Bulgaria a luat-o înainte României și va trece la moneda euro în ianuarie 2026. Țara noastră, deși nu are o dată clară pentru adoptarea monedei unice europene, va dispune de întreaga dotare tehnologică necesară pentru tipărirea bancnotelor euro. Însă decizia finală privind trecerea efectivă depinde de îndeplinirea unor criterii economice stricte. Până atunci, cetățenii români care călătoresc în Bulgaria trebuie să fie atenți: începând cu data de 8 august 2025, toate prețurile din magazinele bulgare vor fi afișate dublu, atât în leva, cât și în euro.

Măsuri de pregătire în Bulgaria: Afișarea prețurilor în leva și euro

Începând cu 8 august 2025, toți retailerii din Bulgaria sunt obligați să afișeze prețurile în ambele monede — leva și euro — atât în magazinele fizice, cât și în unitățile comerciale online, conform legii adoptate pentru pregătirea aderării la zona euro. Această măsură va rămâne în vigoare până în 8 august 2026, asigurând o tranziție graduală și transparentă pentru consumatori.

Trecerea la moneda euro

Reglementarea impune ca ambele prețuri să fie afișate unul lângă altul, folosind același font, aceeași mărime și culoare, pentru a evita orice confuzie. Ofertele promoționale trebuie marcate clar și distinct de prețul standard. Există totuși excepții pentru taxiuri, benzinării și vânzările de țigări, unde afișarea dublă nu este obligatorie, potrivit Novinite.

Retailerii au primit o perioadă de grație de două luni, până în 8 octombrie 2025, pentru a-și adapta sistemele informatice la aceste noi cerințe. Rata oficială de conversie este fixă și stabilită la 1,95583 leva pentru un euro.

Trecerea la moneda euro. Măsuri anti-speculative și transparență sporită

Pentru a preveni creșterile nejustificate de prețuri în contextul introducerii euro, Bulgaria a instituit măsuri anti-speculative ce vor rămâne în vigoare până în 8 august 2026. Astfel, orice majorare nejustificată de prețuri poate fi sancționată de autorități, care pot interveni chiar și fără aprobarea prealabilă a Parlamentului.

Mai mult, firmele cu o cifră de afaceri de peste 10 milioane de leva trebuie să publice săptămânal, pe site-urile lor, prețurile finale la bunurile de consum de bază, precum alimente, băuturi, tutun și medicamente. Această măsură vizează creșterea transparenței și informarea corectă a consumatorilor.

Temeri și opinii în rândul bulgarilor

Un sondaj recent arată că aproape 60% dintre bulgari sunt îngrijorați de impactul economic al trecerii la euro, mai ales de posibila creștere a prețurilor. Un procent semnificativ menționează că se simt insuficient informați despre procesul de aderare, iar o parte sunt influențați de campanii negative care amplifică temerile legate de schimbarea monedei.

Există și atașament emoțional față de leva, iar un mic procent rămâne ezitant sau nehotărât în fața schimbării, fapt ce reflectă complexitatea unei tranziții economice majore.

România și pregătirile pentru adoptarea monedei euro

România, deși nu a anunțat încă o dată oficială pentru trecerea la euro, face pași importanți pe plan tehnologic. Cristian Popa, președintele Comisiei de numismatică din Banca Națională a României (BNR), a declarat că, până la finalul acestui an, România va dispune de toate echipamentele necesare pentru tipărirea bancnotelor euro.

„Atât Imprimeria BNR, cât și Monetăria Statului au făcut investiții majore în tehnologii de ultimă generație: prese de înaltă precizie pentru baterea monedelor bimetalice, echipamente pentru gravare laser, tratamente termice pentru matrițe și alte instalații specializate. Totodată, resursele umane sunt bine pregătite, cu specialiști cu experiență de zeci de ani în fabricarea bancnotelor și monedelor”.

Această infrastructură tehnologică de vârf reprezintă un obiectiv esențial pentru aderarea României la zona euro, însă adoptarea efectivă va depinde și de îndeplinirea criteriilor economice de la Maastricht, unde sunt încă necesare progrese substanțiale.

