Iliescu, fost presedinte al României, avertizează oamenii politici că „demnitatea de europarlamentar nu poate fi o recompensă pentru niște politicieni, sau clienți ai lor”, mentionand ca alegerile europarlamentare reprezinta o provocare pentru Romania, in contextul presedintiei Consiliului UE.

„România, de la totalitarism la președinția prin rotație a Consiliului Uniunii Europene. Este drumul parcurs de națiunea noastră în cele trei decenii scurse de la Revoluția Română din decembrie 1989. Poate că unora li se pare că ne-a luat prea mult timp să ajungem aici. Timpul istoric ne spune altceva. Este o realizare incredibilă pentru poporul român, după o schimbare radicală de sistem politic și economic, în condiții de instabilitate geo-politică, de reașezare a raporturilor de forțe la nivel global. Ea a fost posibilă în primul rând prin acceptarea de către cetățenii români a costurilor economice și sociale ale tranziției, și îmi place să cred că manifestările de joi seara, de la Ateneul Român, au fost, înainte de orice, un omagiu adus simplilor cetățeni, care au făcut posibilă împlinirea acestui proiect național.

A fost, cred, și un omagiu adus tuturor celor care – politicieni, intelectuali publici, oameni din societatea civilă – au contribuit la definirea proiectului strategic al României, imediat după Revoluție: aderarea europeană și euro-atlantică. Indiferent de convingerile lor politice și ideologice, de viziunile lor despre viitorul țării, despre sisteme de guvernare, au reușit să se așeze deasupra lor, și să construiască un consens în privința aderării României la UE și la NATO. ”Consensul de la Snagov” este expresia cea mai luminoasă a politicii acestor ultimi 30 de ani. El a fost operă colectivă, ca și Unirea, și dovedește că numai prin solidaritate ne putem atinge obiectivele interesului național.

Ce avertisment lanseaza Iliescu inaintea europarlamentarelor :

Se cuvine să ne amintim, acum și aici, și de prietenii României, fără de care nu am fi reușit ce ne-am propus. Este vorba în primul rând de președintele Franței, François Mitterrand, și de cancelarul Germaniei, Helmut Kohl. Viziunea lor despre viitorul Europei, tenacitatea cu care au urmărit aducerea Estului european fost comunist în rândul familiei europene, ajutorul dat României, rămân un punct de reper în istoria post-comunismului. Este vorba și de aliații noștri americani, care, prin Parteneriatul Pentru Pace, au oferit României nu doar perspectiva aderării la NATO, ci și garanții de securitate, care ne-au ajutat în procesul de aderare.

Spuneam, nu o dată, că aderarea la UE a fost marele proiect strategic al României, după ieșirea din totalitarism. Acest proiect s-a încheiat joi, simbolic, la Ateneul Român. Pentru România trebuie să înceapă un nou capitol: cel al integrării europene. Adică un nou proiect, în care țara noastră să contribuie pe deplin, cu idei și soluții, la reforma Uniunii, la progresul ei. Ar fi trebuit să ne definim, deja, profilul nostru, ca țară, în concertul european. Președinția prin rotație a Consiliului European ne pune la încercare capacitatea administrativă, viziunea politică și solidaritatea, ca națiune. Vom vedea care ne sunt punctele tari, care ne sunt slăbiciunile. Sper că vom realiza, în sfârșit, că nu confruntarea, ci consensul, face lucrurile să progreseze în sensul dorit de noi, toți.

Ce avertisment lanseaza Iliescu inaintea europarlamentarelor :

România nu este nici eurosceptică, acum, și nici deziluzionată de aderare. Este doar realistă, s-a maturizat, politic și social, abordează critic realitatea, și asta este bine. Va rămâne susținătoare a proiectului european atâta vreme cât el va genera bună guvernare, prosperitate, va reduce decalajele de dezvoltare și polarizarea economică și socială. Criza prin care trece acum Uniunea nu are cum să nu aibă ecouri și în România. Dar putem alege să fim parte a soluției pentru problemele Uniunii, și nu generatori de noi probleme, cum este cazul Brexitului. Pentru asta noua generație de politicieni din România trebuie să dovedească responsabilitate și angajament în slujirea interesului public și a binelui comun. Uniunea Europeană nu poate fi țap ispășitor pentru neputințele noastre, pentru eșecurile noastre, pentru egoismul și iresponsabilitatea unora sau altora dintre liderii politici, de la București sau de la Bruxelles.

ce avertisment lanseaza Iliescu :

Este nevoie, mai mult decât oricând, de solidaritate. Și de democrație în funcționarea instituțiilor politice și economice ale națiunilor și ale Uniunii. Criza proiectului european, reală, este înainte de toate, o criză a democrației. Și nu poate fi rezolvată cu măsuri de forță, cu reducerea la tăcere a vocilor critice, cu etichetarea celor care au o altă viziune despre Uniune și despre problemele ei. Un populism nu poate fi combătut tot cu un populism, fie el și de sens opus. Iar reforme de genul Europa cercurilor concentrice nu pot crește susținerea cetățenilor pentru Europa. Cred că a venit vremea să ne întoarcem la politică, să ne vindecăm de iluzia ”tehnocrată”. Pentru că politicul poate fi controlat democratic de popor, tehnocrații, nu, ei nu-și asumă erorile și deciziile greșite, nu răspund în fața nimănui.

