Legea Spălării Banilor se modifică de vineri, iar firmele cu asociaţi persoane fizice sunt obligate să declare anual beneficiarul real al activităţii, se arată într-un comunicat transmis de firma de avocatură ONV LAW, care mai precizează că revine declaraţia anuală, ceea ce înseamnă un pas birocratic în plus.


“Începând de astăzi (n.r- vineri) intră în vigoare Legea 101/2021 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2020 privind modificarea şi completarea Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative”, anunţă ONV LAW.

Firma de avocatură susţine că principala modificare a legii spălării banilor este că şi persoanele juridice (firmele) cu asociaţi doar persoane fizice, care erau exceptate până în prezent, trebuie să declare beneficiarul real al activităţii economice la Registrul Comerţului.

„De asemenea, o altă modificare este că firmele cu asociaţi persoane juridice trebuie să depună anual declaraţia privind beneficiarul real. Acesta este un pas birocratic în plus ce va crea multe neînţelegeri la nivelul antreprenorilor referitor la momentul depunerii declaraţiei”, afirmă avocatul şi specialistul în drept comercial în cadrul ONV LAW, Ana Petrescu.

Avocatul a mai spus că înainte de aceste modificări declaraţia trebuia depusă doar la înmatriculare şi ori de câte ori intervenea o modificare privind datele de identificare ale beneficiarului real declarat, iar aceste obligaţii rămân de asemenea valabile.

Conform noilor modificări, s-a reinstituit obligaţia depunerii declaraţiei anuale. Aceasta se depune la Registrul Comerţului în care este înmatriculată persoana juridică în termen de 15 zile de la aprobarea situaţiilor financiare anuale, iar dacă intervine o modificare privind datele de identificare ale beneficiarului real, declaraţia se depune în termen de 15 zile de la data la care aceasta a intervenit.

“Deşi legea stabileşte că termenul pentru depunerea anuală a declaraţiei privind beneficiarul real este de 15 zile de la aprobarea situaţiilor financiare, antreprenorii care nu au depus încă această declaraţie şi care erau înfiinţaţi la Registrul Comerţului înainte de intrarea în vigoare a Legii 129/2019 sunt obligaţi să depună această declaraţie în termen de 90 de zile de la data încetării stării de alertă”, se mai arată în comunicatul transmis de firma de avocatură.

Reprezentantul legal al societăţii (administratorul), trebuie să completeze şi să depună o declaraţie pe proprie răspundere care trebuie să cuprindă datele de identificare ale beneficiarilor reali, precum şi modalităţile în care se exercită controlul asupra persoanei juridice, conform criteriilor stabilite de lege.

Conform legii, beneficiarul real al unei societăţi este cel care deţine direct sau indirect 25% + unu din numărul acţiunilor/ părţilor sociale sau care participă în capitalul unei firme într-un procent de peste 25%, sau cel care controlează direct sau prin alte mijloace activitatea respectivei societăţi.

Legea însă nu oferă definiţii concrete privind modalităţile de control direct sau prin alte mijloace ale activităţii unei societăţi comerciale, iar pentru o completă transparentizare şi identificare a beneficiarilor reali ai activităţii societăţilor comerciale legislaţia ar trebui îmbunătăţită, apreciază specialiştii ONV LAW. Fondată în 2000, ONV LAW acordă consultanţă juridică clientilor privaţi şi instituţionali în domenii precum achiziţii publice şi concesiuni, market entry, dreptul aviaţiei şi infrastructură aeroportuară, dreptul societar, dreptul muncii, dreptul concurenţei, dreptul mediului, precum şi dreptul digital.

Proiectul inițiat de deputatul Cătălin Rădulescu, prin care cei care fac evaziune până în 100.000 de euro primesc doar o amendă dacă plătesc prejudiciul, a fost adoptat, marți, de Camera Deputaților, în calitate de for legislativ decizional. Proiectul va merge la președintele Klaus Iohannis pentru promulgare. Proiectul fusese declarat, anterior, neconstituțional de către CCR

Proiectul prevedea inițial ca pentru a scăpa de închisoare evazioniștii fiscali trebuiau să plătească prejudiciul plus 20% din totalul acestuia, până la primul termen de judecată.