Cum va arăta moneda euro în România

În ceea ce privește designul, monedele euro vor avea o față comună pentru toate țările membre, iar pe cealaltă parte vor purta un simbol specific României, conform cerințelor Băncii Centrale Europene (BCE). Bancnotele euro, în schimb, nu conțin elemente naționale, iar BCE lucrează în prezent la un proces de reproiectare, vizând durabilitate și sustenabilitate. Tema viitoarelor bancnote va fi decisă în urma unui concurs public lansat recent de BCE, iar două teme principale au fost deja propuse: „Cultura europeană” și „Râuri și păsări”.

Moneda naţională a pierdut teren și azi în raport cu euro, care a fost calculat de Banca Naţională a României (BNR) la 5,0770 lei: Este vorba despre creştere cu 0,19 bani (+0,03%) faţă de cotaţia din ziua anterioară, 5,0751 de lei.

Totodată, miercuri, leul a scăzut și în faţa dolarului american, care a fost cotat la 4,3974 lei, mai mult cu 1,36 bani (+0,31%), comparativ cu marţi, când s-a situat la 4,3838 lei.

Moneda naţională s-a depreciat şi în raport cu francul elveţian, calculat de BNR la 5,4594 lei, în creştere cu 1,46 bani (0,26%), faţă de 5,4448 lei, cotaţia anterioară.

Curs valutar, 30 iulie. O nouă zi de regres pentru moneda națională

Gramul de aur s-a scumpit din nou și a ajuns la valoarea de 470,9900 lei, de la 468,8607, atât cât a fost cotația şedinţa precedentă.



Cursul valutar rezultat din cotaţiile anunţate, miercuri, 30 iulie, de băncile autorizate să opereze pe piaţa valutară:

MONEDA SIMBOL RON

1 Euro EUR 5,0770 1 Dolar american USD 4,3974 1 Dolar australian AUD 2,8567 1 Leva bulgărească BGN 2,5958 1 Dolar canadian CAD 3,1907 1 Franc elveţian CHF 5,4594 1 Coroană cehă CZK 0,2066 1 Coroană daneză DKK 0,6804 1 Liră egipteană EGP 0,0902 1 Liră sterlină GBP 5,8792 100 Forinţi maghiari HUF 1,2727 100 Yeni japonezi JPY 2,9705 1 Leu moldovenesc MDL 0,2572 1 Coroană norvegiană NOK 0,4313 1 Zlot polonez PLN 1,1882 1 Rublă rusească RUB 0,0535 1 Coroană suedeză SEK 0,4557 1 Liră turcească TRY 0,1083 1 Rand sud-african ZAR 0,2462 1 Real brazilian BRL 0,7888 1 Renminbi chinezesc CNY 0,6124 1 Rupie indiană INR 0,0503 100 Woni sud-coreeni KRW 0,3182 1 Peso mexican MXN 0,2348 1 Dolar neo-zeelandez NZD 2,6186 1 Dinar sârbesc RSD 0,0433 1 Hryvna ucraineană UAH 0,1052 1 Dirham Emiratele Arabe AED 1,1972 1 Baht thailandez THB 0,1354 1 Dolar din Hong Kong HKD 0,5602 1 Shekel israelian ILS 1,3056 100 Rupii indoneziene IDR 0,0268 1 Peso filipinez PHP 0,0764 100 Coroane islandeze ISK 3,5703 1 Ringgi malaysian MYR 1,0365 1 Dolar singaporez SGD 3,4129 1 Gram de aur XAU 470,9900 1 DST XDR 5,9883

Cursurile pieţei valutare sunt calculate de Banca Naţională a României pe baza cotaţiilor practicate de societăţile bancare autorizate să efectueze operaţiuni pe piaţa valutară. Lista nu implică obligativitatea utilizării cursurilor valutelor şi aurului în tranzacţii efective de schimb valutar şi înregistrări contabile.

Dolarul american a înregistrat joi o depreciere importantă, atingând cel mai scăzut nivel din ultimii trei ani. Scăderea este determinată de incertitudinile privind independența Rezervei Federale și influențele politice tot mai evidente asupra acesteia.

