Fostul premier Ludovic Orban a făcut declarații critice la adresa președintelui Nicușor Dan și a configurației politice din jurul viitorului Guvern condus de Adrian Veștea, susținând că noul Executiv nu are nicio șansă reală să treacă de Parlament.

Ludovic Orban  a mai afirmat că scenariul învestirii este blocat politic și că eșecul va avea consecințe majore la nivelul principalelor partide implicate.

Orban: „Șansa ca Guvernul Veștea să fie învestit este egală cu zero”

Fostul lider PNL Ludovic Orban a susținut că actualele calcule parlamentare nu permit formarea unei majorități pentru Guvernul Veștea.

„Pot face câte liste de guvern vor, să pună miniștrii pe cine vor, șansa să fie învestit guvernul este egală cu zero, după evaluarea mea”, a declarat Orban.

Acesta a afirmat că partidele care au anunțat deja că nu vor susține Executivul însumează, în opinia sa, o majoritate parlamentară solidă, ceea ce ar face imposibilă formarea guvernului fără „defecțiuni” politice semnificative.

„Aritmetică parlamentară” și calcule de majoritate

Orban a explicat că, în opinia sa, numărul parlamentarilor care s-ar opune învestirii depășește pragul necesar pentru blocarea Guvernului.

„Numărul total al parlamentarilor care sunt în formațiuni politice care au decis că nu votează învestirea Guvernului Veștea este de 271, la care se mai adaugă cel puțin cinci parlamentari care sigur nu votează”, a susținut acesta.

În acest context, fostul premier a afirmat că șansa ca Guvernul să treacă ar depinde de atragerea a zeci de voturi suplimentare, scenariu pe care îl consideră improbabil.



AUR, PSD și calculele politice din Parlament

Ludovic Orban a susținut că nici AUR nu ar avea motive să susțină învestirea Guvernului Veștea, invocând logica politică a formațiunii și competiția pe zona electoratului naționalist.

De asemenea, acesta a făcut referire și la PSD, despre care a spus că ar avea capacitatea de a evalua corect șansele parlamentare ale Guvernului și ar conștientiza riscul unui eșec politic.


Critici la adresa lui Nicușor Dan: „Este în derivă”

Fostul premier a lansat și atacuri directe la adresa președintelui Nicușor Dan, pe care l-a descris ca fiind într-o poziție politică dificilă.

„Nicușor Dan este în derivă în momentul de față”, a afirmat Orban, susținând că acesta ar trebui să intervină în actuala criză politică prin retragerea sprijinului pentru anumite formule guvernamentale.

În același context, Orban a vorbit despre posibilitatea teoretică a declanșării unei proceduri de suspendare, în cazul în care, în opinia sa, președintele ar continua pe o direcție considerată greșită.

Ilie Bolojan, miza reconfigurării dreptei

Ludovic Orban a făcut referire și la Ilie Bolojan, despre care a spus că ar trebui să joace un rol central în reorganizarea Partidului Național Liberal și în consolidarea unui pol de centru-dreapta.

El a susținut că actuala conducere a partidului nu reflectă încă o direcție politică stabilă și că este necesară o „curățenie internă” la nivelul formațiunii. Orban a vorbit și despre stadiul fuziunii dintre Forța Dreptei și PNL, precizând că procesul nu a fost încă demarat oficial.

Premierul desemnat Adrian Veștea urmează să depună joi, 18 iunie, în Parlament, programul de guvernare pentru perioada 2026-2028, document care stabilește direcțiile asumate de viitorul Executiv în economie, sănătate, educație, energie, transporturi, administrație și apărare.

Depunerea programului are loc într-un context politic tensionat, după ruptura din PNL provocată de desemnarea lui Adrian Veștea pentru funcția de premier. Conducerea partidului i-a cerut să renunțe la mandat, însă acesta a anunțat că va continua procedura de formare a Guvernului.

