 – Prezența la vot la ora 14:00

prezența la vot la ora 15.00

Prezenţa la vot pe ţară la scrutinul parlamentar a fost, duminică, până la ora 14,00, de 16,77 %, respectiv 3.051.510 de alegători, potrivit datelor anunţate de Biroul Electoral Central (BEC).

În mediul urban, s-au prezentat la urne 1.701.006 de alegători, iar în rural – 1.350.504.

13:00 – Prezenţa la vot la ora 13:00 – 13,85 %. În Bucureşti, prezenţa este 13,83 %

Prezenţa la vot pe ţară la scrutinul parlamentar a fost, duminică, până la ora 13,00, de 13,85 %, respectiv 2.519.896 de alegători, potrivit datelor anunţate de Biroul Electoral Central (BEC).

În mediul urban, s-au prezentat la urne 1.421.824 de alegători, respectiv 7,8% iar în rural – 1.098.072, respectiv 6,05.

Cea mai mare prezenţă la vot se înregistrează în judeţele Mehedinţi – 19,68%, Olt – 17,66% şi Teleorman – 17,59%, iar cea mai redusă în judeţele Vaslui – 10,36%, Maramureş – 11,08% şi Bistriţa-Năsăud – 11,12%



Județele cu cea mai ridicată prezență la vot:



Un număr de 18.207 alegători au votat cu urna mobilă.

În Bucureşti au votat 13,83% dintre alegători. În Sectorul 1 s-au prezentat la urne 16,47% din totalul alegătorilor înscrişi în liste, în Sectorul 2 – 14,58%, în Sectorul 3 – 11,74%, în Sectorul 4 – 14,26%, în Sectorul 5 – 12,36% şi în Sectorul 6 – 15,05%.

Situația pe sectoare a prezenței la vot fiind următoarea:

La alegerile parlamentare din 2016, prezenţa la urne pe ţară până la ora 13,00 a fost de 16,62%.

12:00 – Prezența la vot la ora 12:00

Prezenţa la vot pe ţară la scrutinul parlamentar a fost, duminică, până la ora 12,00, de 10,69%, respectiv 1.945.354 de alegători, potrivit datelor anunţate de Biroul Electoral Central (BEC).

În mediul urban, s-au prezentat la urne 1.105.081 de alegători, iar în rural 840.273.

În Bucureşti, prezenţa la ora 12.00 era 10,74%.

Un număr de 683 de alegători au votat cu urna mobilă.

La alegerile parlamentare din 2016, prezenţa la urne pe ţară până la ora 12,00 a fost de 12,47%.

11:00 – Prezența la vot la ora 11.00

Prezenţa la vot pe ţară la scrutinul parlamentar a fost, duminică, până la ora 11,00, de 7,68%, respectiv 1.398.562 de alegători, potrivit datelor anunţate de Biroul Electoral Central (BEC).

În mediul urban, s-au prezentat la urne 792.862 de alegători, iar în rural 605.700.

În Bucureşti, prezenţa la ora 11.00 era 7,50 %.

10:00 – Prezența la vot, în țară, la ora 10.00

Prezenţa la vot pe ţară la scrutinul parlamentar a fost, duminică, până la ora 10,00, de 4,97%, respectiv 904.647 de alegători, potrivit datelor anunţate de Biroul Electoral Central (BEC).

În mediul urban, s-au prezentat la urne 513.063 de alegători, respectiv 2,81%, iar în rural 391.584, respectiv 2,16%.

Un număr de 1.046 de alegători au votat cu urna mobilă.

Cea mai mare prezenţă la vot se înregistrează în judeţele Mehedinţi cu 7,03%, Olt şi Teleorman cu câte 6,75% şi Dâmboviţa – 6,00%; iar cea mai redusă în judeţele Covasna – 3,50%, Vaslui – 3,65% şi Bistriţa-Năsăud – 3,71%.

Județele cu cea mai ridicată prezență la vot:


09:00 – Prezența la vot la ora 09:00

Prezența la vot în țară, la ora 09.00, este de 2,75%.

Potrivit AEP, în țară au votat 501.135 de români, dintre care 289.344 în mediul urban și 211.791 în mediul rural.



08:00 – Prezența la vot la ora 08:00

Prezenţa la vot pe ţară la scrutinul parlamentar a fost, duminică, până la ora 8,00, de 1,29%, respectiv 236.103 de alegători, potrivit datelor anunţate de Biroul Electoral Central (BEC).

În mediul urban, s-au prezentat la urne 139.391 de alegători, iar în rural 96.712.

În Bucureşti au votat 1,43% dintre alegători. În Sectorul 1 s-au prezentat la urne 1,69% din totalul alegătorilor înscrişi în liste, în Sectorul 2 – 1,55%, în Sectorul 3 – 1,21%, în Sectorul 4 – 1,48%, în Sectorul 5 – 1,22% şi în Sectorul 6 – 1,57%.

Cea mai mare prezenţă la vot se înregistrează în judeţele Mehedinţi şi Olt cu câte 1,65%, Constanţa – 1,58% şi Teleorman – 1,54%; iar cea mai redusă în judeţele Covasna – 0,80%, Harghita – 0,81 % şi Vaslui cu 0,94%.

La alegerile parlamentare din 2016, prezenţa la urne pe ţară până la ora 8,00 a fost de 1,08%.

În diaspora, 87.000 de români s-au prezentat la urne până la ora 08.00.

Alegeri parlamentare 6 decembrie 2020. Aproape 19 milioane de români cu drept de vot sunt aşteptaţi la urne la alegerile parlamentare de duminică, 6 decembrie.

Rămâne însă de văzut câţi dintre românii cu drept de vot chiar vor merge duminică, 6 decembrie, la urne, în condiţiile în care prezenţa la vot la alegerile parlamentare a scăzut constant de-a lungul anilor, ajungând să oscileze în jurul a 40% la ultimele trei scrutinuri pentru senatori şi deputaţi.

Care a fost cea mai mare şi cea mai mică prezenţă la vot la alegerile parlamentare din România în ultimii 30 de ani

Cea mai mare prezenţă la vot la alegerile parlamentareafost înregistrată la scrutinul din 20 mai 1990: 86,19%. Cea mai scăzută prezență la vot la alegerile parlamentare s-a înregistrat în 2008, când doar 39,20% de cetățeni au mers la vot. Nici în 2016 prezenţa nu a fost semnificativ mai mare – doar 39,49% dintre românii cu drept de vot au mers la urne. Iar în 2021, prezenţa vot la alegerile parlamentare a fost de 41,76%.


În plus, anul acesta, cei care merg la vot trebuie să respecte reguli speciale în contextul pandemiei Covid-19, aşa cum s-a întâmplat, de altfel, şi la alegerile locale.

La ce ore vor fi anunţate date despre prezenţa la vot la alegerile parlamentare

BEC a anunţat că va transmite informațiile sintetice referitoare la prezența alegătorilor la vot la alegerile parlamentare din 2020 la următoarele ore:


– 10:30;

– 13:30;

– 16:30;

– 19:30;

– 21.30;

– 00:30

La ce secţie votez la alegerile parlamentare 2020?

