Un articol din 2003, scos recent la lumină, arată că președintele Klaus Iohannis era primar în Sibiu pe vreamea aceia s-a întâlnit cu Călin Georgescu pe vremea când era primar al Sibiului. La vremea respectivă, cei doi au discutat despre implementarea așa-zisei Agenda 21.

Pe data de 5 martie 2003, cotidianul „Tribuna” din Sibiu, ziar fondat în 1884 de Ioan Slavici, titra pe prima pagină: „ONU ne învață cum să atragem investițiile”

În acel articol, se menționa că municipiul Sibiu a fost inclus, din 4 martie 2003, în programul Organizației Națiunilor Unite (ONU) „Agenda 21”.

„Reprezentantul Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) în România, Soknan Han Jung, și directorul Centrului Național de Dezvoltare Durabilă, Călin Georgescu, au discutat cu primarul Sibiului, Klaus Iohannis, despre implementarea „Agendei 21”. La conferința de presă, Călin Georgescu a explicat că menirea programului este de a dezvolta în administrația locală structuri capabile să atragă investiții majore în descentralizarea administrației și în parteneriate publice/private”, relata cotidianul la vremea respectivă.



FOTO Tribuna

Cotidianul mai menționa, de asemenea, că „primarul Johannis spune că va insista pe dezvoltarea industriei IT și a tehnologiei de vârf”.

Potrivit publicației, Sibiul urma să elaboreze, la vremea respectivă, Strategia locală și de dezvoltare durabilă pe 20 de ani și un Plan local de acțiune pe următorii 4 ani. Implementarea programului presupunea înființarea unui Consiliu Local de coordonare a Agendei Locale 21, în care ar fi urmat să fie cooptate instituții importante, ONG-uri și instituții mass-media.

Călin Georgescu s-a aflat în atenția jurnaliștilor români și în urmă cu mai bine de două decenii, când lucra la Centrul Național pentru Dezvoltare Durabilă.

În anul 2003, Călin Georgescu, actualul candidat independent la președinția României lucra la Centrul Național pentru Dezvoltare Durabilă, ca director executiv, instituția fiind condusă de mentorul său, fostul diplomat comunist Mircea Malița.

Numele lui Georgescu apare într-un document intrat în posesia jurnaliștilor de la ”România Liberă”, trimis de către Inspectoratul General al Agenţiei de Dezvoltare Internaţională a SUA.

Practic, trei angajaţi ai programului GRASP (Reformă Guvernamentală şi Parteneriate Durabile) ”se arață scandalizați şi revoltaţi din cale afară că această subvenţie, în fond, în valoare de 36 milioane de dolari, pe o durată de cinci ani, destinată birourilor din Bucureşti, Sibiu, Iaşi şi Oradea şi activităţii din 14 judeţe, a devenit un fel de anexă a primarilor pesedişti, prin preşedintele CA al Centrului Naţional pentru Dezvoltare Durabilă (SDNP), nimeni altul decât dinozaurul comunist Mircea Maliţa şi directorul său executiv Călin Georgescu. Plângerea se referă la presiunile exercitate de partea romană asupra agenţiei care distribuie banii – DAI (Development Alternatives Inc.) – pentru a acorda un grant unei organizaţii romaneşti fără a se ţine seama de importanţa capacităţii tehnice, controlului financiar sau legitimităţii politice a acestei organizaţii romaneşti. DAI, de fapt, nu numai că distribuie banii, dar şi evaluează proiectele”, arată ziariștii.



Angajații GRASP atrag atenția în document că au fost martori la extorcare de fonduri din programul finanțat de guvernul SUA de către o organizație românească.

Cine erau baronii cu care negocia Georgescu

În text sunt aduse în discuție numele baronilor PSD Marian Oprişan, Nicolae Mischie, Bebe Ivanovici şi Gavril Marza, care au ajuns să dispună şi de banii contribuabililor americani. Prin intermediul Federaţiei Autorităţilor Locale din Romania (FALR), condusă de Octav Cozmâncă, organizația s-ar fi erijat s-a erija într-un fel de ONG, primind finanţări prin Programul GRASP, Ministerul Afacerilor Externe din Elveţia, Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), Ambasada Canadei, Ambasada Olandei şi alte organisme internaţionale.