În paralel, PSD s-a conturat ca principalul partid dispus să susțină învestirea noului Cabinet, în timp ce UDMR a anunțat că nu va intra la guvernare, iar USR a respins ideea unui Executiv construit cu sprijinul social-democraților.

Documentul mai poate suferi modificări înaintea votului de învestitură.

Reducerea deficitului și reorganizarea ANAF, printre principalele obiective

Programul pornește de la situația finanțelor publice, menționând un deficit bugetar de 9,3% din PIB în 2025 și o estimare de aproximativ 6,2% pentru 2026.

Guvernul își propune reducerea deficitului prin disciplină bugetară, limitarea risipei și creșterea eficienței colectării veniturilor.

Documentul prevede elaborarea unei strategii de sustenabilitate fiscal-bugetară pentru perioada 2026-2029, cu ținte clare privind reducerea deficitului și controlul cheltuielilor permanente.

Un capitol important vizează reorganizarea ANAF, a Direcției Antifraudă și a Autorității Vamale Române. Instituțiile ar urma să fie evaluate pe criterii de performanță, iar funcțiile de conducere să fie ocupate prin examene organizate la nivel central.

Programul include introducerea camerelor video de tip bodycam pentru inspectorii antifraudă și personalul vamal, digitalizarea declarațiilor fiscale și utilizarea datelor din sistemele e-Factura și AMEF pentru combaterea evaziunii fiscale.

Programul SAFE și investițiile de 16,68 miliarde de euro
Securitatea națională reprezintă unul dintre pilonii centrali ai programului.

Guvernul Veștea își propune utilizarea integrală a celor 16,68 miliarde de euro disponibile prin Programul SAFE – Security Action for Europe.

Fondurile ar urma să fie direcționate către înzestrarea Armatei, dezvoltarea infrastructurii cu utilizare civilă și militară și revitalizarea industriei de apărare.

Programul prevede și înființarea unui Comitet Național pentru Mobilitate Militară, precum și creșterea graduală a cheltuielilor și investițiilor în apărare până la 5% din PIB.

Audit și restructurare pentru companiile de stat

Executivul propune auditarea tuturor companiilor de stat care înregistrează pierderi de cel puțin doi ani.

Acestea ar urma să fie evaluate printr-un sistem de rating de performanță, de la A la E, iar în funcție de rezultate să fie restructurate, reorganizate, listate parțial la bursă sau lichidate.

Documentul vorbește despre eliminarea numirilor politice fără competențe profesionale, introducerea unor contracte de mandat cu bonusuri și penalități de performanță și reducerea cheltuielilor considerate nejustificate.

Sunt menționate explicit reforme la ROMATSA, TAROM, RAR, ARR, AACR și Aeroportul Otopeni.

PNRR și fondurile europene vor fi monitorizate săptămânal

Programul propune înființarea unui grup de lucru coordonat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și de Cabinetul premierului pentru monitorizarea săptămânală a jaloanelor și investițiilor din PNRR.

Obiectivul anunțat este salvarea cât mai multor proiecte din planul de redresare și absorbția integrală a fondurilor europene disponibile până în anul 2029.

Potrivit documentului, rata actuală de absorbție este de 31,49%, ceea ce înseamnă aproximativ 9,7 miliarde de euro din totalul de 31 de miliarde de euro.

Schimbări pentru PFA, microîntreprinderi și contractele pe drepturi de autor

În domeniul muncii, Guvernul propune o nouă lege a salarizării unitare și măsuri pentru combaterea muncii la negru și a muncii la gri.

Programul menționează explicit verificarea situațiilor în care microîntreprinderile, persoanele fizice autorizate sau contractele pe drepturi de autor sunt utilizate pentru a masca relații de muncă dependente.

Documentul mai prevede reglementarea muncii pe platformele digitale și un mecanism de audit participativ al cheltuielilor publice, cu implicarea sindicatelor și patronatelor.

Concediu pentru bunici și stimulente financiare pentru familii
Programul include măsuri dedicate familiilor cu copii.

Una dintre propuneri permite bunicilor angajați să beneficieze de concediu pentru creșterea copilului în locul părinților, în anumite condiții.