Dolarul american resimte presiuni majore din cauza influențelor politice asupra Rezervei Federale



Dolarul american a înregistrat joi o depreciere semnificativă, atingând cel mai slab nivel din ultimii trei ani. Scăderea vine pe fondul unei serii de declarații și semnale care ridică semne de întrebare asupra independenței Rezervei Federale (Fed), banca centrală a SUA. Președintele Donald Trump a criticat public actualul lider al Fed, Jerome Powell, sugerând posibile înlocuiri care ar putea conduce la o politică monetară mai puțin autonomă și mai favorabilă dobânzilor scăzute, relatează Reuters.

Investitorii își reorientează portofoliile

Declarațiile recente ale guvernatoarei Fed Michelle Bowman, care a indicat o posibilă reducere a dobânzilor, întăresc percepția că deciziile băncii centrale pot deveni tot mai dependente de presiuni politice. Această perspectivă a determinat investitorii să-și regândească alocările valutare, iar dolarul a pierdut deja 10% din valoare în 2025, orientându-se spre cel mai slab an din ultimele două decenii.

Moneda americană a suferit o depreciere accentuată în raport cu principalele valute, deși la începutul săptămânii a beneficiat de o scurtă perioadă de stabilitate, datorată afluxului de capitaluri sigure cauzat de tensiunile din Orientul Mijlociu.

Europa analizează impactul slăbirii dolarului și riscurile unei dependențe reduse de sprijinul Fed

În Europa, slăbirea dolarului a atras atenția autorităților financiare. Banca Centrală Europeană a cerut instituțiilor din zona euro să analizeze scenarii fără sprijinul Fed în situații de criză, în timp ce Germania ridică din nou problema siguranței rezervelor de aur păstrate în SUA. Analiștii ING estimează că euro ar putea ajunge la 1,20 dolari dacă trendul de depreciere a monedei americane continuă, în timp ce un studiu al OMFIF arată că majoritatea administratorilor de rezerve valutare sunt reticenți în a investi în dolar din cauza climatului politic instabil din SUA.

Cursul valutar oficial, anunțat joi de Banca Națională a României (BNR), Leul a fost stabilit la 5,0564 lei pentru un euro, comparativ cu 5,0730 lei, cât era miercuri.

BNR, curs valutar: Leul se apreciază din nou față de euro 

Euro se depreciază ușor în raport cu moneda națională. Cursul oficial anunțat de BNR. Pe piața interbancară, la ora 13:11, ultima cotatie a euro era de 5,05694 lei pentru un euro.

După cum se poate observa, moneda euro a înregistrat o ușoară depreciere, ajungând la 5.0564, în scădere cu 0.0284 față de 5.0848. Aceasta sugerează că sentimentul optimist al investitorilor rămâne în continuare puternic.

Și dolarul american a înregistrat o depreciere semnificativă, ajungând la 4,4749 lei, față de 4,5188 lei, ceea ce reprezintă o scădere de 0,0439 unități în comparație cu ziua de luni, 21 mai.

Cursul Băncii Naționale pentru alete monede

Lira sterlină a suferit o depreciere minoră, ajungând la 5.9985, față de 6.0422, ceea ce reprezintă o scădere de 0.0437 unități. Această depreciere este semnificativă, deoarece lira sterlină se află din nou sub pragul psihologic de 6 lei.

– Lira sterlină: 5,9985 lei, de la 6,0028 lei.
– Francul elvețian: 5,4163 lei, de la un curs de 5,4280 lei.
– Aurul: 476,1060 lei pentru un gram, față de 476,6088 lei, potrivit BNR

BNR și fluctuațiile cursului valutar

Mai trebuie menționat faptul că fluctuațiile cursului valutar sunt determinate de o serie de factori, inclusiv politicile monetare ale BNR și ale altor bănci centrale.

De asemenea, factorul politic joacă un rol semnificativ, mai ales în contextul actual al României după alegerile prezidențiale care au perturbat piața valutară dar și bursa.