Spun aceste lucruri și pentru că urmează alegerile europene, altă încercare pentru președinția României. Demnitatea de europarlamentar nu este, nu poate fi, o recompensă pentru niște politicieni, sau clienți ai lor, ci o împlinire pentru cariere politice exemplare, în slujba cetățenilor și a națiunilor europene. Este momentul ca elitele politice să se întâlnească din nou cu cetățenii, pe agenda publică, și cu un proiect comun, acela al integrării europene, de care să se bucure toți membrii Uniunii.

Ce avertisment lanseaza Iliescu :

Sunt convins că Președinția României va fi un succes, pentru că avem și mândria, și demnitatea, de a arăta că nu de puține ori am fost judecați greșit, că românii pot oferi Europei valori și proiecte, cu fața la viitor”, a scris fostul presedinte pe blogul personal.

Claudiu Săftoiu îi reproșează lui Ludovic Orban comandarea unui sondaj de opinie pentru stabilirea listei finale a liberalilor care vor reprezenta România la Bruxelles, în condițiile în care deja 47 de liberali s-au înscris, iar liderul PNL s-a antepronunțat în cazul primarilor Mircea Hava și Gheorghe Falcă, spunând că vor ajunge la Bruxelles. Claudiu Săftoiu anunță că și-a depus candidatura pentru alegerile europarlamentare și își exprimă speranța ca sondajul „să fie corect desfășurat”.

Sondajul de opinie comandat de PNL, pentru măsurarea sociologică a candidaților pentru alegerile europarlamentare din luna mai 2019, a fost aprobat în BPN, și reprezintă unul dintre criteriile importante, pentru stabilirea listei finale a liberalilor care vor reprezenta România la Bruxelles.

Mă număr printre cei 46-47 liberali din intreaga țară, care și-au depus, la termen, candidatura pentru alegerile menționate. Am înregistrat un dosar care cuprinde un CV profesional, activitatea politică in PNL, precum și proiectul politic personal pentru Bruxelles.

Ca toți cei 47 de liberali înscriși, nutresc speranța ca sondajul să ne cuprindă pe toți, și să ofere o calibrare optimă a listei PNL, la nivel național. Încă sunt convins că cei mai merituoși liberali vor prinde lista finală, pentru că ei se vor dovedi a fi, conform sondajului, cei mai respectați, mai cunoscuți, mai apreciați și mai competenți liberali, pe care opinia publică – electoratul îi percepe drept reprezentanții cei mai potriviți pentru apărarea intereselor țării în Europa.

Ca și ceilalți liberali, sper ca sondajul să fie corect desfășurat și, de asemenea, corect prezentat conducerii naționale PNL și opiniei publice.

Cel care este direct răspunzător de lista la europarlamentare a PNL este președintele partidului. Așa am înțeles. Prin urmare, președintele PNL este obligat să asigure o competiție liberă, deschisă, democratică, nepărtinitoare, în etapa alegerilor interne.

Fără ante-pronunțări, fără favoritisme, fără comenzi de nerefuzat, fără datorii mai vechi, care trebuie întoarse.

Înțeleg că sondajul costă aproximativ 300 000 de euro și că este utilizată o casă de sondaje, cu care doamna Raluca Turcan a mai lucrat, la Sibiu și nu numai. Să fie primit!

Mai mult, sondajul ar presupune chestionarea a aproximativ 25 000 de cetățeni din toate regiunile țării, de unde ar trebui să provină reprezentanții liberali pentru europarlamentare.

Costul neobișnuit, uriaș, al cercetării sociologice comandate de partidul meu presupune, se pare, o contribuție de 3500 euro, pentru fiecare filială PNL, la care se adaugă o sumă egală, atrasă de la centru, în contul fiecărei filiale.

Semnele de întrebare răsar și răsar, pentru mine:
1) cum a fost selectată firma de cercetări sociologice?
2) cum s-a ajuns la suma vehiculată în presă, pentru plata unui sondaj de opinie la nivel național?
3) cine vor fi sutele, chiar miile de agenți de sondare, care vor chestiona zeci de mii de români? Sunt aceștia voluntari liberali, plătiți la bucată, pentru fiecare chestionar, ori sunt doar angajații firmei de sondaje?
4) vor fi respectate procedurile sociologice, criteriile prestabilite științific, precum chestionarea prin „pasul sociologic”?
5) cine va avea acces la baza de date a sondajului? Cum va fi autentificat/validat rezultatul final?
6) cum au fost formulate intrebările sondajului, referitor la favorabilitatea și notorietatea celor care doresc sa participe la alegerile europarlamentare?

