Firmele din Transnistria au început să-și plătească taxele, în ciuda scandalului provocat de conducerea separatistă de la Tiraspol.

Serviciul Vamal din Republica Moldova a anunțat că, de la intrarea în vigoare a noilor prevederi ale Codului Fiscal, pe 1 ianuarie, agenții economici din Transnistria au contribuit la bugetul de stat al Republicii Moldova cu 8,4 milioane lei.

Firmele din Transnistria au început să-și plătească taxele vamale. 
Potrivit aceleiași surse, au fost plătite taxele pentru 262 din cele 578 de declarații vamale depuse de companiile din Transnistria.

Pentru celelalte, „a fost aplicat un sistem de preferințe cu furnizarea de certificate de origine preferențiale”, a mai arătat Serviciul Vamal.

„Banii încasați de la contribuabili merg direct la bugetul de stat și sunt redistribuiți pentru salarii, dezvoltarea infrastructurii, proiecte sociale etc.”, a mai precizat sursa citată.



Schimbări în Codul Vamal

În total, de la începutul anului, Serviciul Vamal din Republica Moldova a încasat taxe pentru aproape 2 miliarde de lei.

Viceprim-ministrul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, a anunțat anterior că prevederile din Codul Vamal se aplică pe întreg teritoriul Moldovei, inclusiv pentru agenții economici din stânga Nistrului.

Serebrian a subliniat că o parte din banii din taxele vamale sunt returnate spre Transnistria, sub formă de burse, pensii și alte beneficii.

Liderii separatiști din Transnistria au făcut scandal

Reamintim că aplicarea Codului Vamal pe întreg teritoriul Republicii Moldova a stârnit proteste în regiunea separatistă Transnistria. Autorităţile de la Tiraspol au anunţat la începutul săptămânii trecute că se pregătesc pentru un protest de amploare, convocat pentru miercuri, 24 ianuarie, îndreptat împotriva „presiunilor economice ale Chişinăului”.

Mai mult, liderul regiunii separatiste, Vadim Krasnoselski, le-a cerut forţelor armate neconstituţionale din regiune să întărească acțiunile de „monitorizare şi contracarare a posibilelor acte teroriste” și a dat ordin „forţelor armate şi ale securităţii” din regiune să se mobilizeze mai ales în zona frontierei.



Drept răspuns, Chișinăul a transmis că va monitoriza cu atenție evenimentele și nu a negat că ar putea interveni cu „măsurile ce se impun”.

Până la urmă, un grup de demonstranți s-a adunat la punctul de frontieră dintre Varnița și Tighina, care leagă Basarabia de regiunea separatistă Transnistria. Aceștia au solicitat Chișinăului să revoce noile măsuri, iar Serghei Sandu, purtător de cuvânt al Uniunii Moldovenilor din Transnistria, și-a exprimat îngrijorarea că noua politică fiscală asupra bunurilor din Transnistria va duce la creșteri de prețuri.

Lora a povestit că a fost la un pas să dea faliment în pandemie, dar că a reușit să se reprofileze. Artista a declarat că nu s-a îmbogățit doar din muzică, așa cum mulți credeau, ci și din afaceri.

În pandemie, Lora și iubitul ei au rămas blocați în Bali și au fost nevoiți să cheltuie sume mari de bani pentru a supraviețui și pentru a se întoarce în țară. Atunci, artista a fost la un pas de faliment și s-a gândit să nu se mai bazeze doar pe muzică, ci și pe afaceri.

Lora, fără bani în Bali

„Nu ne-am căsătorit încă, pentru că de fiecare dată s-a întâmplat ceva. Am zis că ne căsătorim în 2020, părea un an bun, dar în ianuarie a murit mama mea, am fost la pământ. Dar aveam nişte contracte luate, trebuia să mă pun repede pe picioare. Am onorat cele două contracte, dar nu îmi aduc aminte nimic din concertele alea, absolut nimic!



Apoi, iubitul meu a decis că e momentul să mă ajute să mă pun repede pe picioare, a organizat plecarea în Bali, a venit pandemia, am rămas acolo 6 luni. La început a fost frumos, dar apoi ne doream să revenim în țară, totul era blocat. Am trecut prin multe frici, prin panică. A apărut și lipsa banilor apoi, problemă cu care eu nu mă mai confruntasem de când eram copil. Am avut o cădere majoră la ultimii 500 de euro din cont. Pur și simplu am căzut din picioare”, a spus artista.


A dat lovitura în afaceri

Lora a povestit că în 2019 a lansat un brand cu produse cosmetice originale, dar că nu se aștepta să aibă succes. După perioada dificilă din Bali, ea a aflat că multă lume își dorește să îi cumpere produsele și că afacerea deja dă roade.