Dacă nu ştiţi sau nu sunteţi sigur la ce secţie de votare sunteţi arondat pentru alegerile parlamentar, puteţi verifica aici. 

La alegerile parlamentare din 6 decembrie, alegătorii votează numai la secția de votare la care este arondată strada sau localitatea unde își au domiciliul ori reședința. În cazul în care, în ziua votării, alegătorii se află în altă unitate administrativ-teritorială din cadrul aceleiași circumscripții electorale, aceștia pot vota la orice secție de votare din cadrul circumscripției electorale unde își au domiciliul sau reședința.

Când se anunţă primele rezultate ale alegerilor parlamentare 2020

Dacă prezenţa vot va fi anunţată de-a lungul întregii zile de duminică, în schimb rimele rezultate ale alegerilor parlamentare 2020 vor fi anunţate abia la ora 21:00, când se închid urnele şi pot fi făcute publice datele exit-poll-urilor.

Patru institute şi societăţi au fost acreditate de Biroul Electoral Central să efectueze sondaje de opinie la ieşirea de la urne duminică, la alegerile parlamentare.

Astfel, vor face exit-poll-uri la nivel naţional Grupul de Studii Socio-Comportamentale AVANGARDE, precum şi Centrul de Sociologie Urbană şi Regională – CURS.

Au mai fost acreditate pentru efectuarea de sondaje de opinie la nivel naţional şi societăţile SC Megatronic World Productions SRL şi Ana Events & PR SRL, transmite Agerpres.

Ce reguli speciale trebuie respectate la alegerile parlamentare

Secțiile de votare vor respecta reguli speciale, adaptate la situația de pandemie, așa cum s-a întâmplat și la alegerile locale.

De asemenea, alegătorii trebuie să respecte mai multe reguli de protecție, menite să ne protejeze de infectarea cu Covid-19, dar care să ne și permită exercitarea dreptului fundmental la vot. De pildă, purtarea măștii de protecție va fi obligatorie. Mai mult, este necesară dezinfectarea mâinilor, a pixurilor și a secțiilor de vot și se va asigura măsurarea temperaturii alegătorilor la intrarea în secție. De asemenea, în același timp, vor fi prezenți cel mult cinci alegători în fiecare secție.

Care a fost prezenţa la vot la alegerile parlamentare din 2016

La alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016 s-au prezentat la urne 7.323.368 alegători. S-au înregistrat 7.047.384 voturi valabil exprimate pentru Camera Deputaților și 7.052.966 voturi valabil exprimate pentru Senat.

Prezența la vot la nivel național a fost, în 2016, de 39,49%.

Cea mai mare prezență s-a înregistratl a precedentele alegeri parlamentare în județele Olt – 47,16%, Teleorman – 46,29%, Dolj – 45,06%. Cea mai mică prezență la vot a fost în județul Maramureș, de 31,62% % , în timp ce în județul Vaslui a fost de 32.90%, iar în Iași – 34.40%.

În municipiul București s-a înregistrat, la alegerile parlamentare din 2016, o prezență la vot de 41.61%.

Alegeri parlamentare din 2020 au început încă de vineri seara în diaspora, dar în România, urnele s-au deschis duminică, la ora 7.00. Peste 18 milioane de români sunt aşteptaţi să îşi aleagă senatorii şi deputaţii.

Alegeri parlamentare 6 decembrie 2020. La ora 7 dimineaţa s-a dat startul alegerilor parlamentare din România.

Alegeri parlamentare 2020: Până la ora 21:00, când se închid urnele şi se anunţă primele rezultate, cele peste 18 milioane de români cu drept de vot îşi pot alege senatorii şi deputaţii.

Desfăşurarea alegerilor locale 2020 – LIVE TEXT
16:00 Prezenţa a ajuns la 22,43%
Prezenţa la vot pe ţară la scrutinul parlamentar a fost, duminică, până la ora 16,00, de 22,43%, adică 4.080.404 alegători, potrivit datelor anunţate de Biroul Electoral Central (BEC).


Alegeri parlamentare 2020: În mediul urban, s-au prezentat la urne 2.208.232 de alegători, iar în rural – 1.872.172.

La alegerile parlamentare din 2016, prezenţa la urne pe ţară până la ora 16,00 a fost de 27,07%.

15:20 – MAI: 101 sesizări referitoare la posibile fapte legate de procesul electoral; 30 nu se confirmă
De la începutul procesului electoral au fost înregistrate 101 sesizări referitoare la producerea unor incidente electorale, iar 30 dintre acestea nu s-au confirmat, a anunţat, duminică, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Interne (MAI), Monica Dajbog.

„În cele opt ore de la deschiderea secţiilor de votare nu au fost semnalate probleme deosebite din punct de vedere al ordinii publice. Până în acest moment, au fost înregistrate 101 sesizări cu privire la producerea unor incidente electorale. În fiecare caz, au fost demarate imediat cercetări. Până acum 30 de sesizări nu s-au confirmat”, a spus Dajbog, într-o declaraţie de presă la sediul MAI.

Potrivit acesteia, au fost aplicate 33 de sancţiuni contravenţionale, 11 avertismente scrise şi amenzi în valoare de 85.000 de lei, transmite Agerpres.

Totodată, se efectuează cercetări cu privire la 10 infracţiuni electorale.

Alegeri parlamentare 2020: 15:15 Prezenţa la vot la ora 15:00, sub 20% şi mai mică ca în 2016
Prezenţa la vot pe ţară la scrutinul parlamentar a fost, duminică, până la ora 15,00, de 19,60%, adică 3.567.107 alegători s-au prezentat la urne, potrivit datelor anunţate de Biroul Electoral Central (BEC).

În mediul urban, au votat 1.959.722 de alegători, iar în rural – 1.607.385.

Un număr de 38.759 de alegători au votat cu urna mobilă.

La alegerile parlamentare din 2016, la aceeaşi oră, prezenţa era de 23,67%, iar la cele locale din septembrie 2020, la ora 15:00 prezenţa era de 27,38%.

Alegeri parlamentare 2020: 10:50 – Elena Băsescu: Cetăţenii să iasă la vot, pentru a oferi legitimitate viitorului Parlament

La Alegeri parlamentare 2020 Candidatul PMP Constanţa pentru un mandat de deputat Elena Băsescu a declarat, la ieşirea de la urne, că a votat pentru cea mai bună echipă pentru judeţ şi cel mai bun program de guvernare pentru ţară.


“Am votat cea mai bună echipă pentru judeţ şi cel mai bun program de guvernare pentru ţară. Am votat cu speranţă pentru copiii noştri, am votat având încredere că împreună vom putea mişca judeţul Constanţa şi întreaga Românie în direcţia bună, am votat având speranţa că în viitorul Parlament vor exista mai mulţi parlamentari care să susţină familiile monoparentale şi creşterea natalităţii. Pentru aceste lucruri am votat”, a spus ea.

Elena Băsescu, care ocupă prima poziţie pe lista candidaţilor PMP Constanţa pentru Camera Deputaţilor, a făcut apel către alegători să iasă în număr cât mai mare la vot, pentru a oferi legitimitate următorului Parlament.