Astfel de situații pot provoca variații, cum ar fi cele observate marțea, miercurea și joia trecută, atunci când leul a crescut, după care cursul s-a stabilizat pe un nou nivel, ușor peste sau sub 5.10 lei pentru un euro.

Mai exact, moneda naţională s-a depreciat, marţi, în raport cu euro, care a fost calculat de Banca Naţională a României (BNR) la 5,0848 lei, în creştere cu 5,33 bani (+1,06%) faţă de cotaţia precedentă, de 5,0315 lei.

Tot marți, leul a înregistrat o depreciere față de dolarul american, care a fost cotat la 4,5188 lei, în creștere cu 5,57 bani (+1,25%) față de luni, când valoarea sa era de 4,4631 lei.

Doar două zile a rezistat minunea. Banca Națională a României (BNR) a publicat marți, 14 mai 2025, un nou curs de referință în care moneda națională se depreciază din nou în raport cu euro. Potrivit datelor oficiale, un euro a fost cotat la 5,1036 lei, în creștere față de ziua precedentă, când cotația fusese de 5,0991 lei.

Doar două zile a rezistat minunea. Evoluție vine după două zile în care leul părea să fi avut o ușoară revenire, dar tendința generală a lunii mai continuă să fie una de slăbire în fața monedei europene.

Doar două zile a rezistat minunea. Ce s-a întâmplat cu leul

Evoluție tensionată după primul tur al alegerilor prezidențiale

Scăderea valorii leului are loc într-un context marcat de incertitudine politică, după desfășurarea primului tur al alegerilor prezidențiale. Rezultatele preliminare și tensiunile generate de posibila accedere în turul al doilea a unui candidat eurosceptic au alimentat temerile investitorilor.

Pe 6 mai 2025, cursul euro depășea pentru prima dată pragul psihologic de 5 lei, atingând 5,0378 lei. Ulterior, în data de 8 mai, a fost înregistrat un nou record istoric, de 5,1222 lei pentru un euro, potrivit datelor BNR.

În acel moment, leul consemna cea mai mare depreciere din ultimii ani, ceea ce a determinat reacții atât din zona financiară, cât și din zona politică.

Declarații oficiale privind intervențiile BNR

În fața deprecierii rapide a monedei naționale, Banca Națională a României a intervenit pe piața valutară. Potrivit unei declarații din partea guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, instituția a acționat „în mod prudent” pentru a evita „excesul de volatilitate” și a menține încrederea în piață.

„Monitorizăm permanent evoluțiile pieței valutare și acționăm doar atunci când este necesar pentru a limita fluctuațiile nesustenabile. Nu dorim o stabilizare artificială a cursului, dar nici nu vom permite speculațiile să scape de sub control”, a declarat Isărescu, citat de Agerpres, în cadrul unei conferințe de presă susținute la începutul lunii.

Ce spun analiștii despre viitorul cursului euro-leu

Economiștii avertizează că presiunea asupra leului ar putea continua în perioada următoare, mai ales dacă incertitudinile politice nu se diminuează. Potrivit unei analize publicate de Banca Transilvania, este posibil ca nivelul de 5,10 lei/euro să devină o „nouă normalitate” pe termen mediu.

„Vedem o combinație între factori politici, dezechilibre fiscale și presiuni externe. În lipsa unor măsuri concrete și a unui semnal clar de stabilitate politică după alegeri, leul ar putea rămâne în zona actuală sau chiar să coboare sub noi presiuni în lunile următoare”, se arată în analiza băncii.

La rândul său, economistul-șef al ING Bank România, Ciprian Dascălu, a declarat pentru Bloomberg că „piața a reacționat emoțional la rezultatul primului tur, dar este nevoie de măsuri rapide pentru a calma piețele financiare”. El susține că politica fiscală și măsurile de consolidare bugetară vor juca un rol esențial în perioada următoare.

Reacțiile pieței și comportamentul investitorilor

Pe fondul deprecierii leului, investitorii instituționali au început să devină mai prudenți în ceea ce privește plasamentele în titlurile de stat românești. Randamentele acestora au crescut cu peste 0,40% în ultimele zece zile, semn că încrederea este afectată de instabilitatea politică.