Aștept un tratament egal, colegial, liberal, al celor care au organizat mega-sondajul PNL, pentru alegerile europarlamentare de la anul.

Si, o ultimă mare nedumerire: liderul național al PNL îi asigură public pe unii dintre competitorii aflați în plin proces de evaluare că vor fi sigur plasați pe locuri direct eligibile, pe lista finală a partidului.

Astfel, de exemplu, până acum știm sigur – din gura șefului politic – că, în mai 2019, primarii liberali Mircea Hava și Gheorghe Falcă vor ajunge la Bruxelles, ca europarlamentari PNL.

Ca să vezi: o astfel de ante-pronunțare nu ar vicia cumva cercetarea sociologică în curs, comandată și plătită de membrii liberali?

Reamintesc, sondajul care departajează competitorii nu a fost încă terminat.

Exemple de ante- pronunțare mai sunt. Și nu e bine. Pentru că așa, de ce mai e nevoie de sondajul de opinie, câtă vreme se știu deja merituoșii câștigători?

De ce, Ludovic?”, scrie Claudiu Săftoiu pe Facebook.

Rezultatele europarlamentarelor a dat peste cap  conducerea partidului

 Scorul sub 20% obţinut de PNL la alegerile europarlamentare a declanşat un adevărat iureş în interiorul partidului. În numai câteva ore, liberalii s-au trezit din ALDE în PPE, fără lideri, care au demisionat, dar tot cu Crin Antonescu preşedinte, iar membri cu state vechi au fost daţi afară din partid.

Nebunia a început de dimineaţă, imediat după ce BEC a anunţat primele rezultate oficiale ale scrutinului europarlamentar de duminică. Crin Antonescu a apărut într-o conferinţă de presă în care a anunţat că va propune conducerii partidului ca europarlamentarii liberali să adere la grupul Popularilor Europeni (PPE), chiar dacă statutul prevede că PNL e membru al Alianţei Liberalilor şi Democraţilor Europeni(ALDE). “Este o decizie pe care eu o voi propune şi care sper să fie adoptată – nu ne putem asuma riscul ca Comisia Europeană să fie condusă de un preşedinte socialist (…) există o compatibilitate doctrinară, de orientare strategică”, a spus Antonescu.

Întrebat dacă va demisiona aşa cum a promis, Antonescu a spus că nu există niciun fel dubiu în legătură cu acest lucru. “Un preşedinte de partid nu îşi dă demisia în faţa presei ci, pentru că este o decizie politică, o face în faţa partidului său”, a spus liderul PNL, adăugând că decizia sa nu va fi supusă unui vot în Biroului Politic Naţional.

La scurt timp după conferinţa lui Crin Antonescu, prim-vicepreşedintele PNL, Klaus Iohannis şi-a anunţat de la Sibiu demisia din funcţiile pe care le deţine în partid. “Având în vedere rezultatele obţinute de PNL la scrutinul de ieri şi mă refer aici mai mult la rezultatele obţinute în municipiul Sibiu decât la nivel de ţară, care şi ele sunt proaste, în acest context vă informez că am demisionat în această dimineaţă din calitatea de prim-vicepreşedinte al PNL şi din calitatea de membru în Biroul Politic. Am informat preşedintele partidului despre acest pas”, a precizat Iohannis.

Tăriceanu, înjurat şi dat afară din şedinţă

A urmat şedinţa Biroului Politic Naţional (BPN), în care propunerea ca PNL să adere la PPE a fost aprobată şi înaintată Delegaţiei Permanente şi s-a votat împotriva unei colaborări cu PSD. “O decizie politică foarte importantă, fără echivoc, a fost aceea de a exclude orice colaborare în plan guvernamental şi în plan parlamentar cu PSD”, a anunţat Antonescu. Înaintea şedinţei BPN, el s-a întâlnit într-o şedinţă restrânsă cu un grup de lideri apropiaţi în care s-a decis o demisie în bloc, dar formală, a conducerii PNL, urmând ca demisionarii, în frunte cu el, să rămână interimari la cârma partidului, până la congresul ce va alege noi lideri. De asemenea, ei au decis excluderea din partid a liberalilor care susţin refacerea USL, consideraţi “trădători”.