10:40 – Marcel Vela: Am votat pentru dezvoltarea României, pentru o lume mai bună


Ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, a votat duminică în municipiul Caransebeş, el afirmând că a venit la vot pentru a contribui la dezvoltarea României şi pentru “o lume mai bună”.

“Am votat pentru dezvoltarea României, am votat pentru a apăra sănătatea şi siguranţa românilor. Am votat pentru o lume mai bună”, a declarat Marcel Vela, la ieşirea din secţia de votare.

În judeţul Caraş-Severin sunt aşteptaţi la urne 263.060 de alegători înscrişi pe listele permanente, potrivit datelor Autorităţii Electorale Permanente.

10:20 – Kelemen Hunor: Aştept de la viitorul Parlament stabilitate, predictibilitate şi mai puţine certuri inutile


Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat duminică, la ieşirea de la urne, că aşteaptă de la viitorul Parlament “stabilitate politică, predictibilitate şi mai puţine certuri inutile”.

“Am votat pentru o reprezentare puternică pentru comunitatea noastră. Aştept de la viitorul Parlament stabilitate politică, predictibilitate politică şi, bineînţeles, o aplecare, când e vorba de problemele cetăţenilor, şi mai puţine certuri inutile şi sterile. Aştept un buget, legea bugetului trebuie votată în acest an, imediat după instalarea Guvernului, aştept un buget extrem de bine fundamentat în care sănătatea, educaţia, investiţiile şi locurile de muncă vor fi susţinute şi protejate. Aştept o stabilitate politică prin care se poate face ceea ce are nevoie societatea românească, pe de o parte, şi putem corecta tot ce nu a mers bine în această perioadă, mai ales în ultimul an, când pandemia a venit peste noi, nu numai peste noi, dar efectele se vor simţi poate încă ani buni”, a spus Kelemen Hunor.

Preşedintele UDMR a votat, duminică dimineaţă, în localitatea harghiteană Cârţa, satul său natal.




10:15 – MAI: Procesul de votare a început fără probleme în întreaga ţară

Procesul de votare a început fără probleme deosebite în întreaga ţară, fiind sesizate câteva incidente, dar care nu au afectat desfăşurarea votului, a declarat, duminică, purtătorul de cuvânt al MAI, Monica Dajbog, la sediul ministerului.

″În municipiul Bucureşti, un bărbat a fost amendat cu 2.000 de lei pentru apelarea abuzivă a numărului de urgenţă, după ce a sunat la 112 pentru a reclama faptul că o altă persoană nu poartă mască de protecţie. De fapt, în urma verificărilor, s-a constatat că aspectele reclamate nu se confirmă”, a spus Dajbog.

Ea a adăugat că, tot la nivelul Capitalei, trei membri ai Birourilor Electorale de la secţii de votare diferite au avut nevoie de îngrijiri medicale – doi pentru lipotimie şi al treilea pentru că s-a tăiat cu cutterul la mână.

10:10 – Bogdan Gheorghiu: Astăzi este o zi când restartăm România

Ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, a declarat duminică, la ieşirea de la urne, că a votat pentru ″continuarea lucrurilor bune începute″⁣.

’’Aşteptările mele sunt mari, pentru că astăzi este o zi extrem de importantă pentru întreaga Românie. Este o zi în care avem şansa să continuăm lucrurile bune începute. (…) Este o zi în care putem spune că restartăm România, pentru că ne aşteaptă patru ani extrem de importanţi din foarte multe puncte de vedere″, a spus ministrul Culturii.

Bogdan Gheorghiu, candidat pentru un mandat de deputat din partea PNL, a votat la o secţie organizată la Colegiul Naţional ″Petru Rareş″⁣ din Suceava.

10:05 – Eugen Tomac: Votul dat astăzi este un act patriotic

Preşedintele PMP, Eugen Tomac, a declarat că votul dat duminică este un ″act patriotic″⁣ şi i-a invitat pe români să-şi exercite acest drept constituţional ″⁣cu încredere″⁣, cu gândul la viitorul ţării.

“Votul dat astăzi este un act patriotic. Mi-aş dori enorm să votaţi cu inima, cu încredere şi să vă gândiţi la viitorul ţării. Cu acest gând am dat şi eu acest vot, din dragoste pentru ţară”, a precizat Tomac, la ieşirea de la urne.

El le-a transmis “La mulţi ani” tuturor românilor care îşi serbează onomastica şi a făcut apel la “toţi cei care îşi iubesc ţara” să iasă la vot.

″În primul rând, vreau să le transmit “La mulţi ani” tuturor românilor sărbătoriţi. Trecem printr-una dintre cele mai dificile situaţii prin care a trecut ţara noastră în ultimii 100 de ani şi îi invit pe toţi cei care îşi iubesc ţara să vină astăzi la vot”, a spus Tomac.

10:00 – Prezența la vot, în țară, la ora 10.00

Prezenţa la vot pe ţară la scrutinul parlamentar a fost, duminică, până la ora 10,00, de 4,97%, respectiv 904.647 de alegători, potrivit datelor anunţate de Biroul Electoral Central (BEC).

În mediul urban, s-au prezentat la urne 513.063 de alegători, iar în rural 391.584, potrivit Agerpres.

Un număr de 1.046 de alegători au votat cu urna mobilă.

La alegerile parlamentare din 2016, prezenţa la urne pe ţară până la ora 10,00 a fost de 5,27%.

9:20 – Klaus Iohannis a votat la alegeri parlamentare: “Avem şansa chiar istorică de a alege un Parlament mai bun”
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat duminică, după ce a votat la alegerile parlamentare, că avem şansa istorică de a alege un Parlament mai bun, care realmente se ocupă de problemele românilor.


Klaus Iohannis a precizat că este important să mergem la vot.

”O zi extrem de importantă astăzi, avem şansa chiar istorică de a alege un Parlament mai bun, un Parlament care realmente se ocupă de problemele românilor şi un Parlament care face legi bune pentru România. Este extrem de important să mergem la vot, alegerile nu se câştigă în sondaje, alegerile se câştigă la urne şi este între timp foarte clar, fiecare vot contează. Dragi români, astăzi este foarte important, vă rog mergeţi la vot!”, a transmis preşedintele, după ce a votat.

8:50 – Marcel Ciolacu (PSD): Am votat pentru ca românii să îşi ia viaţa înapoi, dar şi împotriva incompetenţei şi indolenţei

Preşedintele Partidului Social Democrat (PSD), Marcel Ciolacu, a declarat duminică dimineaţă, după ieşirea de la urne, că a votat pentru ca “românii să îşi ia viaţa înapoi”, dar şi împotriva “incompetenţei şi indolenţei”.

“Am votat astăzi pentru ca românii să îşi ia viaţa înapoi, am votat astăzi pentru ca de mâine România să aibă un plan concret şi specialişti capabili pentru gestionarea pandemiei şi a crizei economice. Am votat pentru cei care au nevoie de pensii, de alocaţii, de şcoli deschise, dar am votat şi împotriva incompetenţei şi indolenţei. Am votat pentru producătorii români, pentru firmele româneşti şi îndemn pe toţi românii să vină astăzi la vot. Este un vot crucial pentru următorii 4 ani şi să voteze în spiritul Sfântului Nicolae, care pentru cei care au fost cuminţi să le aducă daruri şi pentru cei care au fost obraznici să le aducă nuiaua”, a spus Marcel Ciolacu.