Documentul prevede și acordarea unei subvenții de 2.250 de lei pe lună angajatorilor care încadrează părinți cu minimum trei copii, precum și prime lunare de 1.000 de lei pentru mamele cu cel puțin trei copii.

De asemenea, părinții ar putea reveni la muncă în regim part-time, păstrând jumătate din indemnizația pentru creșterea copilului.

Reducerea numărului de paturi și plata medicilor în funcție de performanță



În sănătate, Guvernul propune reducerea cu peste 20% a numărului de paturi de spitalizare continuă până în anul 2030.

Măsura este corelată cu dezvoltarea serviciilor ambulatorii, a medicinei de familie și a îngrijirilor paliative.

Programul introduce criterii de performanță pentru medici și șefii de secție și prevede controale pentru depistarea concediilor medicale acordate nejustificat.

Documentul mai stabilește că furnizorii privați care contractează servicii cu CNAS ar trebui să aibă minimum 80% dintre angajați cu normă întreagă.

Reforme în justiție și modificări privind pensiile speciale

În justiție sunt prevăzute secții specializate pentru mediul de afaceri în municipiile în care funcționează curți de apel, extinderea dosarului electronic și reducerea duratei proceselor.

Programul propune și posibilitatea revenirii în sistem a magistraților pensionari pentru o perioadă de până la șapte ani.

Totodată, documentul vorbește despre reforma pensiilor speciale, limitarea beneficiilor necontributive și eliminarea unor excepții privind pensionarea anticipată.

Autostrăzi, trenuri noi și proiecte de metrou

În transporturi sunt menționate continuarea lucrărilor la autostrăzile A1, A7, A8 și A0, precum și dezvoltarea unor noi drumuri expres.

Pe calea ferată sunt prevăzute achiziția a peste 100 de trenuri electrice, 70 de locomotive și 140 de vagoane noi sau modernizate.

Documentul include și analiza oportunității unei linii de mare viteză București–Cluj–Budapesta.

La metrou sunt menționate Magistrala 6 către Aeroportul Otopeni, Magistrala 4 Gara de Nord–Gara Progresu și extinderea Magistralei 5.

Neptun Deep, reactoarele de la Cernavodă și investiții în energie

În energie, Guvernul mizează pe exploatările Neptun Deep și Caragele pentru creșterea producției interne de gaze începând din 2027.

Programul prevede continuarea proiectelor nucleare de la Cernavodă, inclusiv retehnologizarea Unității 1, construcția reactoarelor 3 și 4 și dezvoltarea reactoarelor modulare mici.

Documentul stabilește ca obiectiv instalarea a peste 5.000 MW capacități eoliene și solare și 3.000 MWh capacități de stocare până în 2027.

În același timp, unele capacități pe cărbune ar urma să fie păstrate ca rezervă strategică.

Identitate digitală pentru cinci milioane de români

Programul promite digitalizarea a jumătate dintre serviciile publice până în anul 2027 și acordarea unei identități digitale pentru aproximativ cinci milioane de cetățeni.

Instituțiile publice ar urma să primească un scor de digitalizare, iar o parte din finanțare să depindă de acest indicator.

Documentul prevede și utilizarea inteligenței artificiale în administrație și transformarea Poștei Române într-un ghișeu universal pentru accesarea serviciilor publice.

Evaluarea profesorilor și programul „Școală de la 8 la 17”

În educație, Guvernul își propune extinderea învățământului dual, digitalizarea catalogului și dezvoltarea programelor „Școală de la 8 la 17” și „Școală după școală”.

Programul prevede evaluarea profesorilor inclusiv prin raportare la diferențele dintre notele acordate elevilor și rezultatele obținute la examenele naționale.

Documentul mai vorbește despre extinderea programelor de masă sănătoasă și reducerea birocrației pentru cadrele didactice.

