Eduard Hellvig a transmis un mesaj cu ocazia împlinirii a 149 de ani de liberalism în România. Fostul şef al SRI spune că, în vremuri de criză, aspiraţia unui partid trebuie să fie una naţională.

Eduard Hellvig a transmis un mesaj liberalilor

Fostul şef al SRI Eduard Hellvig este optimist în ceea ce priveşte viitorul PNL. Ultimii ani au adus în rândul familiei liberale câteva nume noi de mare calitate:

„149 de ani de liberalism în România…” Este acel moment în care îti aduci aminte de familia politică din care ai plecat, şi te gândeşti. Uneori cu nostalgie, alteori cu optimism, la ce mai înseamna această familie politică în prezent.

Liberalismul nu parcurge cea mai bună perioadă a sa, la nivel global. Mai mult, este sub atacul exceselor de orice fel, fie dinspre stânga etatistă, fie dinspre populismul extremist de dreapta.

Aş evita abordările triumfaliste, uzual folosite în anii electorali. Poate şi pentru că am avut privilegiul de a urmări, de la distanţă, ceea ce s-a întâmplat o parte din aceşti ultimi ani”, se arată în mesajul publicat de Eduard Hellvig pe X.



Sprijinirea clasei de mijloc, o misiune a PNL

Eduard Hellvig atrage atenţia că o societate liberală dezvoltată este una în care clasele sociale nu sunt instigate unele împotriva celorlalte:

„Aş evita să vorbesc despre calcule, electorale sau de alt fel. Mania concentrării pe cifre (sondaje, statistici etc) este una care parazitează orice plan, orice strategie, orice gândire despre viitor.

Nu voi vorbi nici despre trecut – unul glorios pe alocuri, altul plin de episoade care se doresc rapid depăşite, şi nici despre prezent – alegerile o vor face în locul meu. Aş vrea să vorbesc, ca om cu gândire şi simţire liberală, despre cum cred că poate arăta un partid care se adresează publicului liberal, pentru anii şi decadele următoare.

Şi pot face asta, tocmai pentru că parcurgem o perioadă în care se acumulează, în societăţile democratice, foarte multe frustrări legitime. Foarte mulţi oameni sunt obosiţi după atat de multe crize mari. Inflaţia şi erodarea veniturilor sunt ultima verigă dintr-un lanţ de atacuri care i-au afectat enorm pe cei mai dinamici şi activi români. Pericolul de a căuta soluţii extremiste sau populiste este în continuare mult prea mare pentru a-l ignora. Societatea noastră este încă una în care încrederea este foarte mică, corupţia este încă prea mare. Solidaritatea este aproape absentă. Asta, chiar şi în condiţiile în care ultimii 10 ani au adus o afirmare regională, o creştere a investiţiilor şi o conectare cu Occidentul fără precedent”, a spus Eduard Hellvig.

Eduard Hellvig spune că PNL-ul de azi, şi mai ales cel de mâine, trebuie să schimbe viteza

Eduard Hellvig spune că PNL-ul trebuie să schimbe viteza şi să mărească ritmul:

„Aspiraţia unui partid, în aceste vremuri, trebuie să fie una naţională, de anvergură largă. Trebuie să ajungă să îi reprezinte pe toţi cei care vor un viitor liber şi prosper, într-o societate cu identitate naţională şi occidentală. Fără o astfel de abordare, un partid nu este, de fapt, decât un club, sau un grup de interese.

Profit de acest moment simbolic pentru a reaminti celor care vor să promoveze principiile liberale că misiunea lor este să revină la valorile lor de bază. Guvernarea sau politica de dragul funcţiilor sau a cifrelor este mereu un blestem pentru un partid, chiar şi pentru unul istoric.