„Am un brand cu produse cosmetice originale la care lucrăm din 2016, și în care am tot investit. În 2019 am lansat primul produs. Mama l-a prins, am colaborat cu ea pentru formule, era farmacist. Inclusiv culoarea aleasă pentru brand am ales-o pentru ea – culoarea luptei împotriva cancerului la sân.

Ea plângea de fericire cu crema în mână, era foarte mândră. Am avut inspirația și curajul să lansăm produsul, nu aveam bani pentru celelalte produse dezvoltate. Și când m-a sunat asociata mea am crezut că mă sunase să mai investesc și atunci am aflat despre profit. Atunci mi-a zis că îmi trimite banii, mi s-a schimbat viața la 180 de grade”, a povestit Lora la podcastul Lianei Stanciu.

Lora nu s-a îmbogățit doar din muzică

Firma de costimetice a artistei se numește Girls Own Cosmetics. În 2020, aceasta a avut un profit de 400.000 de lei. Anul acesta, compania artistei a adus peste 1,2 milioane de lei. Adică, undeva în jurul a 250.000 de euro. Ea câștigă sume mari de bani și din muzică, dar și din Instagram, unde face reclamă la diverse produse.

Firma care deține stația de GPL în care s-au produs exploziile din Crevedia, soldate cu cel puțin un mort și cu zeci de răniți, îi aparține fiului primarului PSD din Caracal.

Firma care deține stația de GPL în care s-au produs exploziile din Crevedia se numește Flagas SRL, iar proprietarul ei este Ionuț Daniel Doldurea, fiul lui Ion Doldurea.



Edilul din Caracal a confirmat faptul că staţia GPL din Crevedia aparţine fiului său.

„Într-adevăr, această staţie care a luat foc este a fiului meu Ionuţ. Ionuţ este acolo. Este cu procuratura după el! Nu mai funcţiona staţia respectivă! Eu nu ştiu ca băiatul meu să fi făcut ilegalităţi”, a declarat, pentru România TV, Ion Doldurea, notează News.ro.

Inițial, conform surselor Știrilor PRO TV, firma i-ar fi aparținut chiar edilului din Caracal, care a transferat-o pe numele fiului său după ce a devenit primar Ion Doldurea, notează News.ro.

În 2022, cifra de afaceri a firmei a fost de 595 milioane de lei, iar profitul de aproape 33 milioane de lei.



Datele financiare ale firmei Flagas SRL. Sursa: mfinante.ro

În ultimii cinci ani, cifra lor de afaceri a crescut semnificativ, de la 8,1 milioane de lei în 2018 la 595 milioane de lei în 2022.

Primarul din Crevedia a declarat, sâmbătă, la scurt timp după producerea primei explozii, că firma funcționa chiar și după ce avizul îi fusese retras.

Connect-R a anunțat că se retrage din muzică, iar acum s-a aflat care este cealaltă sursă de venit a artistului. El deține mai multe firme, a căror încasări s-au dublat.

Connect-R deţine integral firma Rappin On Media şi firma Prana Suraj. Firma Prana Suraj a fost înregistrată la Registrul Comerţului în data 24 februarie 2023. Ştefan Mihalache mai deţine şi jumătate din firma Hood Famous, conform informaţiilor din Registrul Comerţului, puse la dispoziţia Economica.net de portalul Termene. Societatea a fost înregistrată la Registrul Comerţului în 2021.

Ceilalţi asociaţi ai firmei Hood Famous sunt Marius China şi Marius Sofron, fiecare cu 25% din societate.

De curând, artistul a anunțat că se va retrage din muzică și că se va axa pe studioul lui, a căror încasări au crescut considerabil. Rappin On Media a avut o cifră de afaceri netă de 695.186 lei, cu 56% mai mare decât în anul 2022. Firma a avut un profit net de 191.261 lei în 2022, cu 25,4% mai mare decât în 2021. Hood Famous a avut o cifră de afaceri netă de peste 1 milion de lei în 2022, de peste trei ori mai mare decât în 2021. Firma a avut un profit net de 296.756 lei în 2022, în creştere nesemnificativă faţă de 2021. Firma a avut un salariat în 2022, potrivit Economica.net

Connect-R se retrage din muzică

Connectr-R a explicat și de ce a luat decizia de a se retrage din muzică în maximum doi ani. El a spus că nu mai poate merge la prea multe concerte din cauza problemelor de sănătate și că are alte planuri de viitor.

„O să fac un anunț în premieră. Suntem în 2023. În maxim doi ani fratele tău se retrage ușor, ușor. Voi rămâne în studio foarte mult și probabil că o să mai fac câteva concerte mari. Vreo 4-5 în niște săli mai mari din țară, din București evident, și cam atât. Viața nu e doar turneu, aplauze și bani. Vreau să mă plimb, vreau să văd lumea asta”, a afirmat Connect-R, în podcastul lui Radu Țibulcă. „Nu mai pot să stau în scaunul de mașină kilometri întregi. Anul trecut, șoferul meu a mers cu perfuzii după el, eu am făcut o criză de rinichi. E mult, e foarte mult. Undeva trebuie să se oprească. În doi ani, gata”, a mai spus artistul.