Totodată, ieșirile de capital din România s-au intensificat, potrivit unor surse citate de Reuters, iar rezervele valutare ale BNR au fost folosite în mod activ pentru a atenua presiunea pe curs. În raportul său lunar, banca centrală notează că în luna aprilie a cheltuit „sume importante” pentru stabilizarea pieței valutare, fără a da însă cifre exacte.

Euro ar putea rămâne peste pragul de 5 lei

În lipsa unui guvern stabil și a unei direcții economice clare, specialiștii consideră că moneda europeană ar putea rămâne la un nivel ridicat față de leu și după încheierea alegerilor. Potrivit prognozelor Erste Group, cursul ar putea fluctua între 5,10 și 5,15 lei până în luna iulie, cu o posibilă scădere abia spre finalul anului.

„Este puțin probabil ca leul să revină sub 5 lei în perioada următoare, dacă nu vedem un set de politici coerente și susținute pentru relansarea încrederii în economie. De asemenea, inflația internă și deficitele fiscale trebuie ținute sub control pentru a limita riscurile macroeconomice”, arată raportul citat.

Situația monedelor din regiune

România nu este singura țară din Europa Centrală și de Est care se confruntă cu presiuni pe moneda națională. Zlotul polonez și forintul maghiar au înregistrat, de asemenea, deprecieri în ultimele săptămâni, pe fondul tensiunilor geopolitice și al incertitudinilor economice globale.

Cu toate acestea, ritmul de depreciere al leului a fost mai accentuat, ceea ce semnalează o problemă internă suplimentară, legată în principal de riscurile politice.

Noi majorări de prețuri. În contextul unei deprecieri abrupte a monedei naționale, Asociația Națională a Exportatorilor și Importatorilor din România (ANEIR) atrage atenția asupra unui val de scumpiri care va afecta întreaga economie.

Noi majorări de prețuri. Președintele ANEIR, Mihai Ionescu, a declarat că impactul se va resimți pe toate palierele: materii prime, echipamente industriale, dar și produse de consum, inclusiv alimente.

„Este una dintre cele mai grele perioade din ultimii 10 ani. Ne îngrijorează în mod special importurile, pentru că două treimi din exporturile României se bazează pe materii prime și componente importate”, a afirmat Mihai Ionescu.

De ce urmează majorări de prețuri în România

Deprecierea accelerată a leului a fost resimțită în mod direct în tranzacțiile comerciale, mai ales în cazul importurilor din spațiul european și asiatic. Potrivit lui Ionescu, deși reacția pieței este în parte una emoțională, consecințele sunt reale și rapide.

„Fluctuația cursului este, din punctul nostru de vedere, o reacție emoțională, dar pentru importatori efectele sunt concrete. Orice ajustare negativă se vede imediat în prețul materiei prime, al echipamentului și ulterior în produsul final”, a explicat președintele ANEIR.

România, dependentă de importuri: efectul va fi în lanț

România importă o parte importantă din produsele sale de consum, inclusiv din segmentul alimentar, ceea ce amplifică riscul de scumpiri rapide. Acestea vor afecta atât consumatorul final, cât și producătorii autohtoni, care lucrează în principal cu materii prime din afara țării.

„Nu doar exportatorii au de suferit, ci întreaga economie. O scumpire în lanț va afecta atât companiile mici, cât și marile lanțuri de distribuție. Cu cât întârziem mai mult luarea unor măsuri fiscale și monetare clare, cu atât mai sever va fi impactul”, a adăugat Ionescu.



Situația politică internă amplifică dezechilibrul economic

Deprecierea leului are loc într-un context politic tensionat, marcat de incertitudine și lipsa unor măsuri clare din partea autorităților. Instabilitatea politică a contribuit la reacția negativă a pieței valutare, investitorii retrăgând capital sau evitând plasamentele în moneda națională.

Mihai Ionescu a precizat că România traversează „cel mai greu moment economic din ultimii 10 ani”, iar lipsa de predictibilitate afectează grav încrederea în economia locală.