Mă întreb, asa cum au făcut-o Thatcher sau Reagan, dacă nu cumva valorile clasei de mijloc sunt instinctul natural al tuturor celor care muncesc. Oare tinerii care au un loc de muncă nu îşi doresc şi ei libertate şi o şansă la prosperitate, aşa cum văd că există în jurul lor la cei mai norocoşi? Sigur că îşi doresc. Niciun om nu creşte visând să devină asistat social, să stea pe margine şi să fie ajutat cu un venit minim. Majoritatea aspiră spre un loc de muncă decent ce le oferă satisfacţie şi şanse de prosperitate. Şi majoritatea resping cu tărie politicile asistenţiale prin care bugetele sunt risipite prea mult”, a mai spus fostul șef SRI.



Fostul şef al SRI anticipează speculaţiile şi ţine să precizeze că mesajul nu este despre el sau despre viitorul său

Eduard Hellvig este de părere că liberalismul nu trece prin cea mai bună perioadă a sa:

„Şi, tocmai pentru că acesta este un instinct al tuturor, ar trebui să ne întrebăm ce simt cei care îşi doresc mai mult, dar nu pot. Înseamnă că nu au ei nici o legătură cu visul clasei de mijloc? Nu, ei sunt doar victime ale unei societăţi în care succesul nu este stimulat. Cei care apelează la stat pentru ajutorul de şomaj devin dependenţi de acesta doar când guvernul îi impinge spre soluţii etatiste.

O societate liberală dezvoltată este una în care clasele sociale nu sunt instigate una împotriva celorlalte. Ci este una în care avem solidaritate între generaţii, între oameni cu venituri diferite şi oameni cu identitate diferită. Şi una în care statul şi instituţiile sale îi servesc – discret şi eficient – pe cetăţenii liberi care vor prosperitate.

Personal, sunt optimist. Pentru că ultimii ani au adus în siajul familiei liberale câteva nume noi de mare calitate. Tineri cu bun simţ, cu educaţie, cu spirit democratic şi cu dragoste de ţară. România post-tranziţie va câstiga dacă va promova această nouă generatie şi dacă va evita erorile trecutului. Acest mesaj, cum am mai spus, nu este despre mine sau viitorul meu. Este despre şansele unei mişcări politice si a unei filosofii politice de a crede în noua generaţie.

La mulţi ani tuturor celor care gândesc şi trăiesc în spirit liberal”, a spus Hellvig.

Eduard Hellvig, comentarii acide despre Cătălin Cîrstoiu: Un candidat comun bun de pus în muzeul concordiei depline. Nu sperie și nu deoache pe nimeni

Eduard Hellvig, fostul șef al SRI, a comentat, deja în stilu-i caracteristic, alegerea medicului Cătălin Cîrstoiu ca și candidat al PSD-PNL la Primăria Capitalei.

„Din rundele de negocieri care ne-au pictat televizoarele câteva săptămâni la rând a rezultat un candidat comun bun de pus în muzeul concordiei depline.

Nu sperie și nu deoache pe nimeni.

Dacă ne întrebăm pe cine reprezintă cu adevărat, cred că răspunsul e în propoziția precedentă. Iar chestiunea cu adevărat semnificativă este de ce ai renunța la candidați cu cifre bune pentru a-ți investi încrederea în cineva cunoscut doar în comunitatea medicală?

De unde vine oare încrederea deplină în “apoliticul perfect” pentru a fi trimis să extragă voturi și din stânga și din dreapta? Ce se știe sus și nu se spune și în aval? Știm sigur că nu e vreun sondaj, vreo măsurătoare sau vreun portret-robot de tehnocrat al urbanismului.

Ni se propune un „independent” scos din joben ca să ne salveze aparent de agonia dubiilor ideologice. Total întâmplător vorbeam tot aici acum trei săptămâni despre independenți: “Oamenii noi nu au însă nimic de pierdut, nicio carieră de apărat, nicio reputație de păstrat. Când spectacolul începe să fie fluierat, își iau trusa de machiaj și își văd de drum.” Probabil că cei care l-au ales se bazează pe ceva nevăzut și neștiut, încât nu își suspectează candidatul că ar viza mai târziu fie o prea mare independență, fie o poziție publică și mai importantă. Probabil îi leagă un bromance de nezdruncinat.