Focar de COVID Optzeci şi cinci de angajaţi ai unui agent economic din municipiul Ploieşti au fost diagnosticaţi cu coronavirus, iar 15 dintre colegii acestora, cu care au intrat în contact la serviciu, sunt în carantină. Autorităţile susţin că ancheta epidemiologică arată că persoanele depistate pozitiv „nu au o legătură epidemiologică corelată cu activitatea din fabrică”.

„DSP Prahova a identificat un nou focar de COVID la un agent economic din Ploieşti, fiind confirmaţi cu noul coronavirus 85 de angajaţi dintr-un total de 623. În cazul celor depistaţi pozitiv la testarea SARS-CoV-2, s-a stabilit că nu au o legătură epidemiologică corelată cu activitatea din fabrică. Persoanele cu test pozitiv sunt izolate la domiciliu, sub supravegherea medicilor de familie, iar contacţii de serviciu, 15, s-au carantinat. Sunt implementate în unitate măsurile pentru prevenirea şi combaterea infecţiei cu SARS-CoV-2 şi s-a efectuat dezinfecţia tuturor spaţiilor de lucru”, informează, vineri după-amiază, Prefectura Prahova.

Numărul de infectări cu SARS-CoV-2 a ajuns, în judeţul Prahova, la 10.972, iar 254 de diagnostice au fost stabilite de joi până vineri. Printre cei nou diagnosticaţi se numără 11 copii şi adolescenţi, dar şi 29 de persoane cu vârste peste 70 de ani.

În ceea ce priveşte decesele, numărul acestora este de 354, iar cele mai recente cinci decese au fost înregistrate joi la persoane cu vârste cuprinse între 63 şi 89 de ani. Conform raportării de vineri, judeţul Prahova înregistrează un indice de infectare pentru ultimele 14 zile de 2,10 la o mie de locuitori.

Sute de cazuri de coronavirus au fost semnalate la cel mai mare furnizor de carne și produse din carne din Germania, unde lucrează circa 500 de români.

UPDATE. Peste 200 de cetățeni români sunt infectați, conform datelor culese de MAE român.

„Cu privire la cetățenii români, lucrători în cadrul unui abator din Birkenfeld, de lângă orașul Pforzheim (landul Badden-Wurttemberg), Republica Federală Germania, Ministerul Afacerilor Externe precizează că Ambasada României la Berlin și Consulatul General al României la Stuttgart s-au autosesizat și au întreprins, în regim de urgență, demersuri pe lângă autoritățile germane pentru verificarea situației acestora. În acest context, Ambasada României la Berlin a contactat atât Ministerul Agriculturii cât și Ministerul Muncii și Protecției Sociale, iar la nivel local, prin intermediul Consulatului general al României la Stuttgart, au fost sesizați Premierul landului și primarul localității în care se află abatorul. Din informațiile comunicate de către autoritățile germane, din totalul de 700 de angajați ai unității respective, aprox. 500 sunt lucrători români. Aceștia nu sunt lucrători sezonieri, ci sunt angajați ai unor companii subcontractate de către abatorul german.

Cu privire la informația conform căreia o parte din lucrătorii români ar fi confirmați pentru infecția cu COVID-19, autoritățile germane au indicat că 300 de angajați ai abatorului sunt confirmați ca fiind infectați cu virusul COVID-19 și au fost introduși în carantină. De asemenea, la acest moment nu există date concrete cu privire la cetățenia persoanelor infectate, însă majoritatea acestora (peste 200) sunt cetățeni români. MAE precizează că, în conformitate cu datele comunicate de autoritățile germane, dintre cei contaminați, majoritatea sunt asimptomatici sau prezintă simptome ușoare. Doar cinci persoane au necesitat tratament în regim de spitalizare, două dintre acestea fiind între timp externate. Într-un singur caz, la una din cele 2 persoane deja externate, s-a impus ventilarea mecanică”, a transmis MAE, marți după-amiază.