Exporturile României, sub presiune: efectul de bumerang

Un alt aspect esențial semnalat de ANEIR este că o parte considerabilă a exporturilor românești depinde de importuri procesate. Cu alte cuvinte, dacă prețul materiilor prime și al componentelor crește din cauza cursului valutar, și produsele finite destinate exportului devin mai scumpe și mai puțin competitive.

„Chiar dacă exporturile par avantajate de un leu slab, în realitate nu este așa. Cele mai multe produse exportate sunt asamblate aici, dar conțin componente aduse din afară. Scumpirea acestora reduce marjele de profit și poate afecta comenzile viitoare”, a mai declarat Mihai Ionescu pentru Profit.ro.

Ce urmează? ANEIR cere intervenție rapidă din partea statului

Asociația solicită măsuri rapide din partea guvernului și a Băncii Naționale a României pentru a tempera deprecierea leului și a proteja stabilitatea economică. Printre soluțiile propuse se numără:

– măsuri fiscale clare și sustenabile pentru reducerea deficitului;

– stabilitate politică care să restabilească încrederea investitorilor;

– intervenții pe piața valutară pentru corectarea dezechilibrului major

„Trebuie să evităm o spirală a scumpirilor care să lovească direct populația. Avem nevoie de stabilitate și de decizii coerente, altfel pierdem mai mult decât competitivitate. Pierdem încrederea internă și externă”, a concluzionat președintele ANEIR.

România are termen până la începutul lunii iulie pentru a depune cererea de plată numărul 4 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care prevede implementarea reformei fiscale. Schimbările de pe scena politică ar întârzia acest pas esențial pentru planul economic. Astfel, România ar putea pierde zeci de miliarde de euro.

România, în fața unei noi provocări. Ar putea pierde zeci de miliarde de euro

Guvernul interimar întârzie adoptarea pachetului legislativ necesar cu cel puțin o lună. Această întârziere pune în pericol accesarea fondurilor aferente tranșei respective, iar dacă reforma nu este implementată, Comisia Europeană ar putea suspenda nu doar sumele rămase din PNRR, ci și întregul buget alocat României prin politica de coeziune, în valoare de aproximativ 44 de miliarde de euro, arată Știri pe surse.

O astfel de decizie ar avea consecințe grave asupra economiei.

„Se suspendă încheierea de noi angajamente legale și urmează procedura de suspendare a fondurilor”, spun sursele citate.



Oficialii europeni vin în România

Reprezentanții Comisiei Europene sunt așteptați în România pe 4 iunie. Aceștia vor face o evaluare tehnică a progreselor înregistrate în ultima perioadă. Pe baza concluziilor acestei vizite, Bruxelles-ul va elabora o propunere oficială. La finalul lunii aprilie, Guvernul României a trimis raportul către Comisie.

Totuși, există o posibilă soluție de compromis: încheierea unui acord cu Fondul Monetar Internațional. Surse guvernamentale susțin că, dacă România va reuși să stabilească un astfel de parteneriat, Comisia Europeană ar putea considera angajamentul față de FMI ca o garanție suficientă pentru continuarea reformei fiscale, întrucât cele două instituții au o abordare similară în această privință.

Guvernul Predoiu nu poate adopta proiecte legislative și ordonanțe de urgență

După demisia lui Marcel Ciolacu, Cătălin Predoiu a fost numit prim-ministru interimar. Guvernul condus de liderul PNL va avea competențe limitate. Astfel, acesta nu va putea adopta ordonanțe de urgență sau proiecte legislative.

Panică pe piețele financiare. România se confruntă cu o criză valutară fără precedent, după ce euro a depășit pragul de 5 lei, atingând 5,0378 lei pe piața interbancară. Această depreciere rapidă a leului este rezultatul instabilității politice, generată de rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale și de declarațiile alarmiste ale unor oficiali.

Panică pe piețele financiare. Purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale a României (BNR), Dan Suciu, a explicat că această evoluție a cursului euro este cauzată de creșterea ieșirilor de capital, o tendință accentuată de incertitudinea politică și economică.

„Vedem o schimbare semnificativă pe piața valutară, cu scăderea intrărilor de capital și creșterea ieșirilor.