Ziariștii mai arată că cea mai mare parte a banilor au fost cheltuiţi cum au ştiut ei mai bine.

”În noiembrie 2002 şi aprilie 2003, reprezentanţii GRASP s-au intalnit de numeroase ori cu cei ai SDNP. Directorul SDNP, Călin Georgescu, a insistat intr-un mod agresiv pentru ca GRASP să finanţeze programul său cu aproximativ 800.000 dolari SUA. Nu a reuşit insă să definească activităţi specifice. Reprezentanţii americani şi-au dat seama că Georgescu nu are o echipă competentă pentru a face mai mult decat să organizeze discuţii la mese sau să intocmească unele rapoarte (şi acestea debile). Nu a fost prezentată nici un fel de evidenţă a unui conţinut de program in afară de generalităţi despre “promovarea dezvoltării durabile”. Ca atare, nu a fost suficientă justificarea legitimă pentru o relaţie de cooperare. SDNP are capacitate tehnică redusă, dar este foarte bine conectat politic cu partidul de guvernămant, Partidul Social Democrat, inclusiv oameni din regimul comunist şi chiar propiaţi ai lui Nicolae Ceauşescu. Pentru reprezentanţii americani devenea clar că SDNP este un GONGO, adică, in argou, un ONG guvernamental, un ONG-fantomă, Este o entitate creată şi sponsorizată de guvern pentru a coopta resurse de la donatori şi pentru a crea confuzie in randurile societăţii civile. Mai pe şleau, o organizaţie neguvernamentala de stat”, se mai arată în documentarea jurnalistică.

Ziarul prezintă și o fotografie cu Călin Georgescu, cu umătoarea explicație. ”Termenul adecvat pentru directorul executiv al SDNP – Călin Georgescu: extorcare de fonduri”.

Îngrijorări în Iran. Atacurile aeriene israeliene asupra Iranului, sâmbătă, au paralizat capacitatea Iranului de a produce rachete balistice cu rază lungă de acțiune și au lăsat instalații energetice cruciale vulnerabile prin distrugerea bateriilor de apărare aeriană care le proteja, potrivit relatărilor presei internaționale, care citează oficiali israelieni, americani și iranieni, precum și a imaginilor din satelit analizate de experți.

Îngrijorări în Iran. Bombardamentele Israelului au vizat, printre altele, baza secretă Parchin din apropiere de Teheran, folosită anterior pentru cercetarea și dezvoltarea armelor nucleare, precum și o fabrică care produce drone, relatează Times of Israel.

Atacurile asupra sistemelor de apărare antiaeriană au provocat „alarmă profundă” în Iran, a relatat The New York Times, citând trei oficiali iranieni anonimi – între care unul de la Ministerul petrolului – după ce ar fi dezactivat apărările de la rafinăria de petrol din provincia Khuzestan Abadan, complexul petrochimic Bandar Imam Khomeini și un complex adiacent, respectiv un port major, precum și zăcământul de gaz Tange Bijar din provincia Ilam.

În plus, relatează publicația americană, citând oficialii iranieni și trei oficiali israelieni, loviturile aeriene au dezactivat trei sisteme de apărare antiaeriană S-300 de fabricație rusă pe Aeroportul Internațional Imam Khomeini din Teheran, precum și la baza de rachete Malad din apropierea capitalei.

Țintele atacurilor au inclus bazele de producție de rachete Falagh, Shaid Ghadiri și Abdol Fath ale Corpului Gardienilor Revoluției din Iran, precum și instalații de la bazele Parchin și Parand.

Presa iraniană a raportat că patru soldați au fost uciși, menționând că bilanțul ar putea crește.

Consiliul Suprem de Securitate Națională al Iranului a organizat sâmbătă consultări de urgență cu privire la modalitatea de răspuns, a informat NYT, adăugând că nu s-a luat nicio decizie și că liderul suprem Ali Khamenei este așteptat duminică să comenteze public atacurile Israelului.

Capacități importante de fabricare a rachetelor au fost distruse de bombardamentul israelian
Cel puțin 12 mixere planetare folosite pentru a produce combustibil solid utilizat în rachete balistice cu rază lungă de acțiune au fost lovite, potrivit portalului de știri saudit Elaph, care citează o sursă.