Ambasadorul Emil Hurezeanu a declarat, anterior la la Antena 3, despre acest caz: „Cazul îngrijorător este al celor câteva sute de muncitori români care lucrează, unii și de ani de zile, la o firmă mare, de prelucrare a cărnii, în Sud-Vestul Germaniei. E unul dintre cei mai mari furnizori de carne și produse din carne din Germania. Aici lucrează 700 de muncitori străini, cam 500 vin din România, iar ei sunt angajați a trei întreprinderi străine, două din România și una din Polonia, care sunt subcontractate de concernul german. Oamenii aceștia, spre deosebire de muncitorii sezonieri lucrează în mod deosebit în abatoare, în condiții extrem de grele, cu distanță mică între ei, dar locuiesc în oraș, în condiții decente, nu sunt obligați să locuiască în ferme. Sunt între 200 și 300 de cazuri (cu COVID-19 – n.r.). (…) Mulți au fost internați, unul dintre ei aflu acum, din surse româno-germane civice, e vorba de Asociația Româno-Germană care funcționează pe bază de voluntariat, mulți au fost externați. Cel care a fost supus intubării cu un mecanism de ventilare mecanică a fost externat. Cazul critic a fost lămurit”.

La rândul său, Oana Kriechbaum, avocat PFORZHEIM, reprezentantul Asociației Româno-Germane, a spus că 300 de angajați ai firmei au fost testați pozitiv.

„Situația este următoarea: 300 de angajați ai acestei firme, Muller, sunt testați pozitiv și sunt transferați în trei centre diferite în care li se asigură 24 de ore grijă și asistență medicală în fiecare zi. Sunt toți asimptomatici, nu au avut simptome nici măcar de gripă ușoară, dar sunt testați pozitiv. Ceilalți 200 care au fost testați negativ sunt toți în carantină deservită. Asta înseamnă că atât ei, cât și familiile lor sunt duși la serviciu și înapoi acasă dar nu au voie să părăsească domiciliul nici la cumpărături, nici să plimbe câinele”, a spus Oana Kriechbaum, la Antena 3.
Aceasta a afirmat că muncitorii locuiesc în oraș, cei mai mulți câte patru în locuință și nu sunt dintre muncitorii sezonieri care locuiesc în zona fermelor.
De asemenea, Oana Kriechbaum a precizat că muncitorii români infectați nu sunt dintre cei care au plecat în ultima vreme la cules de sparanghel, unii dintre ei fiind angajați de ani de zile ai abatorului.

Directorul adjunct al companiei Tel Drum, Florea Nedea, declară despre valiza cu informații din interiorul corporației că dacă datele sunt adevărate, atunci nu poate veni decât de la cineva din Tel Drum, care a avut acces la documente și fotografii.

Florea Nedea a declarat, luni, pentru corespondentul MEDIAFAX, că va încerca să dea de urma persoanei de la care s-au scurs informațiile și că se va deduce identitatea ei din pozele care vor fi publicate.

Directorul adjunct al companiei Tel Drum a spus că nu știa despre acest scandal, al valizei cu informații, singurul indiciu că va apărea ceva pe subiectul Tel Drum fiind un apel telefonic de la un jurnalist Rise Project în cursul zilei de vineri.

„Nu am văzut nimic, am fost plecat zilele astea. Unde zic ei că au găsit valiza? La un țăran? (râde). Dar să știți de la mine, dacă zic că au găsit fotografii în format fizic, atunci astea sunt povești. Dacă erau în format electronic e posibil să fie. Pe mine m-a sunat vineri cineva de la Rise Project și m-a întrebat dacă sunt în Brazilia. I-am zis că pot fi monitorizat pe GPS și gata. Dar ce să vă spun eu… Mie mi se pare dubios. Cineva vrea să ațâte focul sau cel puțin așa pare. Nu știu de unde provin, dar dacă sunt adevărate, atunci nu poate fi decât cineva din Tel Drum, care a avut acces la documentele și fotografiile noastre. O să ne dăm seama după cine apare în poze. Sigur că e cineva din Tel Drum în spatele scurgerii de informații. O să mă întâlnesc cu colegii să vedem dacă ei au informații și ce putem face. Eu am fost plecat zilele astea și chiar nu știam de valiză”, a spus Nedea.

Florea Nedea este director adjunct Tel Drum și inculpat în dosarul instrumentat de DNA pentru obținere pe nedrept de fonduri europene.

Rise Project a intrat în posesia unor documente pe care DNA nu le-a găsit la perchezițiile de la Tel Drum, dar a dat peste ele un sătean din Teleorman. Potrivit datelor furnizate până acum de Rise Project, ”o valiză cu informații esențiale din interiorul corporației Tel Drum, la care procurorii DNA n-au avut acces când au percheziționat fizic și informatic sediul firmei, anul trecut, a fost găsită în zona rurală din Teleorman, de către un localnic, chiar pe proprietatea lui. Localnicul a intrat în contact cu o sursă RISE Project din județ”.

Valiza conține un hard negru cu 63 GB de conținut din computerul unui om important de la Tel Drum, mii de facturi, acte constitutive de firme-fantomă, extrase de cont, sau documente ale unor interpuși. Totodată, sunt salvate 54.710 mailuri + atașamentele de pe adresa de serviciu, În valiză mai există o tabletă din 2010 care i-a aparținut directorului general Tel Drum, Petre Pitiș și peste 1000 de fotografii din excursii exotice cu anturajul, întâmplări din firmă și momente de familie.