Ne aflăm într-un moment în care trebuie să atragem lichiditate și să echilibrăm piața”, a declarat Suciu.

Reacția investitorilor

Consultantul economic Adrian Negrescu avertizează că situația politică tensionată determină investitorii să vândă titlurile românești și să își retragă capitalul din țară.

„România riscă să piardă toți cei 10-15 ani de creștere economică, dacă nu clarificăm rapid semnele de întrebare legate de finanțele publice”, a declarat Negrescu.

Acesta consideră că președintele și noul premier interimar trebuie să ofere garanții publice că România nu va intra în incapacitate de plată.

„Avem nevoie de mesaje de stabilitate, transmise de la cele mai importante instituții ale statului, pentru că temerile investitorilor sunt din ce în ce mai ample”, a subliniat Negrescu.

În plus, consultantul a criticat promisiunile populiste ale unor candidați la președinție, care ridică semne de întrebare în rândul investitorilor.

„Gândiți-vă că unul dintre candidați promite că va reduce dobânzile la toate creditele românilor, o aberație din punct de vedere economic, care ridică semne de întrebare legate de discernământul acestuia în privința temelor economice”, a explicat Negrescu.



Intervenția BNR

Pentru a menține cursul sub control, BNR a cheltuit aproape 3 miliarde de euro, însă această strategie poate atrage speculatori financiari care vor profita de volatilitatea pieței.

Economistul Iancu Guda a explicat că, în doar 36 de ore, BNR a cheltuit 4% din rezerva națională, o sumă triplu față de intervențiile din prima săptămână de pandemie și dublu față de momentul izbucnirii războiului din Ucraina.

Negrescu avertizează că menținerea artificială a cursului euro nu face decât să agraveze problema.

„Dacă BNR continuă această politică, nu va face altceva decât să atragă fondurile de investiții speculative și să transformăm tot acest joc într-un adevărat război financiar din care noi vom avea cel mai mult de pierdut”, a declarat acesta.

Riscul retrogradării

Analiștii financiari atrag atenția că România riscă să fie retrogradată de agențiile de rating internaționale.

Adrian Codîrlașu, președintele Asociației CFA România, a explicat că deficitele nesustenabile pun presiune pe economia românească.

„Deficitele gemene – fiscal și de cont curent – reprezintă principalul risc pe termen scurt. Agențiile de rating cer măsuri de consolidare fiscală urgentă pentru ca România să rămână atractivă pentru investitori,” a explicat Codîrlașu.

Negrescu susține că declarațiile politicienilor nu ajută la calmarea pieței.

„Din păcate, fostul premier Ciolacu a avut un rol covârșitor în această percepție negativă, atunci când a afirmat, în repetate rânduri, faptul că România riscă să intre în incapacitate de plată.

Nu suntem în acest scenariu”, a declarat consultantul economic.

Dolarul american a crescut luni, atingând niveluri maxime din ultimii doi ani. Indicele dolarului, care măsoară evoluţia acestuia faţă de un coş de valute importante, a urcat cu 0,24%, la 109,9, atingând un vârf de 110,17.

Dolarul american a crescut.  

Creşterea vine după ce datele de vineri au arătat o accelerare neaşteptată a creării de locuri de muncă în SUA, în decembrie, rata şomajului scăzând la 4,1%. Acest raport a determinat reducerea semnificativă a estimărilor pentru viitoare tăieri de dobândă de către Rezerva Federală.



Pieţele nu mai anticipează acum nici măcar o reducere completă a dobânzilor Fed în 2025. Datele prinvind inflaţia din decembrie, aşteptate miercuri, ar putea închide complet această fereastră, în cazul unor date care să surprindă pe partea superioară a prognozelor. Investitorii sunt pe fază.

„Investitorii monitorizează atent datele privind inflaţia, pentru a evalua dacă acestea susţin recentul ton agresiv al Fed cu privire la inflaţie,” a declarat Uto Shinohara, strateg senior de investiţii la Mesirow Currency Management din Chicago.