După BPN, liberalii s-au reunit în Delegaţia Permanentă unde, însoţit de Radu Stroe, Daniel Chiţoiu şi Adrian Gerea a venit şi fostul premier Tăriceanu, reîntors în PNL, dar căruia Crin Antonescu i-a contestat calitatea de membru al partidului. În acest context, Tăriceanu a fost nevoit să plece din şedinţă după doar 10 minute. El a explicat că, la propunerea lui Ludovic Orban, care a contestat calitatea sa de membru PNL, Delegaţia Permanentă a decis că nu poate participa la reuniunea conducerii partidului. Tăriceanu a susţinut că PNL, în loc să facă o analiză a votului şi să “decodifice” mesajul dat de electorat, “continuă să ia decizii extrem de importante” precum aderarea la PPE sau viitoare alianţe cu partide de pe scena politică românească. De asemenea, Tăriceanu a mai spus că actuala conducere a PNL este demisionară şi nu mai are legitimitate, ca şi deciziile luate în Delegaţia Permanentă. “Se merge în acelaşi stil dictatorial şi sigur că consecinţele probabil că din păcate se vor agrava. (…) Nu în acest fel se conduce un partid”, a mai spus fostul premier.

Radu Stroe, exclus din partid

După şedinţă, Crin Antonescu a declarat că Delegaţia Permanentă a luat act de decizia sa şi a BPN de a demisiona, urmând ca data congresului să fie stabilită mâine. El a precizat că împreună cu membrii BPN va exercita prerogativele de conducere administrativă până la data congresului PNL. De asemenea, Delegaţia Permanentă a decis excluderea din PNL a fostului ministru Radu Stroe, susţinător al refacerii USL. “Regret nespus că PNL să îndreaptă cu paşi vertiginoşi către o prăpastie”, a comentat Stroe decizia, adăugând că ia în calcul o colaborare cu PSD. El l-a criticat dur pe Crin Antonescu, spunând că nu-l mai vede prezidenţiabilul PNL. “Nu, exclus. Domnul Antonescu, după părerea mea, şi-a încheiat cariera politică în această chestiune. El a făcut-o, cu grupul lui. Nu asta mă deranjează, ci că a adus partidul în această zonă, a lui 14%, al atâtor aleşi locali care vor trebui să facă ture în stânga sau dreapta pentru a putea supravieţui până la alegerile din 2016”, a spus Stroe.

De altfel, după deciziile de luni Antonescu se află pe un teren minat, Ludovic Orban exprimându-şi dorinţa de a candida la şefia PNL, în timp ce Daniel Chiţoiu îl susţine pe Tăriceanu.

ALDE: PNL lângă Băsescu

Totodată, Delegaţia Permanentă a aprobat trecerea PNL la PPE, Antonescu afirmând că există o compatibilitate doctrinară între popularii europeni şi liberali. El a fost susţinut şi de soţia sa, Adina Vălean, proaspăt realeasă europarlamentar pe lista PNL, într-o postare pe Facebook. “Domnul Ponta nu are cum să înţeleagă orientări doctrinare, pentru că el nu are doctrină, iar PSD-ul este sfâşiat între doctrina Ion Iliescu şi doctrina poşetelor. Eu cred că locul PNL în noul Parlament European este în grupul PPE, pentru că, din păcate, orientarea partidelor care compun acum grupul ALDE este majoritar centru-stânga”, a susţinut Vălean.

Dacă liberalii europeni s-au declarat surprinşi de decizia PNL, popularii europeni, prin Joseph Daul, au salutat-o, anunţând că sunt gata să demareze rapid procedurile de aderare a liberalilor la PPE. Liderii ALDE susţin că delegaţia PNL în PE se alătură lui Traian Băsescu prin intrarea în PPE şi îşi arată slăbiciunea în loc să îşi întărească poziţia în Legislativul UE. “Rezultatul alegerilor arată că Grupul ALDE rămâne al treilea grup ca mărime în Parlamentul European. Fără sprijin de la ALDE, nicio decizie nu poate fi luată”, se arată într-o declaraţie comună a preşedintelui ALDE, Graham Watson şi a liderului Grupului ALDE, Guy Verhofstadt.

În opinia premierului Ponta, trecerea PNL la PPE poate afecta imaginea externă a României. “Este o îngrozitoare minciună. Eu ţin minte că acum o săptămână spunea: «Noi suntem liberali şi aşa rămânem». Pentru imaginea României este un lucru foarte prost. Numai în România s-a întâmplat de două ori, nu o dată, ca un lider de partid să îşi ia partidul peste noapte şi să şi-l ducă dintr-o familie în alta. Nu mai există niciun precedent. Cei de la Bruxelles, Strasbourg nu or să vorbească despre Antonescu, că nu ştiu cine este Antonescu, vor vorbi despre faptul că în România, a doua oară, un partid candidează într-un fel – PD-ul era socialist şi PNL-ul erau liberali şi, peste noapte, pentru că aşa decid liderii, trec la altă familie politică. Trădătorii şi traseiştii sunt primiţi şi în PE, dar sunt dispreţuiţi, cum sunt şi în România”, a declarat Ponta.