8:45 – Monica Anisie: Am votat pentru o Românie modernă

Ministrul Educaţiei şi Cercetării, Monica Anisie, a declarat că a votat duminică pentru o Românie modernă şi a îndemnat alegătorii să se prezinte la urne.

“Am venit dis-de-dimineaţă la vot pentru a vota pentru o Românie modernă, o Românie educată şi invit pe toţi cetăţenii României să îşi exercite dreptul fundamental şi anume dreptul de a vota. Să vină la vot şi să voteze pentru copiii României. Este un vot organizat foarte bine de către autorităţi, există în fiecare secţie de votare măsuri luate pentru a preveni îmbolnăvirile cu SARS-CoV-2. Sper ca astăzi toţi cetăţenii să vină la vot”, a afirmat ministrul.

Monica Anisie a votat la o secţie organizată Şcoala nr. 46 din Sectorul 2.

Alegeri parlamentare 2020: 8:40 – Ludovic Orban a votat „pentru o Românie dinamică, modernă, încrezătoare în forțele sale”
Premierul Ludovic Orban a votat la Școala Generală nr 1 din Dobroești, județul Ilfov.

Șeful Executivului deschide lista Partidului Național Liberal la Camera Deputaților, în București.

Premierul Ludovic Orban a declarat că e o zi decisivă pentru evoluţia ulterioară a României, precizând că a votat pentru dezvoltarea României, pentru o României dinamică, modernă, încrezătoare în forţele sale, care să fie respectată la nivel internaţional. El a îndemnat oamenii să meargă la vot, conform News.ro.

8:30 – Gabriela Firea: Am votat pentru o majoritate parlamentară care să aducă o formulă guvernamentală cu specialiști
Fostul primar al Capitalei, Gabriela Firea, a votat la ora 07.00 la Colegiul Tehnic Grivița din București.
”Am votat cu gândul la o majoritate parlamentară care să aducăe României o formulă guvernamentală cu specialiști, oameni competenți, care să gestioneze perfect criza sanitară, care să aibă soluții pentru toți românii, să testeze populația. Am votat pentru o majoritate parlamentară care să puna bazele unei formule guvernamentale, să redeschidă școlile, piețele, horeca, teatrele, cu gândul la faptul că noul Parlament vă impune guvernării să respecte legislația în vigoare”, a declarat Firea după vot.

8:00 – Prezența la vot la ora 08:00
Potrivit datelor furnizate de AEP, prezența la vot în țară la ora 08.00 este de 1,24%.

Până la această oră au votat 225.000 de români, în țară.

7:50 – Normele sanitare, respectate strict în ziua alegerilor


În țară au fost amenajate peste 18.800 de secții, unde se aplică reguli stricte de igienă și de păstrare a distanței socialei.

Sacii cu buletine, mănușile, măștile de protecție și sticlele de dezinfectant au ajuns în secțiile de votare din țară. La Timișoara, de pildă, autoritățile au folosit autobuzele municipale.

Liliana Oneț, prefect Timiș: „Pot să-i asigur pe cetățenii județului Timiș că votul este sigur, că se pot deplasa cu încredere să-și exercite dreptul de vot, vor fi respectate toate condițiile de igienă, de distanțare socială”

Toate secțiile au fost dezinfectate, iar la intrare tuturor alegătorilor li se va lua temperatura. Nu au voie mai mult de 5 oameni în același timp în încăpere, iar peste tot ar trebui să existe circuite separate de intrare și de ieșire, la fel ca la alegerile locale. Persoanele vulnerabile, adică vârstnicii, cei cu dizabilități sau femeile însărcinate, vor putea vota cu prioritate.

Mircea Preotescu, purtător de cuvânt BEC: „Alegătorii care se aflau în ziua de 6 decembrie, ora 21, în secția de votare, precum și cei care se află la rând, în afara sediului secției de votare, pentru a intra în localul de vot, își pot exercita dreptul de vot până la cel mult ora 23.59”.

Spre deosebire de alegeriole prezidențiale, veți putea vota doar în județul în care aveți domiciliul sau viza de reședință. La fel, cei izolați sau aflați în carantină, vor putea folosi urna mobilă, dacă au făcut cerere, tot în interiorul aceluiași județ. Veți primi două buletine de vot, unul pentru camera deputaților și unul pentru senat.”

Când mergeți la vot, nu uitați cele trei lucruri esențiale: actul de identitate, masca de protecție și, eventual, propriul pix. La intrarea în secție va trebui să vă dezinfectați mâinile, la fel și la ieșire. Și, cât timp așteptați la rând, trebuie să păstrați distanța de minimum un metru față de ceilalți.

Secțiile de votare se deschid la ora 7 și se închid la ora 21.

07:00 – Urnele s-au deschis în toată ţara. 19.004.986 cetăţeni cu drept de vot sunt aşteptaţi să-şi voteze senatorii şi deputaţii, într-un scrutin desfăşurat în condiţii speciale de pandemie. Peste 7.000 de politicieni concurează pentru voturile românilor.

Prin votul lor, românii le vor oferi celor aleși puterea de a da legi noi și de a schimba legi vechi. Puterea de a lua decizii pentru sănătatea, educația, bunăstarea și siguranța tuturor.

Pentru ziua scrutinului, Guvernul a decis relaxarea restricțiilor de circulație impuse de pandemie. Astfel, doar astăzi, de la ora 5 dimineața, până la ora 1 noaptea, ne putem deplasa fară declarațiile pe propria răspundere. Atenție, însă! Măsură nu se aplica și celor aflați în izolare sau în carantină, care pot vota doar dacă au cerut urna mobilă.

Este o zi care se repetă doar o dată la patru ani, iar românii au la dispoziție 14 ore pentru a lua o decizie.

La ce secţie votez la alegerile parlamentare 2020?


Dacă nu ştiţi sau nu sunteţi sigur la ce secţie de votare sunteţi arondat pentru alegerile parlamentar, puteţi verifica aici.

La alegerile parlamentare din 6 decembrie, alegătorii votează numai la secția de votare la care este arondată strada sau localitatea unde își au domiciliul ori reședința. În cazul în care, în ziua votării, alegătorii se află în altă unitate administrativ-teritorială din cadrul aceleiași circumscripții electorale, aceștia pot vota la orice secție de votare din cadrul circumscripției electorale unde își au domiciliul sau reședința.

Când se anunţă primele rezultate ale alegerilor parlamentare 2020

Primele rezultate ale alegerilor parlamentare 2020 vor fi anunţate duminică 6 decembrie, la ora 21:00, când se închid urnele şi pot fi făcute publice datele exit-poll-urilor.

Patru institute şi societăţi au fost acreditate de Biroul Electoral Central să efectueze sondaje de opinie la ieşirea de la urne duminică, la alegerile parlamentare.

Astfel, vor face exit-poll-uri la nivel naţional Grupul de Studii Socio-Comportamentale AVANGARDE, precum şi Centrul de Sociologie Urbană şi Regională – CURS.