Euro a scăzut dramatic

Euro a scăzut cu 0,4%, la 1,0207 dolari, cel mai slab nivel din noiembrie 2022, în timp ce lira sterlină a pierdut 0,37%, coborând la 1,2151 dolari pe unitate, după ce a atins un minim de 14 luni, de 1,21 dolari pe unitate.



Lira este afectată de îngrijorările legate de costurile de împrumut şi de finanţele Marii Britanii. În Asia, yuanul chinezesc a contrazis tendinţa globală şi a crescut uşor, după ce Beijingul a luat măsuri pentru a apăra moneda prin relaxarea regulilor privind împrumuturile offshore şi prin avertismente verbale. Dolarul a scăzut cu 0,1% faţă de yuan, la 7,3547.

Dolarul rămâne o opțiune puternică

Yenul japonez s-a apreciat uşor, dolarul coborând cu 0,27%, la 157,33 yeni, pe fondul speculaţiilor că Banca Japoniei ar putea creşte prognoza de inflaţie la următoarea şedinţă de politică monetară.

Această dinamică globală confirmă că dolarul rămâne o opţiune puternică pentru investitori, spre deosebire de celelalte monede.

Creşterea dolarului american a crescut joi, pe baza aşteptărilor ca moneda să fie impulsionată anul viitor de politicile viitoarei administraţii Donald Trump, care ar urma să ridice considerabil inflația. Volumele de tranzacţionare au fost reduse joi, mulţi comercianţi fiind în vacanţă după pauza de Crăciun de miercuri.

Creşterea dolarului american 

Reglementările mai laxe ale afacerilor şi reducerile de taxe vor contribui la propulsarea creşterii americane anul viitor. Cu toate acestea, analiştii sunt de părere că restricţionarea imigraţiei ilegale şi perspectiva unor noi tarife asupra partenerilor comerciali ar putea creşte presiunile asupra preţurilor şi ar putea afecta economia pe termen mai lung.



Acest lucru a impulsionat dolarul faţă de alte valute. Creşterea îndoielilor cu privire la numărul de reduceri ale ratei dobânzii pe care Rezerva Federală le va putea întreprinde anul viitor s-a adăugat la creşterea dolarului din ultimele săptămâni.

Au fost reduse dobânzile

Banca centrală a SUA a redus săptămâna trecută dobânzile cu 25 de puncte de bază, aşa cum era aşteptat, iar preşedintele Fed, Jerome Powell, a spus că mai multe reduceri ale costurilor îndatorării depind acum de progresele viitoare în reducerea inflaţiei încăpăţânat de ridicate.

Factorii politici ai Fed şi-au ridicat previziunile privind inflaţia pentru 2025 şi şi-au redus previziunile privind rata dobânzii la 50 de puncte de bază, de la 100 de puncte de bază. Traderii de pe piaţa monetară spus că există o probabilitate de mai puţin de 50% ca Fed să facă o a doua reducere de 25 de puncte de bază.



Datele de joi au arătat că numărul americanilor care depun noi cereri pentru beneficii de şomaj a scăzut la cel mai redus nivel dintr-o lună săptămâna trecută, în concordanţă cu o piaţă a forţei de muncă din SUA, care încă este în picioare.

Și vânzările cu amănuntul din SUA au crescut cu 3,8% între 1 noiembrie şi 24 decembrie, deoarece promovarea intensă a creşterii vânzărilor în ceea ce era de aşteptat să fie un sezon de vacanţă extrem de competitiv pentru comercianţi cu amănuntul a determinat cumpărăturile de ultimă oră în rândul consumatorilor.

Euro a scăzut

Indicele dolarului a crescut joi cu 0,13%, la 108,25. Se menţine chiar sub nivelul maxim al ultimilor doi ani, de 108,54, atins vineri. Euro a scăzut cu 0,06% până la 1,0398 dolari pe unitate. Moneda unică a coborât vinerea trecută la 1,03435 dolari pe unitate, cel mai redus nivel din 22 noiembrie.

Dolarul a avansat cu 0,31% până la 157,89 yeni japonezi pe unitate. A atins un vârful de 157,93 yeni pe unitate vineri, cel mai ridicat nivel din 17 iulie.