Dosarul Tel Drum a fost deschis ca urmare a unui sesizări a OLAF (Oficiul european antifraudă), transmisă procurorilor pe 30 septembrie 2016, privind suspiciuni de obţinere nelegală pentru lucrări de reabilitare de drumuri judeţene a unor fonduri europene. Procurorii spun că cei care făceau parte din grup ar fi conceput activitate acestuia în etape, în funcţie de zonele, firmele şi influenţa pe care le aveau. Primul pas, în viziunea DNA, ar fi fost privatizarea Tel Drum şi transferarea din proprietatea CJ Teleorman „în sfera de influenţă şi control a suspectului Liviu Nicolae Dragnea, prin persoane interpuse”.

Liviu Dragnea a fost pus, oficial, sub urmărire penală de DNA în 13 noiembrie 2107, fiind cercetat pentru constituirea unui grup infracţional organizat, de folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false pentru obţinerea frauduloasă de fonduri europene, dar şi de abuz în serviciu în legătură cu favorizarea firmei Tel Drum în privinţa acordării de contract.

UPDATE. La câteva minute după publicarea articolului, Biroul de Presă al Poliției Prahova a revenit spunând că „Nu am constatat nereguli, până în prezent, din categoria faptelor ce intră în competența de cercetare a poliției”.

Un control efectuat de Poliția Prahova ridică mari semne de întrebare! După ce joi seară Horia Georgescu, patronul unei firme care confecționează bannere, a anunțat pe Facebook că va realiza afișe pentru protestatari gratuit, pentru a le veni în sprijin, Poliția Economică a venit vineri, 3 februarie, în control la firma acestuia, 20 de ore mai târziu de la publicarea anunțului, după cum ne-a povestit patronul societății.

La 17.50, Horia Georgescu a fost sunat de un angajat care l-a anunțat că un echipaj al Poliției Economice a venit la firmă și îl caută. În sediu erau doi angajați, restul personalului nemaifiind la lucru. Întrebat de polițiști la ce lucrează, patronul firmei a răspuns că la bannerele promise protestatarilor. Polițiștii l-au întrebat câte bannere a tipărit, le-a răspuns că aproximativ 60 mp, iar oamenii legii i-au cerut apoi lista cu persoanele care au solicitat banner gratuit, fiind vorba de oameni din toată țara.

Deși controlul era destinat firmei de bannere, polițiștii au controlat și cea de-a doua societate a lui Horia Georgescu, o ghețărie. Au verificat stocul la gheață, l-au întrebat câte pungi sunt, în depozit fiind cam 3-4.000, dar probabil întrucât în camera frigorifică erau -20 de grade, polițiștii nu le-au numărat, spunând că le vor estima. Polițiștii i-au făcut inventarul la materialele publicitare, l-au întrebat cum se lucrează în firmă, le-a explicat că de la 8.00 la 17.00 și au întrebat ce căutau cei doi angajați în firmă la 17.50. Georgescu le-a explicat că nu este o problemă că au stat peste program, întrucât vor fi pontați pentru cele 50 de minute state peste și a explicat că cei doi tocmai închideau atunci când au ajuns polițiștii, mai ales că doar două persoane nu pot munci la bannere.

Polițiștii i-au spus apoi că au informații că angajații lucrează fără cărți de muncă și că au venit în control în urma unei sesizări potrivit căreia s-ar lucra fără a se respecta programul. Patronul le-a explicat că le poate arăta toate documentele care atestă că angajații au „acte în regulă”. Oamenii legii s-au arătat foarte interesați, în schimb, de bannerele pentru protestatari, insistând cu întrebări legate de acest subiect, dorind să știe numărul bannerelor, cine le-a cerut, dacă are numele persoanelor, cum s-au făcut comenzile, pe mail sau telefonic și multe astfel de detalii, inclusiv din ce materiale sunt făcute. Horia Georgescu spune că le-a explicat că au fost confecționate din resturi rămase de la role foarte mari, pentru că la fiecare comandă rămân materiale, dar că dacă acest lucru este o problemă le va plăti personal, când va face un inventar la sfârșit de lună și se va factura singur pentru materialele confecționate pentru manifestanți.