Au mai fost acreditate pentru efectuarea de sondaje de opinie la nivel naţional şi societăţile SC Megatronic World Productions SRL şi Ana Events & PR SRL, transmite Agerpres.

Ce reguli speciale trebuie respectate la alegerile parlamentare

Secțiile de votare vor respecta reguli speciale, adaptate la situația de pandemie, așa cum s-a întâmplat și la alegerile locale.

De asemenea, alegătorii trebuie să respecte mai multe reguli de protecție, menite să ne protejeze de infectarea cu Covid-19, dar care să ne și permită exercitarea dreptului fundmental la vot. De pildă, purtarea măștii de protecție va fi obligatorie. Mai mult, este necesară dezinfectarea mâinilor, a pixurilor și a secțiilor de vot și se va asigura măsurarea temperaturii alegătorilor la intrarea în secție. De asemenea, în același timp, vor fi prezenți cel mult cinci alegători în fiecare secție.

Care a fost prezenţa la vot la precedentele alegeri parlamentare

La alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016 s-au prezentat la urne 7.323.368 alegători. S-au înregistrat 7.047.384 voturi valabil exprimate pentru Camera Deputaților și 7.052.966 voturi valabil exprimate pentru Senat.

Prezența la vot la nivel național a fost, în 2016, de 39,49%.

Cea mai mare prezență s-a înregistratl a precedentele alegeri parlamentare în județele Olt – 47,16%, Teleorman – 46,29%, Dolj – 45,06%. Cea mai mică prezență la vot a fost în județul Maramureș, de 31,62% % , în timp ce în județul Vaslui a fost de 32.90%, iar în Iași – 34.40%.

La Alegeri parlamentare 2020: În municipiul București s-a înregistrat, la alegerile parlamentare din 2016, o prezență la vot de 41.61%.

Incredibil! Guvernul a impartit tara Deputatul Cătălin Nechifor a apreciat luni, pe Facebook, că hotărârea de guvern prin care s-au alocat primăriilor peste 50 de milioane de euro din fondul de rezervă bugetară reprezintă o imagine cu „noua hartă de putere a PSD

Incredibil ” In ultima hotarare de guvern, 977 din 13 decembrie, la repartizarea sumelor pentru cheltuielile curente si de capital in judetele patriei, lucrurile stau cam asa: 226,886 mii lei in judetele conduse de PSD, 35,784 mii lei in restul judetelor. Sigur ca la repartizarea in interiorul judetelor, pe localitati, au fost alocate sume de bani si primarilor de alta culoare decat PSD sau ALDE, dar scopul este evident, vin alegerile europene si cine da de mancare, acela primeste si recunostinta la vot. Sau, ma rog, pe asta se bazeaza, dar viata bate filmul”, a scris pe Facebook Cătălin Nechifor, fost deputat PSD care activează acum în partidul lui Victor Ponta.

Guvernul a decis, în ședința din 13 decembrie, prin HG nr. 977, să aloce suma de 262.570.000 lei (peste 55 milioane euro) din fondul de rezervă aflat la dispoziția Executivului, pentru unele unități administrativ-teritoriale, scopul fiind „plata cheltuielilor curente și de capital”.

Nechifor spune că HG-ul reprezintă „noua hartă de putere” în PSD.

„Guvernul a publicat vineri noua harta de putere in PSD, prin hotararea de guvern 977, prin care se aloca bani pentru finantarea cheltuielor curente si de capital in anumite localitati din judetele patriei. Sumele provin din Fondul de Rezerva al Guvernului, prin grija Prim Ministrului :) …. Nu am vazut criteriile pe baza carora sa se fi facut repartizarea ….. :(”, a scris deputatul pe Facebook.

Potrivit acestuia, primele 1o județe în ordinea sumelor de bani primite prin HG 977 sunt conduse de PSD, unul singur fiind liberal: Vaslui, Giurgiu, Maramures , Teleorman, Valcea, Galati, Tulcea, Mures, Iasi, Neamt.

„Bucurestiul nu mai contează pentru Dragnea și Dancila”, a mai scris acesta, cu referire la faptul că doar Sectorul 4 a primit bani prin HG 977.

Ministerul Educaţiei a centralizat rezultatele la Evaluarea Naţională, iar statistica generală arată că 73,5% dintre elevi au reuşit să obţină medii mai mari sau egale cu 5. 319 candidaţi au obţinut media 10.

„Situaţia statistică generală relevă că din cei 142.847 de candidaţi prezenţi, un număr de 104.972 de candidaţi a obţinut medii mai mari sau egale cu 5 (cinci) – 73,5%. Dintre aceştia, 319 candidaţi au încheiat examenul cu media generală 10(zece). Rata de participare a fost de 94,8%: 142.847 de candidaţi prezenţi dintr-un total de 150.603 elevi înscrişi”, au precizat reprezentanţii Ministerului Educaţiei Naţionale, printr-un comunicat de presă.

Potrivit sursei citate, la proba de Limba şi literatura română au obţinut note peste 5 (cinci) 118.969 de candidaţi (83%), în timp ce 2.089 de candidaţi au fost notaţi cu 10 (zece). La proba de Matematică 87.577 de candidaţi (61,3%) au note peste 5 (cinci), iar 1.903 candidaţi au obţinut nota 10 (zece).

Contestaţiile au putut fi depuse până marţi, 19 iunie, ora 19:00, iar rezultatele finale vor fi afişate în data de 23 iunie.

Media generală obţinută în cadrul Evaluării Naţionale are o pondere de 80% în calculul mediei pe baza căreia se realizează admiterea în clasa a IX-a.

În 2018, Bucureştiul a ajuns să fie punctul roşu al Europei. Slaba implicare a autorităţilor şi lipsa măsurilor de prevenire fac din acest oraş capitala europeană cu cele mai mari probleme legate de riscul seismic.

Datele sunt publicate în raportul pe 2018 al Ordinului Arhitecţilor din România. Potrivit celor mai recente informaţii făcute publice de Primăria Municipiului Bucureşti, în Capitală există 174 de clădiri încadrate în clasa I de risc seismic şi care prezintă pericol public, şi 173 de clădiri încadrate în clasa I de risc seismic, fără a reprezenta pericol public. Alte 330 de clădiri din Bucureşti sunt încadrate în clasa a II-a de risc seismic, iar 95 sunt încadrate în clasa a III-a, în timp ce şase imobile sunt în clasa a IV-a de risc seismic.

Pe harta de mai jos pot fi văzute punctele roşii ale Bucureştiului şi zonele cele mai periculoase din Capitală. 

Cu toate că reducerea riscului seismic a fost declarată prioritate legislativă guvernamentală încă din 1994, când a fost adoptată Ordonanţa Guvernului nr. 20 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente, până în prezent, foarte puţine dintre aceste clădiri au fost reabilitate. Cele mai multe, 21 de ani mai târziu, după intrarea în vigoare, la finalul anului 2015, a modificării OG nr. 20/1994, care stabilea interdicţia de a desfăşura activităţi comerciale, turistice şi de divertisment în clădirile cu risc seismic. 