Potrivit acesteia, Iranul va avea nevoie de doi ani pentru a repara fabrica, care a fost distrusă. Locația acesteia nu a fost dezvăluită.

Site-ul Axios a citat surse israeliene și un oficial american, potrivit cărora Iranul nu poate produce mixere și trebuie să le achiziționeze din China, ceea ce poate dura mai mult de un an.

Pe de altă parte, oficialii iranieni citați de The New York Times au afirmat că daunele aduse capacităților de producție de rachete ale Republicii Islamice au fost „minore” și pe termen scurt.

Iranul deține cel mai mare arsenal de rachete din Orientul Mijlociu și a furnizat rachete Rusiei pentru a fi folosite împotriva Ucrainei, precum și grupărilor paramilitare proxy Houthi și Hezbollah, potrivit oficialilor americani.

Imagini prin satelit de după atac, analizate de experți

Imaginile comerciale din satelit au arătat că atacurile de represalii ale Iranului au lovit clădiri folosite de Iran pentru amestecarea de combustibil solid pentru rachete balistice, conform evaluărilor separate a doi cercetători americani, și anume David Albright, un fost inspector de arme al ONU, de la grupul de cercetare al Institutului pentru Știință și Securitate Internațională, respectiv Decker Eveleth, un analist asociat la CNA, un grup de cercetare din Washington.

Ei au declarat separat pentru Reuters că Israelul a lovit Parchin, un complex militar masiv de lângă Teheran. Israelul a lovit și Khojir, un amplasament de producție de rachete în apropiere de Teheran, potrivit lui Eveleth. Cercetătorul american a estimat că e posibil ca atacurile israeliene să „îngreuneze în mod semnificativ capacitatea Iranului de a produce în masă rachete”. El a spus că o imagine prin satelit captată de Planet Labs a arătat avarierea a două clădiri din complexul Khojir, unde este amestecat combustibil solid pentru rachete balistice.

Clădirile erau împrejmuite cu berme înalte de pământ, potrivit imaginii revizuite de Reuters. Astfel de structuri sunt asociate cu producția de rachete și sunt menite să frâneze o explozie dintr-o clădire să se răspândească la structurile din apropiere.

Imagini prin satelit arată trei clădiri distruse la Parchin, precum și un depozit, a spus Eveleth.

Clădirile, a spus el, sunt situate la aproximativ 320 de metri de o instalație care, potrivit Agenției Internațională pentru Energie Atomică și serviciilor de informații ale SUA , ar fi făcut parte dintr-un program cuprinzător de dezvoltare a armelor nucleare pe care Iranul l-a închis în 2003. Iranul neagă că are un astfel de program, în timp ce Ierusalimul spune că nu l-a abandonat niciodată complet, indicând nivelurile actuale de îmbogățire a uraniului care nu au nicio utilizare civilă.

„Israelul spune că a vizat clădirile care găzduiesc mixere cu combustibil solid”, a spus Eveleth. „Aceste mixere industriale sunt greu de realizat și sunt controlate la export. Iranul a importat multe de-a lungul anilor cu cheltuieli mari și probabil că va avea dificultăți să le înlocuiască.”

Cu o operațiune limitată, a spus el, este posibil ca Israelul să fi dat o lovitură semnificativă capacității Iranului de a produce rachete în masă și să fi făcut mai dificil pentru Iran să străpungă apărarea antirachetă a Israelului.

„Loviturile par a fi foarte precise”, a spus el.

IDF a spus că a vizat cu precizie obiective militare strategice, în special site-uri de producție și lansare de drone și rachete balistice, precum și baterii de apărare aeriană, drept răzbunare pentru bombardamentul iranian de la 1 octombrie cu peste 200 de rachete.

Loviturile au fost efectuate în mai multe valuri, în diferite zone ale Iranului, Republica Islamică închizându-și spațiul aerian și arătând aparent o capacitate redusă de a contracara atacul, scrie Times of Isarel.

Primul val de atacuri a vizat capacitățile de apărare aeriană ale Iranului, atât pentru a asigura libertatea de operare avioanelor israeliene, cât și pentru a pregăti terenul pentru alte atacuri, în cazul în care Iranul ripostează.