Înainte ca polițiștii să plece de la firmă, Horia Georgescu ne-a povestit că i-a întrebat pe cei doi de ce a fost controlat și ce i se va întâmpla mai departe, iar polițiștii i-ar fi răspuns că nu știu exact, că trebuie să vadă cum decurg cercetările. Patronul societății a întrebat ce cercetări, iar oamenii legii i-au răspuns că e vorba de cercetările pe care le fac ei, că poate primi o amendă sau chiar să nu i se întâmple nimic și că va fi sunat mai târziu de o doamnă de la Poliție care va ancheta dacă cei doi angajați găsiți în firmă au carte de muncă sau dacă au lucrat peste program și dacă se găsesc și alte nereguli. Încă o dată, Horia Georgescu spune că le-a explicat polițiștilor că angajații au acte, dar că au rămas puțin peste program pentru a închide firma, moment în care polițiștii i-au spus că în acest caz poate primi o amendă de la 2.000 la 20.000 lei. Georgescu le-a spus că toată lumea lucrează peste program și că este greu de ținut evidența și să pontezi cinci minute în unele cazuri, mai ales că poate nici angajații nu vin la timp la program, în loc de ora 8, sunt zile când întârzie și vin la 9 și astfel de compensează. Horia Georgescu spune că polițiștii i-au dat dreptate și mai mult decât atât reacția acestora a fost: „da, știm, și noi am stat peste program că ne-a trimis șeful să venim la tine, chiar dacă ne-am încheiat programul a trebuit să venim la tine”, discuția terminându-se amiabil, înainte de a pleca, polițiștii spunându-i lui Horia Georgescu că vor mai veni.

Este cel puțin ciudată urgența cu care Poliția Economică a efectuat acest control, fără ca polițiștii să-i spună lui Horia Georgescu concret care este sesizarea la care au venit, de cine a fost făcută. În plus, deși teoretic sesizarea viza programul de lucru de la firma de bannere, polițiștii au controlat și ghețăria și au făcut stocul tuturor materialelor, de la ambele societăți. L-au întrebat inclusiv cum își achiziționează materialele, iar bărbatul le-a explicat că absolut toate sunt trecute pe facturi, întrucât lucrează cu cantități foarte mari și i-ar fi imposibil să lucreze fără, ba chiar face plăți doar prin bancă, unde se poate verifica tot, fiind vorba de volume și de sume mari de bani, fiind imposibil să lucreze cu bani cash. Deși sesizarea viza programul de lucru, polițiștii au cerut detalii inclusiv despre cum sunt tăiate, printate, confecționate bannerele și mash-urile, câți metri rămân la o rolă, câte bannere pentru protestatari puteau fi făcute din acestea. Sub pretextul că se verifică aspecte legate de legislația muncii, cei doi polițiști s-au arătat, de fapt, mult mai interesați de bannerele pe care Horia Georgescu s-a oferit să le confecționeze gratuit pentru protestatari din toată țara, lucru care pune sub îndoială adevăratul motiv pentru care Poliția Prahova a efectuat acest control, la doar 20 de ore de la anunțul făcut pe Facebook.

În plus, Horia Georgescu ne-a mai spus că deși activează de ani de zile în domeniu, este prima dată când a fost controlat de Poliție.

Încă de la ora 10.00, reporterii ziarului Incomod au solicitat Poliției Prahova un punct de vedere despre această situație, cerând detalii atât despre sesizarea depusă, cât și despre controlul propriu-zis. După aproximativ șapte ore, la întrebarea „ce sesizare ați primit și ce controale s-au făcut”, Poliția Prahova, prin Biroul de Presă, a răspuns „am primit o sesizare și am făcut verificări”.

„Firma de la care am cumpărat terenul nu poate fi sancţionată cu nulitatea actului”

Ioana Băsescu a declarat, miercuri, într-un punct de vedere remis în urma deciziei comisiei parlamentare de anchetă Călăraşi, că inactivitatea societăţii de la care a achiziţionat terenul din Nana nu poate fi sancţionată cu nulitatea actului încheiat.

Ioana Băsescu precizează că „normele legale incidente contribuabililor inactivi nu sancţionează cu nulitatea operaţiunile efectuate de aceştia în perioada de inactivitate, ci doar le aplică un regim fiscal special”.

Ioana Băsescu se referă în punctul de vedere transmis presei la „ideea unei nulităţi a contractului de vânzare cumpărare având ca obiect o suprafaţă de teren pe raza comunei Nana, judeţul Călăraşi” în care are calitatea de cumpărător, rezultată în urma unei conferinţe de presă a comisiei parlamentare.

„Alegaţia inserată (…) este, în mod evident, tendenţioasă şi fără un suport documentativ adecvat, deşi, o persoană îndeplinind o demnitate electivă, nu îşi poate justifica iresponsabilitatea afirmaţiilor cu necunoaşterea legilor în vigoare. Susţinerile unor membri ai comisiei, inclusiv ale – până de curând cititoarei de prompter – Gabriela Vrânceanu-Firea şi ale doctorului în drept Victor Viorel Ponta dovedesc incompetență, neputând fi încadrate decât în categoria de propagandă total antagonică unei cunoaşteri temeinice a legislaţiei în domeniu, lucru de altfel regretabil pentru membri ai Parlamentului şi ai Guvernului României”, se arată în punctul de vedere transmis de Ioana Băsescu.