„Tot prin OG.nr.20/1994 a fost realizat Programul anual de acţiuni pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor de consolidare la clădiri de locuit multietajate, încadrate prin raport de expertiză tehnică în clasa I de risc seismic (care prezintă pericol public), program de finanţare gestionat în prezent de Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene”, se arată în Raportul Ordinului Arhitecţilor din România. 

Ineficienţa acestui program este lesne de observat, fie şi numai mergând în Centrul Vechi al Bucureştiului. Specialiştii susţin că o parte din vina pentru „decăderea şi degradarea” clădirilor vechi o poartă şi măsura de închidere a acestor imobile pentru orice altă activitate, în afară de locuit. Totodată, în raportul citat se arată că „eşecul programului de diminuare a riscului seismic este cauzat de: lipsa de transparenţă a programului, lipsa de informare şi implicare a cetăţenilor, impunerea soluţiei şi a executantului fără consultarea proprietarilor, costurile mari pe care proprietarii trebuie să le suporte, fără a avea posibilitatea de a cunoaşte detalii şi de a negocia, lipsa de facilităţi (mutarea locatarilor, sprijin pentru proprietarii cu posibilităţi reduse etc.)”. 

În aceste condiţii, nu este de mirare că, potrivit datelor transmise de Primăria Municipiului Bucureşti, la începutul acestui an doar patru clădiri cu risc seismic se aflau în curs de reabilitare, iar de la Revoluţie până în prezent, doar 20 de imobile cu risc seismic au fost reabilitate.

„Conform Institutului Naţional de Statistică prin Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor din 2011 (ultimul realizat), în Bucureşti existau 132.171 imobile de locuit, cuprinzând 844.541 locuinţe. Dintre acestea, 86.662 imobile de locuit (65,2% dintre imobilele din Bucureşti) sunt construite înainte de 1980, iar 31.511 imobile de locuit (23,7%) au fost construite înainte de 1945. Nu există informaţii publice referitoare la numărul de persoane care locuiesc în fiecare dintre aceste tipuri de imobile, respectiv în clădirile construite în diferite perioade de timp. Informaţiile publice de pe pagina web a Primăriei Municipiului Bucureşti cu privire la imobilele expertizate tehnic şi încadrate în clasa I de risc seismic cuprind anul construcţiei, numărul de etaje şi numărul de locuinţe al acestor imobile, dar nu şi numărul locuitorilor sau alte informaţii de detaliu despre ocuparea acestora”, se arată în raportul Ordinului Arhitecţilor din România. 

Totuşi, specialiştii arată că deşi riscul seismic este asociat clădirilor istorice, acesta afectează şi clădirile mai recente, construite în comunism. 

Având în vedere toate aceste lucruri, reprezentanţii Ordinului Arhitecţilor recomandă patru măsuri care ar trebui luate de urgenţă: 

„1. Refacerea şi completarea OG 20/1994 pentru a asigura cooperare între proprietari, asigurarea de locuinţe temporare, proceduri de intervenţie diversificate, proiecte integrate (corelare cu Legea nr. 153/2011 privind măsuri de creştere a calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor), nu doar consolidări structurale;
2. Extinderea şi diversificarea surselor de finanţare publice cu fonduri şi creditări private, cu un control mai atent al licitaţiilor
publice;
3. Refacerea expertizei (ca obiect sau în bloc) cu normative actualizate şi dezvoltarea unui post de cercetare a fizicii construcţiilor istorice;
4. Programe de informare şi educare a publicului”. 

În cât timp se dă alerta în caz de cutremur major şi care sunt zonele de risc în România

În ţara noastră, aproximativ 15.000 de clădiri sunt încadrate în clasa I sau II de risc seismic. Astfel, în cazul producerii unui seism major, cel puţin 90.000 de persoane ar avea de suferit, potrivit Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă. Cum funcţionează, în România, sistemul de alertare şi cel de intervenţie în caz de cutremur şi ce presupune intervenţia într-o astfel de situaţie de urgenţă majoră? Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare pentru Fizica Pământului şi Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă sunt cele două instituţii care se ocupă de alertare, respectiv evaluarea situaţiei din teren şi acţiunea propriu-zisă a echipelor de intervenţie, în cazul în care un seism puternic va lovi România. „Gradul de dotare modest sau chiar absent cu autospeciale, mijloace speciale de intervenţie şi echipamente pentru executarea unor misiuni operative: asanare pirotehnică, intervenţie CBRN, căutare-salvare urbană, căutare-salvare şi intervenţii specifice în apele teritoriale, adăpostire, înştiinţare-alarmare”, sunt vulnerabilităţile menţionate în proiectul Strategiei de consolidare şi dezvoltare a Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) 2016-2025, aflat în dezbatere pe site-ul Ministerului Afacerilor Interne (MAI).

Realitatea sumbră a fost dezvăluită chiar de IGSU, care ar trebui să se afle în linia întâi în cazul unui dezastru de acest fel, însă nu are cele mai importante elemente: dotările necesare pentru intervenţia în caz de cutremur.

„Gradul de dotare modest sau chiar absent cu autospeciale, mijloace speciale de intervenţie şi echipamente pentru executarea unor misiuni operative: asanare pirotehnică, intervenţie CBRN, căutare-salvare urbană, căutare-salvare şi intervenţii specifice în apele teritoriale, adăpostire, înştiinţare-alarmare”, se arată în proiectul Strategiei de consolidare şi dezvoltare a Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) 2016-2025, aflat în dezbatere pe site-ul Ministerului Afacerilor Interne (MAI).

În cazul unui cutremur puternic în România, trei sferturi dintre locuitorii ţării ar fi afectaţi, infrastructura fiind în multe zone una „critică ”, iar dotările cu echipamente pentru misiuni de salvare-căutare sunt slabe sau absente, se mai arată în proiectul de consolidare a IGSU.

Cum arată planul de intervenţie al autorităţilor competente în această problemă? Reporterii Gândul au discutat cu reprezentanţii Institutului Naţional de Cercetare şi Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP) şi ai IGSU. Iată care este drumul pe care ar trebui să îl parcurgă o operaţiune de intervenţie, de la alertarea cu privire la producerea seimului şi până la acţiunile de scoatere a oamenilor de sub dărâmături.

IGSU are pentru fiecare judeţ în parte o evaluare proprie a acestor aspecte de risc în cazul unui cutremur major. Pentru seismele produse în zona Vrancea, cea mai activă zonă din ţară din punct de vedere seismic, IGSU are două variante. Varianta A ia în calcul ca puternic impactate municipiul Bucureşti şi judeţele Vrancea, Buzău, Prahova, Giurgiu, Teleorman, Călăraşi, Iaşi, Vaslui, Neamţ, Bacău, Brăila, Ialomiţa, Ilfov, Dâmboviţa şi Tulcea. Cea de-a doua variantă ia în calcul toate unităţile administrativ-teritoriale din primul caz şi, în plus, judeţele Argeş, Botoşani, Constanţa, Dolj, Gorj, Vâlcea, Mehedinţi şi Olt.

„Alerta din Vrancea este trimisă după trei secunde de la detectare către staţiile din ţară şi către instituţiile pentru situaţii de urgenţă”

Institulul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP) înregistrează primele date despre un seism şi le transmite principalelor instituţii implicate în procesul de gestionare a situaţiilor de urgenţă.