Următoarele valuri au lovit siturile de fabricare a dronelor și rachetelor balistice – inclusiv cele utilizate în atacurile iraniene directe asupra Israelului din 14 aprilie și 1 octombrie – precum și siturile utilizate pentru lansarea acestor arme.

La puţin timp de la episodul petrecut într-o cameră de hotel din Las Vegas, superstarul portughez şi victima sa au semnat un acord de tăcere, iar preţul s-a ridicat la 375.000 de euro!

Din documentele publicate reiese că Ronaldo şi Mayorga au căzut de acord ca femeia de 34 de ani să nu divulge niciodată nimic din cele întâmplate în 2009: „Nu există dubii în privinţa autenticităţii documentului”, scriu ziariştii germani, care notează că actul a fost semnat de Cristiano Ronaldo, Kathryn Mayorga şi avocaţii celor două părţi. În plus, pe lângă cei 375.000 de euro pe care s-a angajat să-i plătească, Ronaldo a acceptat să-i ofere lui Mayorga dovezi că nu are nicio boală cu transmitere sexuală. Totul pentru a linişti victima şi a o face să nu iasă în public cu dezvăluirile care, la acea vreme, puteau compromite cariera fabuloasă a cvintuplului Balon de Aur.

Sursă: Der Spiegel

În documente apare şi un dialog pe care Ronaldo şi Mayorga l-au avut în camera de hotel, recunoscut, de asemenea, de CR7. Conform documentelor, Ronaldo a admis că a încercat să o forţeze pe Mayorga să întreţină relaţii sexuale cu el, dar şi că femeia în vârstă de 34 de ani s-a opus.

Omul de televiziune Florin Călinescu vine cu o provocare inedită pentru preşedintele PSD, Liviu Dragnea. Acesta îi cere să renunţe la la emisiunile favorabile în care nu primeşte nicio întrebare, care să îl pună în dificultate, şi să vină faţă în faţă cu el pentru a flat „cum stă”. Această provocare vine după ce Victor Ponta a făcut publică o poză cu Liviu Dragnea alături de George Maior şi Laura Codruţa Kovesi pentru a arătat cum luptă de fapt liderul PSD cu ceea ce numeşte statul paralel.

„Victoras,fostul șef al lu’ livulica, vine cu poza asta de mare caracter. Ce avem in imagine?

Pentru cei născuți de ieri încoace: fostul șef al SRI. Fosta șefa DNA. Si, si,siiiii?

Pai, bine monser livulica, ditamai statu’ tralalalel si acuma nici gura nu iti miroase?!

Cand mergi in anumite programe tv si nimeni nu te deranjează cu nici o întrebare mai acătării, cand înșiri pe sfoara guvizii din capu’ tău ca pe niște moaște sacre, riscul e sa te crezi doar tu pe tine însuți, ți, ț…

Nu vrei sa facem un interviu, fata in fata, sa afli cum stai…?

Nu o sa vrei.

Pana atunci o veste buna: fabrica de PROZAC va lucra zi si noapte, sâmbăta si duminica pentru liniștirea ta”, scrie Florin Călinescu pe Facebook.

Până când vom putea circula pe Magistrala 5 (Eroilor-Drumul Taberei) trebuie să mai aşteptăm cel puţin un an, susţin cei de la Asociaţia Pro Infrastructură, care au vizitat şantierul şi au publicat o serie de fotografii cu modul în care arată, în acest moment, lucrările.

„Astăzi am vizitat din nou Magistrala M5 de metrou (Drumul Taberei-Eroilor), mai precis 6 staţii: Orizont, Râul Doamnei, Brâncuşi, Valea Ialomiţei (depou şi staţie), Parc Drumul Taberei şi Favorit. Avansul este considerabil de la ultima noastră vizită din decembrie 2017, mai ales la structura staţiei Râul Doamnei şi la Parc Drumul Taberei, acestea fiind (alături de Academia Militară şi Eroilor) punctele nevralgice de pe magistrală. Poate în mod surprinzător, nu lucrările din teren dau acum cele mai mari emoţii autorităţilor, ci licitaţia pentru sistemul de siguranţă şi automatizare a traficului. Fără acesta nu se poate circula. Licitaţia a fost lansată în 30.05.2017 şi încă nu avem un câştigător desemnat”, au scris pe Facebook cei de la Asociaţia Pro Infrastructură.