Reorganizarea Poliției și combaterea infracționalității

La Ministerul Afacerilor Interne sunt prevăzute reorganizarea structurilor teritoriale ale Poliției Române, Jandarmeriei și Poliției de Frontieră și revizuirea rolului Poliției Locale.

Programul mai include reformarea Academiei de Poliție, dezvoltarea capacităților de combatere a criminalității informatice și implementarea unui sistem automatizat pentru sancționarea abaterilor rutiere.

OCDE, Visa Waiver și extinderea rolului României la Marea Neagră
În politica externă, principalul obiectiv este finalizarea aderării României la OCDE în 2026.

Programul prevede continuarea demersurilor pentru revenirea în programul Visa Waiver, consolidarea parteneriatului strategic cu Statele Unite și creșterea rolului României în regiunea Mării Negre.

Documentul include și evaluarea oportunității ca România să se alăture formatului Triunghiul de la Weimar, alături de Franța, Germania și Polonia.

Drone, inteligență artificială și monitorizarea deșeurilor

În domeniul mediului, Guvernul propune utilizarea dronelor, imaginilor satelitare și a inteligenței artificiale pentru combaterea tăierilor ilegale de păduri.

Programul prevede extinderea Sistemului Garanție-Returnare și obligarea depozitelor de deșeuri să instaleze senzori de monitorizare a calității aerului, cu afișarea publică a datelor în timp real.

Măsuri pentru diaspora, minorități și sport

Documentul include digitalizarea serviciilor consulare, consulate itinerante și programe destinate românilor care doresc să revină în țară.

În zona minorităților este prevăzută elaborarea unei legi privind garantarea statutului și a drepturilor comunităților naționale.

În sport, programul propune reorganizarea structurilor teritoriale, transferul unor baze sportive către autoritățile locale și măsuri fiscale pentru stimularea investițiilor private.

Fostul președinte al României, Traian Băsescu, a declarat că privește cu reținere șansele ca Guvernul condus de Adrian Veștea să obțină votul de încredere al Parlamentului, în contextul negocierilor politice pentru formarea unei noi majorități.

Traian Basescu despre Guvernul Veștea  că nu este nici optimist, nici pesimist în privința rezultatului votului de învestitură, dar consideră că situația rămâne incertă.

Băsescu: „O criză greu de estimat” după căderea Guvernului Bolojan 

Fostul șef al statului a descris actualul context politic drept o „criză greu de estimat”, criticând perioada de negocieri care a urmat căderii Guvernului Bolojan.

Traian Băsescu a susținut că aproape o lună a fost pierdută în discuții și consultări fără rezultate concrete.

„Să pierzi o lună după căderea Guvernului cu tot soiul de întâlniri oficiale și neoficiale, consultări formale și informale este un lucru absolut inutil”, a declarat fostul președinte.

Despre Adrian Veștea: „Un politician agresiv care va lucra ca să-și facă majoritatea”


Guvernul Veștea, în fața Parlamentului. Ce șanse îi dă Traian Băsescu

Referindu-se la premierul desemnat, Adrian Veștea, Traian Băsescu a afirmat că acesta pare hotărât să își construiască o majoritate parlamentară: „Veștea este un politician agresiv care va lucra ca să-și facă majoritatea în Parlament”.

Acesta a adăugat că a fost surprins de perseverența premierului desemnat în demersurile politice.

Rezultatul votului din Parlament, incert

Traian Băsescu a afirmat că rezultatul votului de învestitură rămâne imprevizibil, iar evoluțiile politice din perioada următoare vor fi decisive pentru depășirea crizei guvernamentale. În opinia sa, configurarea majorității parlamentare este încă în desfășurare.

Consultările de la Cotroceni și varianta guvernului tehnocrat

Fostul președinte a făcut referire și la consultările de la Palatul Cotroceni, susținând că niciun partid nu a venit cu o propunere clară pentru funcția de prim-ministru.

„Președintele a făcut consultările, niciun partid nu i-a oferit un candidat pentru funcția de prim-ministru. Mai mult, PNL-ul și PSD-ul au fost de acord cu un guvern tehnocrat”, a declarat Traian Băsescu.