Cea mai activă zonă din punct de vedere seismic din România este zona Vrancea. Aici este instalat sistemul Rapid Earthquake Early System (REWS), primul sistem operaţional de alertare seismică din Europa, al treilea din lume după cele din Japonia şi Mexic şi primul de detectare a cutremurelor de adâncime intermediară la nivel mondial. Datele înregistrate de REWS, aflat sub coordonarea INFP, sunt destinate centrelor care gestionează situaţiile de urgenţă şi instalaţiilor periculoase şi intră în funcţiune atunci când se produce un seism de peste 4,5 grade pe scara Richter.

„Sistemul de alertare pe partea de cutremure vrâncene detectează seismul în Vrancea, estimează foarte rapid magnitudinea şi trimite alerta cu datele despre cutremur mai repede decât ajunge acesta în Bucureşti, de exemplu. În ultimii 2-3 ani am transmis 19 alerte, întrucât alertele se trimit pentru seisme de peste 4,5 grade. Dacă scade foarte mult pragul, pot exista şi alerte false. Noi nu vrem să dăm alerte false”, explică Alexandru Mărmureanu, şef laborator Reţea Seismică Naţională, INFP.

Seismul produs în zona Vrancea nu va fi resimţit imediat în Bucureşti. „Momentul resimţirii unui cutremur este cu aproximativ 25-30 de secunde întârziat în Bucureşti faţă de momentul producerii acelui cutremur. Timpul creşte sau scade în funcţie de distanţa dintre epicentru şi localitatea în care se resimte”, explică Alexandru Mărmureanu.

Sistemul REWS al INFP trimite alerta cu magnitudinea seismului către staţiile din teritoriu şi către centrele care gestionează situaţiile de urgenţă din zonele în care cutremurul va fi resimţit,  la trei secunde după producerea acestuia în Vrancea.

Alexandru Mărmureanu ţine să precizeze că alerta transmisă din Vrancea centrelor pentru situaţii de urgenţă din ţară nu se bazează pe o predicţie, ci este transmisă după ce seismul s-a produs, iar staţia din Vrancea are datele iniţiale referitoare la acesta: „Alertarea nu se realizează înaintea producerii cutremurului. Seismul este produs, este detectat în zona epicentrală, deasupra cutremurului, la suprafaţa pământului. Acolo se calculează foarte repede datele – magnitudine, adâncime – şi aceste date sunt trimise sub formă de alertă în Bucureşti, unde cutremurul nu s-a simţit încă. Nu vorbim despre o predicţie, sunt date clare, măsurate.”

Alertele INFP ajung atât la IGSU, cât şi către Inspectoratele pentru Situaţii de Urgenţă din fiecare judeţ. În plus, INFP transmite date şi în judeţele din Bulgaria vecine cu Dunărea şi către Centrul pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului de Interne.

„De asemenea, alertele sunt trimise şi către forurile noastre superioare, cum este Autoritatea Naţionaţă pentru Cercetare Ştiinţifică (ANCS). Informaţiile sunt stocate şi pe aplicaţia online, unde sunt stocate toate datele despre seismele produse”, explică Alexandru Mărmureanu.

Iarnă autentică în România în următoarele 24 de ore. Mai mult de jumătate din ţară de află sub avertizare cod portocaliu şi galben de ninsori până vineri la ora 15:00. Peste 3.000 de pompieri sunt deja în alertă pentru a interveni în zonele afectate, în timp ce şcolile vor fi închise mâine în 10 judeţe şi în Bucureşti.

În intervalul 22 martie, ora 23 – 23 martie ora 15, este în vigoare un cod portocaliu de ninsoare abundentă strat de zăpadă consistent, temporar viscol şi vizibilitate scăzută, valabilă pentru 14 judeţe şi Capitala.

În sudul Banatului şi al Olteniei, în cea mai mare parte a Munteniei şi a Dobrogei ninsorile vor fi abundente, iar vântul va avea intensificări cu viteze de 50…60 km/h şi temporar 65…70 km/h, viscolind şi local troienind zăpada şi determinând diminuarea vizibilităţii.

Totodată, în interval 22 martie, ora 15 şi 23 martie, ora 20, va fi în vigoare un cod galben de ninsori însemnate cantitativ, intensificări ale vântului şi vreme deosebit de rece. În Banat, Oltenia, Muntenia, Dobrogea, jumătatea de sud a Moldovei şi zona Carpaţilor Meridionali şi de Curbură ninsorile vor fi în extindere dinspre sud-vest şi în intensificare, se va depune strat nou de zăpadă, local consistent, iar temporar vântul va avea intensificări în medie cu 45…55 km/h, astfel că vor fi intervale de timp cu ninsoare viscolită şi spulberată. În sudul şi în estul Dobrogei precipitaţiile vor fi mixte şi se va depune polei.

Peste 3.300 de pompieri, pregătiţi să intervină pe durata codului portocaliu

Peste 3.300 de pompieri cu 2.000 mijloace tehnice sunt pregătiţi să intervină în zonele vizate de codul portocaliu de ninsori, viscol şi ger.

Pentru răspunsul la misiunile de căutare-salvare a persoanelor, sunt pregătite 36 de autovehicule şenilate, 41 autospeciale pentru transport personal şi victime multiple (ATPVM), 33 autofreze pentru deblocarea drumurilor, precum şi autospeciale de intervenţie la incendii şi autospeciale SMURD.

În zonele vizate au fost trimise echipaje cu autospeciale şi şenilate, iar la nivelul inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă din ţară au fost reactualizate procedurile de comunicare şi colaborare cu toate autorităţile locale competente, pentru asigurarea protecţiei populaţiei din zonele ameninţate sau afectate.

Cei care pornesc la drum în această perioadă sunt sfătuiţi să se informeze asupra traseelor pe care le au de parcurs şi să evite drumurile greu accesibile, dar şi să se asigure că sistemul de încălzire din maşină funcţionează, iar autovehiculul este echipat corespunzător pentru circulaţia în condiţii de iarnă.

Şcolile, închise vineri în 10 judeţe şi în Bucureşti 

Inspectoratele Şcolare Judeţene din 10 judeţe din sudul şi sud-estul ţării şi din Capitală au hotărât, ca vineri, 23 martie, să închidă grădiniţele, şcolile şi liceele din cauza codului portocaliu de ninsori anunţat de Administraţia Naţională de Meteorologie.

Inspectoratele Şcolare Judeţene din Giurgiu, Dâmboviţa, Prahova, Teleorman, Buzău, Dolj, Călăraşi, Ilfov, Olt, Ialomiţa (cu excepţia grădiniţelor cu program prelungit) şi din municipiul Bucureşti au decis suspendarea cursurilor din toate unităţile de învăţământ pentru ziua de vineri, 23 martie.

„Orele de curs vor fi recuperate, conform calendarului stabilit de fiecare unitate de învăţământ cu aprobarea inspectoratelor şcolare judeţene, respectiv a Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti”, reiese dintr-un comunicat transmis de către Ministerul Educaţiei.