Ea menţionează, în acest context, că în Codul de Procedură Fiscală al României, cu modificările şi completările corespunzătoare, „se conferă, chiar şi neiniţiaţilor, o definiţie facilă, clară, neechivocă a calităţii de contribuabil inactiv”, în primul alineat al articolulului 781: „(1) Contribuabilii persoane juridice sau orice entităţi fără personalitate juridică se declară inactivi şi acestora le sunt aplicabile prevederile art. 11 alin. (11) şi 12 din Codul fiscal dacă se află în una dintre următoarele situaţii: […]”.

„Astfel, orice persoană sau entitate cu minime cunoştinţe de limba română şi cu un nivel mediu al capacităţilor intelectuale poate înţelege, lecturând textele de lege la care articolul anterior citat face referire (art. 11 alin. (11) şi 12 din Codul fiscal) faptul că legea permite expres societăţilor declarate inactive să desfăşoare activităţi economice; Codul Fiscal reglementează, pentru acest tip de contribuabil, în această ipoteză specială, un tratament fiscal aparte, după cum urmează: «Art. 11. Prevederi speciale pentru aplicarea Codului fiscal (1)(11) Contribuabilii, persoane impozabile stabilite în România, declaraţi inactivi conform art. 781 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care desfăşoară activităţi economice în perioada de inactivitate, sunt supuşi obligaţiilor privind plata impozitelor şi taxelor prevăzute de prezenta lege, dar, în perioada respectivă, nu beneficiază de dreptul de deducere a cheltuielilor şi a taxei pe valoarea adăugată aferente achiziţiilor efectuate. […]”, se mai arată în comunicat.

Ioana Băsescu mai spune că „în încercarea de a fi pe înţelesul tuturor celor care, fără aptitudini reale de lectură a textelor legale, îşi manifestă, totuşi, pseudoveleităţi şi aspiraţii evidente către poziţii active în comisii de anchetă, precizează că inactivitatea societăţii de la care a achiziţionat imobilul teren ce a făcut obiectul controlului parlamentar al Comisiei «Nana» nu poate fi sancţionată cu nulitatea actului încheiat – chestiune neinspirat amintită de diletanţi în ştiinţa dreptului – ci include operaţiunea comercială amintită în ipoteza specială permisă de lege şi anticipată de legiuitor, enunţată în alineatul 12 al art. 11 din Codul FIscal, respectiv: «Beneficiarii care achiziţionează bunuri şi/sau servicii de la contribuabili persoane impozabile stabilite în România, după înscrierea acestora ca inactivi în Registrul contribuabililor inactivi/reactivaţi conform art. 781 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu beneficiază de dreptul de deducere a cheltuielilor şi a taxei pe valoarea adăugată aferente achiziţiilor respective, cu excepţia achiziţiilor de bunuri efectuate în cadrul procedurii de executare silită şi/sau a achiziţiilor de bunuri/servicii de la persoane impozabile aflate în procedura falimentului potrivit Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, cu modificările şi completările ulterioare»”.

Aceasta afirmă că, „în dorinţa de a respecta acurateţea textului legal, doreşte să menţioneze că singura referire la noţiunea de «factură» existentă în legea societăţilor comerciale nr. 31/1990 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, este cea cuprinsă în art. 74 şi nu are nici o legătură cu afirmaţiile vehiculate în media, în mod incompetent şi mincinos de unii membri ai comisiei, ci se referă la modalitatea de completare a facturilor fiscale, fără a face precizări referitoare la activitatea sau inactivitatea societăţii”.

Comisia parlamentară Călăraşi susţine că, având în vedere că societatea de la care Ioana Băsescu a cumpărat terenul de la Nana era inactivă la data încheierii tranzacţiei, contractul de achiziţie este lovit de nulitate.

Această concluzie a fost prezentată, miercuri, într-o conferinţă de presă susţinută de membrii comisiei.

Senatoarea PSD Gabriela Firea a declarat că, la data tranzacţionării terenurilor, respectiv şi a semnării contractului de vânzare-cumpărare dintre Berfige SRL şi Ioana Băsescu, societatea italiană nu mai era activă.

Firea a menţionat că inactivitatea firmei a fost declarată de Fisc şi, potrivit legii, toate contractele încheiate de aceasta, inclusiv cel din 9 septembrie 2013, sunt lovite de nulitate.

Firea a invocat prevederile Legii societăţilor comerciale, potrivit căreia nicio persoană sau instituţie nu poate accepta facturi de la societăţi care sunt inactive.

Gabriela Firea a spus că societatea Berfige nu putea face tranzacţii deoarece fusese declarată inactivă la data de 24 august 2012, în urma nedepunerii bilanţurilor necontabile.