Acum, actul normativ care a fost schimbat în Camera Deputaților prevede că pentru evaziunea de până la 100.000 euro să fie plătită doar o amendă dacă plătesc integral prejudiciul, iar dacă achită și 20% în plus, fapta nu se mai pedepsește deloc, indiferent de cuantumul evaziunii.

Pentru adoptarea proiectului au votat deputații PSD, Pro România și ALDE iar împotriva inițiativei s-au exprimat PNL și USR.

Deputații UDMR s-au abținut.

Proiectul, declarat neconstituțional în aprilie anul trecut, a fost adoptat de Senat, ca primă cameră sesizată, în februarie.

În expunerea de motive semnată de deputatul Cătălin Rădulescu se arată că inițiativa legislativă este necesară din cauza „stării sistemului judiciar românesc în ce privește condițiile de detenție și gradul de aglomerare cât și numeroasele cauze în care România a fost condamnată de instanțele internaționale pentru aceste condiții”.

„Dacă inculpatul acoperă în totalitate prejudiciul și nu mai execută pedeapsa efectivă cu închisoarea, statul va avea de câștigat de două ori: va recupera prejudiciul creat integral, într-un timp relativ scurt și nu va mai efectua cheltuieli cu detenția condamnatului”, conform surse citate.

Actul normativ va merge la președintele Klaus Iohannis, pentru promulgare.

Poliţiştii Capitalei efectuează, joi, trei percheziţii în Bucureşti şi Ilfov, într-un dosar de evaziune fiscală în domeniul comerţului cu produse sanitare şi echipamente medicale de protecţie.

Poliţiştii Capitalei face perchezitii întrâ-un dosar de evaziune cu produse sanitare

Joi, 19 martie, polițiștii Capitalei din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București , sub supravegherea Parchetului de pe lângă Tribunalul București, au pus în aplicare 3 mandate de percheziție domiciliară, în București și județul Ilfov, într-un dosar privind săvârşirea infracțiunii de evaziune fiscală în domeniul comerțului cu produse sanitare și echipamente medicale de protecție.

În urma perchezițiilor efectuate au fost găsite si ridicate peste 13. 500 de măști de protecție și peste 11.000 perechi de mănuși. Au fost ridicați circa 900 de l de dezinfectant pentru suprafețe și mâini și peste 300 de ochelari de protecție.

„Din datele și probele administrate în cauză a rezultat presupunerea rezonabilă că mai multe persoane au achiziționat, de pe piața neagră, echipamente medicale de protecție, precum și cantități mari de dezinfectant, cu intenția de a le pune în vânzare, direct sau on line, la prețuri supraevaluate, profitând de cererea crescută și de lipsa lor de pe piață. Anterior, parte din materiale ar fi fost deja vândute atât către persoane fizice, cât și către persoane juridice, pe baza unor documente fictive. Cercetările sunt continuate sub aspectul săvârșirii infracțiunii de evaziune fiscală, urmând a fi dispuse măsuri legale cu privire la întreaga cantitate de materiale ridicată. Acțiunea a beneficiat de sprijinul Brigăzii Speciale de Invervenție a Jandarmeriei”, se spune în comunicatul Poliției.

La perchezițiile de azi, au fost găsite cantități mari de dezinfectant pentru suprafețe și pentru mâini, precum și mănuși, ochelari și măști de protecție. Acestea erau vândute la supra-preț, potrivit primelor informații.

„Poliţişti din cadrul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, pun în aplicare trei mandate de percheziţie domiciliară, în Bucureşti şi judeţul Ilfov, într-un dosar privind săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală în domeniul comerţului cu produse sanitare şi echipamente medicale de protecţie”, informează un comunicat al DGPMB.

Acţiunea este sprijinită de Brigada Specială de Intervenţie a Jandarmeriei.

Amnistia fiscală, alături de curăţarea capitalului negativ din economie, ar putea face parte dintr-un pachet de măsuri care va fi prezentat în luna martie, a anunţat miercuri ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, în cadrul unei conferinţe de presă, potrivit agerpres.ro.