Unde îşi pot duce bucureştenii copiii vineri, când sunt suspendate cursurile. LISTA variantelor disponibile

Primăriile sectoarelor 1,3,4 şi 5 anunţă că, pentru ziua de vineri, când şcolile şi grădiniţele vor fi închise, vor pune la dispoziţe mai multe centre unde părinţii care nu pot lipsi de la serviciu îşi pot aduce copiii.

În Sectorul 1, grădiniţa nr. 248 va fi deschisă pentru copiii preşcolari, ai căror părinţi nu au posibilitatea să îi plaseze sub supraveghere în contextul închiderii instituţiilor şcolare din cauza vremii nefavorabile.

„Este o soluţie de avarie, un minimum pe care-l putem face pentru acei părinţi care nu au posibilitatea să aibă grijă de copiii lor pe perioada închiderii şcolilor şi a grădiniţelor. Pentru viitor, vom face un plan de acţiune la nivelul Sectorului 1 astfel încât, în asemenea situaţii, să deschidem alternativ, mai multe grădiniţe în care părinţii să-şi poată aduce copiii atunci când unităţile şcolare se închid din cauza condiţiilor meteo”, a afirmat primarul Sectorului 1, Dan Tudorache, într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

Grădiniţa menţionată poate găzdui până la 140 de copii care vor beneficia, între orele 08:00 şi 18:00, de supraveghere de specialitate şi, contra sumei de 14 lei, de o masă caldă. Reprezentanţii Primăriei Sectorului 1 reamintesc că la aducerea copiilor la grădiniţă, părinţii trebuie să completeze o cerere şi să aibă asupra lor originalul sau o copie a Cărţii de Identitate.

O măsură similară a fost luată şi de către Primăria Sectorului 5: „În urma discuţiilor cu reprezentanţii Inspectoratului Şcolar Sector 5 şi cu directorii unităţilor de învăţământ, având în vedere că efectivul de cadre didactice va fi prezent vineri, 23 martie 2018, în şcoli şi grădiniţe, urmând să aibă program normal de lucru, s-a decis ca pe parcursul zilei de vineri, respectivele incinte să-i găzduiască pe cei mici. Aceeaşi soluţie a fost adoptată şi la nivelul creşelor aflate în subordinea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 5. Procedural, părinţii se vor adresa conducerii unităţilor de învăţământ, completând o cerere în momentul în care îşi lasă copiii în grija cadrelor didactice”, se arată într-un comunicat de presă al Primăriei Sectorului 5, remis MEDIAFAX.

De asemenea, toţi copiii angajaţilor Primăriei Sectorului 5 pot petrece ziua de vineri la Centrul Cultural şi de Tineret „Ştefan Iordache”: „Urmare a măsurii suspendării cursurilor în ziua de vineri, 23 martie a.c. în toate şcolile, grădiniţele şi liceele aparţinând învăţământului de stat din Capitală din cauza vremii severe, la iniţiativa primarului Daniel Băluţă, vor fi redeschise cele 8 centre ale DGASPC Sector 4, care îi pot găzdui pe copiii şcolari şi preşcolari”, se arată într-un comunicat al Primăriei Sector 4.

Potrivit Primăriei Sector 4, la şase dintre cele opt centre se pot primi preşcolarii, situate la următoarele adrese şi în care sunt disponibile peste 250 de locuri: Centrul Social „Degeţica”, din Aleea Mirea Mioara Luiza nr. 1A, sector 4, Bucureşti – Tel: 0733.200.060; Fax:0372.874.261, email: cresaberceni3@dgaspc4.ro; Centrul Socila „Mica Sirenă”, din Aleea Emil Racoviţă nr. 2B, Tel: 0371.360.124; Fax:0372.874.262, email: cresaberceni4@dgaspc4.ro; Centru Social „Micii Magicieni”, din Izv. Mureşului nr. 4, sector 4, Bucureşti. 0722 885 555, fax 0371 36 01 28, email: cresa24@dgaspc4.ro: Centru Social „Scufiţa Roşie”, din Aleea Tohani nr. 1, bl.30, sc. 1, parter, sector 4, Bucureşti. Tel:0733.200.109 Fax:0372.874.267, email: cresatohani@dgaspc4.ro ; Centrul Social „Crăiasa Zăpezii”, din Str. Oiţelor nr. 8, sector 4, Bucureşti. Tel:0728.885.575, Fax:0372.874.268, email: cresaoitelor@dgaspc4.ro şi centru „Dumbrava minunată”, din strada Stoian Militaru nr. 84, sector 4, Bucureşti. Tel:0733.200.115 Fax:0372.874.269, email: cresagiurgiului@dgaspc4.ro.

De asemenea, părinţii şcolarilor pot apela la cele două centre de zi ale DGASPC Sector 4 care au disponibile aproximativ 50 de locuri: Centrul de Zi „Eu şi Prietenii Mei” – Str. Aliorului nr. 8A ,sector 4, Bucureşti. Tel:0751.090.237; Fax:0372.715.113; e-mail: prieteniimei@dgaspc4.ro ; Centrul de Zi „Casa Speranţei” , Str. Sold. Enache Ion nr. 1A,sector 4, Bucureşti Tel:0730.590.887. Fax:0372.715.342; e-mail: czcasasperantei@dgaspc4.ro

Şi Primăria Sectorului 3 a anunţat că vine în sprijinul părinţilor: „În cazuri urgente, aceştia pot suna până joi, 22 martie, la ora 20.00, la numărul de telefon 0728.729.797, pentru a putea beneficia de serviciile puse la dispoziţie de DGASPC Sector 3. Preşcolarii pot beneficia vineri de serviciile oferite în cadrul Grădiniţei 239 (bd. Mihai Bravu nr. 428) în intervalul orar 8.30- 17.00, cu servirea a trei mese, pentru care părinţii achită 12 lei. Pentru copiii din clasele 0-IV, se pun la dispoziţie locuri la Şcoala gimnazială nr. 80 (Calea Dudesti nr. 191). Programul de funcţionare este cuprins în intervalul 8.00-11.35”, se arată într-un comunicat la Primăriei Sector 3.

Aceasta este săptămâna internaţională pentru încurajarea adopţiei în cazul cuplurilor LGBT. Totuşi, acest subiect rămâne unul tabu în multe dintre ţările lumii.

Această săptămână încurajează cuplurile formate din persoane de acelaşi sex să se gândească la posibilitatea adopţiei.

Mii de copii rămân în îngrijirea statului în întreaga lume, iar legile adopţiei sunt, de multe ori, greoaie şi pentru cuplurile heterosexuale.

În timp ce membrii comunităţii LGBT au drepturi aproape egale cu celelalte cupluri în ţări cum ar fi Regatul Unit al Marii Britanii, în alte state aceste persoane rămân în afara oricăror drepturi şi prevederi legale.

Potrivit unul raport din 2017, Iranul, Sudanul şi Yemenul sunt unele dintre ţările în care homosexualitatea este pedepsită cu moartea.

Printre puţinele ţări care permit adopţia în cazul cuplurilor formate din persoane de acelaşi sex se numără cele din majoritatea continentului american, Franţa, Spania, Germania, ţările nord-europene, dar şi Africa de Sud.

România se încadrează în categoria statelor care nu recunosc drepturile persoanelor cu o altă orientare sexuală.