Acesta a adăugat că varianta unui guvern tehnocrat a fost luată în calcul inițial, dar nu s-a concretizat.

Desemnarea lui Adrian Veștea, în logica negocierilor politice

Băsescu a explicat că desemnarea lui Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru se încadrează în logica negocierilor politice dintre partide și a înțelegerilor existente.

El a mai susținut că decizia ar fi fost influențată de contextul politic și de echilibrul dintre formațiunile implicate în discuții. „Era perioada în care PNL-ul avea funcția de prim-ministru, de șef al Guvernului. În aceste condiții, Nicușor Dan n-a făcut decât să desemneze un prim-vicepreședinte al PNL-ului pentru funcția de prim-ministru”, a afirmat Băsescu.

Fostul președinte al României, Traian Băsescu, a declarat că Adrian Veștea că nu are profilul potrivit pentru funcția de șef al Executivului.

Băsescu a dmai spus că nu vede în Adrian Veștea un lider capabil să reprezinte România la nivel european.
„Este o prestație de proastă calitate. Vă imaginați pe omul ăsta la Bruxelles între șefii de guvern? Sper din tot sufletul să nu formeze un guvern”, a declarat fostul șef al statului.

Băsescu a ridicat semne de întrebare asupra perioadei dintre consultările de la Cotroceni și desemnare

Traian Băsescu a susținut că una dintre principalele nelămuriri privește intervalul dintre discuțiile purtate de președintele Nicușor Dan cu Adrian Veștea și anunțul oficial privind desemnarea acestuia.

Fostul președinte a făcut referire și la aparițiile publice ale lui Eugen Tomac din perioada respectivă, afirmând că situația i se pare neclară.

„Marea problemă aici este acest interval de la discuția președintelui cu Veștea și anunțul făcut duminică. În acest timp, Tomac era la televiziuni și vorbea despre formarea unei majorități. Aici ceva este dubios”, a declarat Băsescu.

Acesta a adăugat că nu se așteaptă să primească explicații despre ceea ce s-a discutat în acea perioadă.

Băsescu: Prima încercare de formare a Guvernului începe odată cu votul din Parlament



Comentând posibilitatea ca desemnarea lui Adrian Veștea să fie considerată un nou eșec politic, Băsescu a afirmat că, din punct de vedere constituțional, procedura nu poate fi considerată consumată înainte de votul Parlamentului.

„Până când nu are loc primul vot în Parlament, nu se produce efectiv actul de a se considera că a început procesul de numire a noului guvern. Este o perioadă de tatonare a soluțiilor”, a declarat fostul președinte.

El a respins, de asemenea, ideea că decretul prezidențial de desemnare a unui candidat pentru funcția de premier ar putea fi contestat la Curtea Constituțională.

Critici și la adresa lui Sorin Grindeanu

Traian Băsescu l-a criticat și pe liderul PSD, Sorin Grindeanu, despre care a afirmat că a evitat să se expună în perioada negocierilor politice.

„A stat pitit vreo 20 de zile, iar acum a început să apară din nou pe culoare, așteptând să-i bage cineva un microfon în față”, a declarat fostul șef al statului.

Băsescu: Ar fi „catastrofal” ca Guvernul să depindă de voturile unor parlamentari proveniți din zona extremistă

Traian Băsescu a comentat și scenariul în care Guvernul Veștea ar obține majoritatea parlamentară cu sprijinul unor aleși care au părăsit formațiunile pe listele cărora au fost aleși.

Fostul președinte a apreciat că o asemenea formulă ar transmite un semnal negativ despre capacitatea partidelor de a ajunge la un acord politic într-un moment dificil.

„Ar fi catastrofal ca un guvern să se însăileze din tot soiul de fărâmituri din zona extremistă sau din zona independenților. Ar fi jenant și ar arăta că partidele nu sunt capabile să depășească ambițiile personale pentru a rezolva o problemă de interes național”, a declarat Traian Băsescu.