Amnistia fiscală, alături de curăţarea capitalului negativ din economie”Mediul privat este cel asupra căruia trebuie să acordăm o atenţie deosebită. Şi sper ca în luna martie să putem prezenta în mod public un pachet de măsuri, de prevederi, nu ştiu, pe diverse zone, că vorbim de amnistie fiscală, că vorbim de curăţarea capitalului negativ din economie, că vorbim de, nu ştiu, concurenţa încă neloială în piaţa din Români, între diferite companii, pentru că aceasta este una dintre marile probleme din România, că vorbim de modul în care băncile vor finanţa mediul privat după discuţia pe care o s-o avem astăzi şi poate modificările viitoare pe ordonanţa 114. Deci vor fi măsuri pe care cu siguranţă, nu o să am niciun fel de îndoială că mediul privat, cu care vom discuta în prealabil, ca să fie totul foarte clar, va primi cu mare deschidere acest tip de măsuri”, a spus Eugen Teodorovici.

El a afirmat că simplificarea trebuie să fie una radicală şi vor fi propuse câteva măsuri de reducere „radicală a termenelor în care se dau avize, autorizaţii, acorduri”, pentru că investiţia făcută în România ajută inclusiv partea locală.

„Pe zona de mediul privat şi azi-noapte am avut o discuţie cu domnul viceprim-ministru, ministrul al Dezvoltării Regionale, domnul Suciu, vizavi de modul în care putem să lansăm, poate chiar săptămâna viitoare, poate în maximum două săptămâni, acele finanţări pentru zona privată, pentru ceea ce s-a depus la Ministerul Dezvoltării pe diferite axe. Sunt sume importante, sunt multe sute de proiecte care aşteaptă semnarea, pentru că aceasta este o critică pe care o aduc sistemului de stat. Oamenii din administraţie trebuie să coboare în stradă, pentru că, dacă ţii o companie un an sau luni de zile până când dai finanţarea, păi trebuie să schimbe compania, când îi dai ok-ul, şi planul de afaceri, poate nu mai e dispusă să ia o finanţare, poate nu mai există ca şi companie, poate şi-a pierdut ceea ce a pus ca şi garanţie pentru acea linie de finanţare. Deci oamenii din administraţie trebuie să se gândească foarte bine ce înseamnă să fii un antreprenor privat, ce îţi asumi ca şi riscuri”, a declarat Eugen Teodorovici.

El a subliniat că vor fi găsite metode pentru a schimba mentalitatea din administraţie.

Poliţiştii din Mureş fac, miercuri, 68 de percheziţii, în Capitală şi în 14 judeţe, la sediile unor firme şi la domiciliile unor persoane bănuite de evaziune fiscală. Suspecţii ar fi înregistrat în contabilitate facturi fictive. Prejudiciul în dosar este estimat la 1,3 milioane de lei

Activităţile se desfăşoară sub coordonarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Mureş, în Capitală, precum şi în judeţele Mureş, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Galaţi, Gorj, Ilfov, Iaşi, Mehedinţi, Neamţ, Olt, Prahova, Suceava, Vâlcea şi Vaslui, conform News.ro.

”Din cercetări a rezultat faptul că, în perioada 2012 –2016, reprezentanţii unei firme din Mureş, având ca obiect principal de activitate transporturi rutiere de mărfuri, ar fi stabilit relaţii comerciale fictive şi ar fi înregistrat în contabilitate facturi fiscale fără conţinut economic real. De asemenea, cei în cauză ar fi omis înregistrarea în totalitate a livrărilor efectuate, beneficiind astfel de deduceri fiscale ilegale”, anunţă Poliţia Română.

Prin faptele lor, ar fi prejudiciat bugetul de stat cu peste 1.300.000 de lei. Vor fi puse în executare 15 mandate de aducere, persoanele depistate urmând a fi duse la audieri.

Polițiștii fac șase percheziții, joi dimineața, în București și în Argeș la persoane bănuite de evaziune fiscală, după ce ar fi cumpărat 300 de mașini din spațiul intracomunitar, apoi le-ar fi vândut în România, fără înregistrarea în contabilitate.Prejudiciul cauzat statului depășește 5 milioane lei.

Potrivit IGPR, polițiștii Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice din cadrul Poliției Române efectuează 6 percheziții, în municipiul Bucureşti și în județul Argeș, la domiciliile unor persoane bănuite de evaziune fiscală.