Aceştia explică faptul că autorităţile se află abia în faza de evaluare a ofertelor şi în acest moment se aşteaptă soluţionarea unei contestaţii depuse în 19.12.2017 de către un ofertant, fiind dificil de estimat când se va şi semna contractul.

„Când vom putea circula? Oficialii Metrorex estimează că în primul trimestru din 2019 vom merge cu metroul din Drumul Taberei şi până la Eroilor. Noi însă suntem în continuare foarte rezervaţi. Termenul acesta este foarte optimist pentru că sunt încă multe lucrări de executat în teren şi este foarte puţin probabil să avem finalizată licitaţia pentru sistemul de siguranţă şi automatizare a traficului până la finalul lunii iunie 2018. Un termen realist şi precis pentru inaugurare poate fi dat abia după ce acest contract este semnat. Simplu spus, trebuie să avem în continuare răbdare pentru încă MINIM un an de zile”, au mai transmis reprezentanţii Pro Infrastructură.

Simona Halep este tot mai aproape de locul 1 mondial WTA, lucru care o face tot mai prezentă în întreaga presă din toată lumea. 

Simona Halep îl consideră pe Ernests Gulbis cel mai atrăgător bărbat din circuitul ATP. Deşi Feliciano Lopez, Fabio Fognini, Benoit Paire sau Grigor Dimitrov sunt preferaţii fanelor din rândul jucătorilor de tenis, campioana noastră are alte gusturi.

Pe lângă lucrurile legate de joc şi de presiunea generată de iminenţa obţinerii fotoliului de lider mondial, Simona a fost întrebată şi care este, în opinia sa, cel mai sexy sportiv din circuit.

„Cred că Gulbis”, a spus Simona, fără a sta pe gânduri, pentru Sina Sports.

Din 2006 încoace, mamă și fiu își sărbătoresc ziua de naștere pe 3 octombrie, cu petrecere, tort și momente de neuitat.

Anul acesta, Romanița a rememorat toate momentele frumoase trăite alături de fiul ei, surprinse de aparatul de fotografiat, și ne-a oferit un adevărat album aniversar cu ea și cu Albert.

La 53 de ani, creatoarea de modă se poate mândri că are un băiat de 11 ani foarte reușit: vesel, chipeș, deștept și foarte activ, cu un look și niște preferințe care-i amintesc constant de fostul ei soț, regretatul pilot Adrian Iovan.

Iată câteva cadre memorabile, cu Albert de la naștere la cei 11 ani, momente de care s-ar fi bucurat mult și tatăl său.

Vezi galeria foto AICI.

Hamid, un sirian, și Aurélie, o franțuzoaică, au postat pe Facebook o fotografie-manifest în legătură cu atacurile teroriste din Franţa şi consecinţele acestora. Poza şi mesajul care o însoţeşte au fost share-uite de peste 4000 de persoane.

Hamid Sulaiman şi Aurélie Ruby au postat o fotografie a lor, făcută în faţa Place de la République. Fiecare îşi ţine paşaportul în mână şi corpul le este acoperit de o pancartă pe care scrie: „dragostea învinge întotdeauna”.

Sulaiman, care a fugit din Siria în 2012, şi Aurélie, o franţuzoaică născută și crescută în Franța, sunt împreună de trei ani. Ei s-au întâlnit într-un teatru din Paris şi amandoi sunt artişti. Postarea lor a fost share-uită de mai mult de 4000 de utilizatori şi a inspirat şi alte cupluri să facă gesturi similare.

În cadrul Natural History Museum din Londra a avut loc ceremonia de acordare a premiilor concursului Wildlife Photographer of the Year, anul 2015. Câștigător este fotograful amator Don Gutoski, informează The Telegraph, iar fotografia sa a fost aleasă din peste 42.000 de imagini prezentate la concurs de participanți din 96 de țări

Juriul l-a premiat pentru fotografia intitulată „Tale of two foxes”, în care o vulpe roșcată apare ținând în bot o vulpe albă însângerată, reflectând lupta pentru supraviețuire în ținutul subarctic Cape Churchill din Canada.

FOTO: DON GUTOSKI