Preşedintele comisiei, Mihai Fifor, a precizat că raportul va fi depus, miercuri, la Birourile permanente reunite, urmând să fie prezentat plenului după Paşti.

Firea a spus însă că raportul este finalizat în proporţie de 90% şi că membrii comisiei mai au nevoie de anumite documente şi să facă şi alte audieri. Ea a arătat că membrii comisiei vor audia din nou notarul care a înregistrat tranzacţia, având în vedere noile informaţii care au parvenit comisiei.

„Membrii comisiei vor dori să afle de la doamna notar în ce măsură au fost depuse documentele fiscale necesare în cazul semnării unor astfel de contracte”, a adăugat Gabriela Firea.

Guvernul va sesiza Parchetul în cazul restituirilor de terenuri din comuna Nana (judeţul Călăraşi), arătând că numeroase astfel de operaţiuni din anii anteriori prezintă nereguli şi că, în septembrie 2013, un teren a fost vândut unei „persoane fizice” de către o firmă declarată inactivă.

Concluziile sunt prezentate în raportul Corpului de control al premierului, care a efectuat un control la Primăria Comunei Nana având ca obiect verificarea respectării prevederilor legale în legătură cu reconstituirea dreptului de proprietate asupra unor terenuri situate în extravilanul comunei.

În document se arată că, după reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole situate în extravilanul comunei Nana, judeţul Călăraşi, realizată cu încălcarea dispoziţiilor legale, în perioada 2009-2010, aceste suprafeţe au fost înstrăinate către societatea Berfige, prin încheierea a 8 contracte de vânzare-cumpărare. Prin aceste contracte, firma a achiziţionat un număr de 35 de parcela de teren agricol din extravilanul comunei Nana, din care 33 de parcele situate în tarlaua 28 şi 2 parcele situate în tarlaua 33, în suprafaţă totală de 290,41 hectare.

Suma totală plătită în perioada 2009-2010, pentru cumpărarea celor 35 de parcele de teren agricol, în suprafaţă totală de 290,41 ha, a fost de 3.437.647,92 lei.

La data de 09.09.2013, societatea a vândut suprafaţa de 290,41 ha de teren agricol, achiziţionată în perioada 2009-2010, către o persoană fizică, pentru suma de 5.844.864,26 RON.

Societatea nu depusese însă până atunci bilanţul semestrial pentru activitatea desfăşurată în perioada 31.06.2013-31.12.2013 şi nici declaraţia privind impozitul pe profit aferentă anului 2013, în vederea stabilirii valorii impozitului datorat statului pentru profitul obţinut în urma vânzării terenurilor.

Conform prevederilor legale referitoare la introducerea şi depunerea situaţiilor financiare anuale şi a situaţiilor financiare anuale simplificate, termenul de depunere a acestora, pentru societăţi, este de 150 de zile de la încheierea exerciţiului financiar, respectiv până la data de 30.05.2014.

Luni seara, premierul Ponta a declarat că inspectorii guvernamentali trimişi la Oficiul de Cadastru Călăraşi, pentru terenurile din Nana, au descoperit că 80% dintre terenuri sunt returnate ilegal, rezultând un lung şir de infracţiuni şi retrocedări ilegale, iar beneficiarul final din 2013 este Traian Băsescu.

Marţi, preşedintele Traian Băsescu a transmis un mesaj procurorilor, la bilanţul Ministerului de Interne, în legătură cu ancheta Corpului de control al premierului privind achiziţia de teren agricol la Nana: „Vă rog anchetaţi imediat şi, dacă e încălcare de lege, să răspundă inclusiv preşedintele României!”.

Culmea este că firma care a dat-o afară îi cere despăgubiri!

Pare incredibil, dar este adevarat! O angajata a fost data afara de la compania in care lucra pe motiv ca este prea urata. In plus, firma i-a cerut si despagubiri in valoare de 728.000 de euro pentru prejudiciul de imagine adus.

Este vorba despre Rina Bovrisse, o femeie in varsta de 38 de ani, care credea ca a dat lovitura vietii in momentul in care s-a angajat la Prada. In scurt timp s-a facut remarcata si a fost promovata pe un post de senior manager in Japonia.

Dupa cateva luni insa cei de la resurse umane au facut presiuni asupra ei sa slabeasca, spunand ca strica imaginea companiei. Mai mult, au facut-o batrana, urata, grasa si chiar dezgustatoare.

Socata, femeia a facut plangere la sediul central al companiei, situat in Milano, insa decizia nu a fost cea la care se astepta: s-a hotarat concedierea ei.

Mai mult, a fost data in judecata si i s-au cerut despagubiri de 728.000 de euro. Compania a castigat procesul iar acum Rina Bovrisse trebuie sa achite impresionanta suma de bani. Vi se pare normal?