„Din cercetările efectuate până în prezent a rezultat faptul că persoanele cercetate ar fi achiziționat, din spațiul intracomunitar, prin intermediul unei societăți comerciale pe care ar fi controlat-o, peste 300 de autoturisme, iar ulterior, le-ar fi comercializat către clienţi din România, fără a le înregistra în evidenţele contabile, în scopul sustragerii de la plata obligațiilor fiscal”, arată IGPR.

Sursa citată precizează că prejudiciul cauzat bugetului de stat este de peste 5,2 milioanel lei, din care aproape 440.000 de lei îl reprezintă impozitul datorat pe venit, iar aproximativ 4.800.000 de lei reprezintă valoarea TVA datorată.

Polițiștii vor pune în aplicare șapte mandate de aducere.

Acțiunea se desfășoară cu sprijinul specialiștilor criminaliști și al polițiștilor de la Serviciul pentru Intervenții și Acțiuni Speciale (SIAS), în cadrul unui dosar penal aflat în supravegherea Parchetului de pe lângă Tribunalul București.

O comisie a parlamentului polonez ce investighează mai multe presupuse fapte de evaziune fiscală pentru care ar fi responsabili membri ai fostului guvern polonez a decis să-l audieze şi pe actualul preşedinte al Consiliului European, Donald Tusk, care a fost prim-ministru al Poloniei între anii 2007 şi 2014, informează joi agenţia EFE, potrivit Agerpres.

Potrivit deputatului care conduce această investigaţie, Mariusz Horala, membru al partidului conservator de guvernământ Lege şi Justiţie (PiS), în total 26 de persoane vor fi chemate să depună mărturie în faţa acelei comisii, printre ele şi fostul premier Ewa Kopacz, care i-a succedat în funcţie lui Donald Tusk după ce acesta a plecat la Bruxelles pentru a ocupa postul de preşedinte al Consiliului European.

Vor fi chemaţi la audieri şi mai mulţi miniştri din guvernele Tusk şi Kopacz, inclusiv Grzegorz Schetyna, care în prezent conduce partidul liberal – aflat în opoziţie – Platforma Civică (PO), formaţiune din care provine şi Donald Tusk.

Respectiva comisie a audiat deja mai mulţi membri ai guvernului anterior, printre ei numărându-se şi Jacek Rostowski, care fost ministru de finanţe şi apoi vicepremier.

Donald Tusk a mai fost audiat şi în luna noiembrie de o comisie parlamentară poloneză, atunci cu privire la implicarea sa în scandalul fondului Amber Gold în perioada când a fost premier. În acel caz, partidul Lege şi Justiţie i-a reproşat lui Tusk că nu a luat măsuri împotriva acestui fond de investiţii, ce a fost de fapt o structură piramidală care a păgubit circa 10.000 de deponenţi.

Guvernul Dăncilă are un nou sfătuitor din umbră. Este vorba despre  Ministrul Educaţiei şi consilierul premierului pe probleme economice au recunoscut că s-au consultat cu omul de afaceri Ion Tiriac  privind unele măsuri din ordonanţa de urgenţă adoptată ieri. Este vorba despre programul prin care statul oferă ajutor celor care înfiinţează grădiniţe cu program sportiv. Măsura este cuprinsă în ordonanţa de urgenţă adoptată vineri seară de către Guvernul Dăncilă.

Executivul vrea să dea bani privaţilor, pentru a construi ei grădiniţe, cu specific sportiv. Guvernul a introdus, în Ordonanţa privind măsurile fiscale, programul GROwth – investim în copii, investim în viitor”. Statul se angajează să dea investitorilor interesaţi până la 500.000 de euro pentru construirea de grădinţe private de acest tip. Măsura a fost discutată de reprezentanţii Guvernului cu singurul om de afaceri care s-a arătat public interesat de un astfel de program, Ion Ţiriac.

Vineri seară, Darius Vâlcov, consilierul pe probleme economice al premierului Viorica Dăncilă, a recunoscut că s-a discutat cu Ion Ţiriac referitor la o parte dintre măsurile luate prin recenta Ordonanţa de Urgenţă care introduce mai multe modificări fiscale.

Întrebat dacă a discutat unele măsuri din recenta OUG cu omul de afaceri, Darius Vâlcov a răspuns: „Unele idei le-am discutat”.

Cu Țiriac s-a întâlnit și ministrul Educației Ecaterina Andronescu, potrivit Edupedu.ro. Asta în condițiile în care Ion Țiriac a declarat anterior că dorește să fie implicat în proiectul grădinițelor cu program sportiv, anunțat de guvern.

În apilie, Țiriac declara pentru Digi24 că a cerut guvernului 500 de grădinițe, pentru a le face cum vrea el.

„Actualul guvern o să facă 2000 de grădinițe. Eu am spus dați-mi și mie 500 din ele. Eu le fac fundație olimpică sau sportive. Și atunci le fac cu fundația Ţiriac sportive. Dar cu o singură condiție, să le fac cum vreau eu. Vreau ca aceste grădinițe să fie normale, copilul să stea o oră în clasă și două afară. Tăblița asta (tabletă) mi-a nenorocit generația care vine acum, aproape din toate punctele de vedere. Asta e din nou o treabă socială pe care aș face-o. Unde vezi în România pe cineva să îți dea voie să faci 500 de grădinițe diferite față de ce este acum. Și atunci dacă nimeni nu are curaj să facă asta sau să vorbească despre ele.“, spunea Țiriac în aprilie.

Poliţiştii efectuează miercuri şapte percheziţii în Bucureşti la locuinţele mai multor persoane bănuite de cauzarea unui prejudiciu de 43.000.000 de lei prin delapidare şi evaziune fiscală.

„La data de 10 octombrie, poliţiştii Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, pun în aplicare şapte mandate de percheziţie domiciliară în municipiul Bucureşti, într-un dosar privind săvârşirea infracţiunilor de delapidare şi evaziune fiscală”, informează Biroul de presă al IGPR.

Din cercetări a reieşit că persoanele bănuite, în virtutea funcţiilor de conducere deţinute în cadrul unei societăţi comerciale având ca obiect principal de activitate „închirierea şi subînchirierea bunurilor proprii”, ar fi încheiat mai multe contracte de management, respectiv de prestări servicii, prelungite sau modificate prin acte adiţionale succesive, cu alte societăţi comerciale controlate direct sau prin intermediari.

Potrivit sursei citate, în baza acestor contracte, s-ar fi efectuat plăţi cu consecinţa prejudicierii societăţii, prin delapidarea acesteia cu sumele plătite în baza facturilor fictive emise de firmele controlate. Plăţile efectuate ilegal în conturile acestora sunt de aproximativ 43.000.000 de lei.

De asemenea, persoane cu funcţii de conducere în cadrul societăţii prejudiciate sunt bănuite că şi-ar fi însuşit ilegal aproximativ 3.000.000 de lei, bani ridicaţi în numerar din casieria societăţii sau din cont, cu titlul de „avans spre decontare”, dar nereturnaţi, precizează IGPR.

Verificările sunt continuate inclusiv în vederea determinării unui posibil prejudiciu adus bugetului statului, urmare a operaţiunilor economice fictive.

Persoanele implicate vor fi conduse, pentru audieri, la sediul Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice.

Plenul Senatului a extins, luni seară, amnistierea fiscală de la personalul din învăţâmânt la toţi bugetarii care au obţinut venituri de natură salarială constatate a fi nelegale prin rapoartele Curţii de Conturi sau alte instituţii de control, aceştia fiind exoneraţi de la restituirea sumelor.

Senatorii au adoptat în plen un amendament care a extins aplicabilitatea unei propuneri legislative care prevedea iniţial scutirea de la restituirea sumelor din venituri salariale, constatate nelegale, de la cadrele didactice la întregul personal bugetar.

Amendamentul propus de Comisia pentru muncă a făcut ca Guvernul să-şi schimbe poziţia iniţială, împotriva propunerii legislative, într-una în favoarea actului normativ.

Ministrul Muncii, Rovana Plumb, prezentă la dezbateri, a susţinut propunerea legislativă, menţionând că măsura ar fi o reparaţie pentru bugetari.