Cum electoratul poate alege doar din ce are pe listă, și nu dintr-un infinit de candidați potențiali, contează așadar ce ofertă i se așterne pe buletin. Brusc devine mai relevant să fii candidat, decât să fii un candidat care adună voturi.

De adunat voturi se ocupă… ceilalți candidați. Sau partidul. Sau prietenii…

Ca în cazul oricărei figuri de ceară, însă, creșterea bruscă a temperaturii poate nărui toată povestea. Iar statuii i se înmoaie fațada, lăsând să se vadă structura din spate și să se audă vorbele lui Abraham de acum aproape două secole: “Poți păcăli o parte din oameni tot timpul și pe toți oamenii o parte din timp, dar nu poți păcăli toți oamenii tot timpul.”’, a scris fostul șef al SRI pe X

Reformele luate de Guvern în această perioadă ar putea avea impact asupra viitoarelor alegeri. Cu toate acestea, Marcel Ciolacu se arată optimist cu privire la șansele pe care le are PSD în următorul an electoral.

Fondurile din PNRR reprezintă cea mai importantă modalitate prin care România se poate dezvolta. Marcel Ciolacu, președintele PSD, spune că nu poate amâna adoptarea anumitor decizii politice, chiar dacă acestea pot afecta scorul partidului la următoarele alegeri.

Marcel Ciolacu își asumă măsurile luate în Guvern

Președintele PSD spune că nu poate să amâne anumite decizii politice, chiar dacă îl pot afecta la viitoarele alegeri:

”Mult prea mulți politicieni în România au luat decizii electorale și nici unul nu a câștigat. Toți au încercat să își conserve voturile, au evitat decizia și au dus-o mai încolo. Eu nu pot să evit deciziile!

Acesta își propune să îndeplinească cât mai multe puncte din PNRR:

„Eu am de îndeplinit jaloanele din PNRR, am de luat decizii. Dacă pierdem banii din PNRR și aderarea la OECD, atunci pot să mă duc la pescuit. Eu vreau să mă duc la pescuit, dar vreau să știu că am făcut ceea ce trebuie, să mă pot uita în ochii oamenilor să spun că am făcut tot ceea ce a trebuit.”, a explicat Marcel Ciolacu.

Eduard Hellvig spunea anterior că România lui Ciolacu nu este o țară ordonată

Fostul șef SRI, Eduard Hellvig, afirma că România lui Ciolacu „nu este o țară ordonată”. Acum, președintele PSD a transmis că este pregătit să îl aibă ca adversar politic:

„Avem nevoie de o Românie ordonată. Sunt ferm convins că o Românie ordonată nu poate să fie decât dacă este și bine coordonată. S-a transmis foarte clar de către electorat, că PSD-ul voia să ia totul, să câștige toate alegerile. S-a dovedit că am pierdut alegerile.

Este un lucru corect, mie îmi convine domnul Hellvig ca și adversar politic. Momentan, președintele PNL este Nicolae Ciucă.”, a mai spus Marcel Ciolacu, la Realitatea PLUS.



Marcel Ciolacu crede că are o echipă bună în jurul său care îl poate ajuta la alegerile prezidențiale
Întrebat dacă va candida la funcția de președinte al României la alegerile din 2024, liderul PSD nu a exclus total acest scenariu:

„Se cam știe în echipa mea că nu accept yesmeni. Singurul lucru pe care mi-l doresc e să mă ajute. Am o echipa bună. Nu am avut timp să mă gândesc la asta. Discuția va trebui să o am cu colegii mei, nu poți lua decizii fără cifre. Trebuie să am o discuție cu colegii mei”, a mai transmis prim-ministrul.
Marcel Ciolacu spune că nu a avut în plan să fie premier:
„Eu nu mi-am dorit să fiu nici premier. Când am fost consilier local la Buzău, nu am avut o proiecție că voi deveni premier. Nu sunt foarte convins (de alegerea drept candidat PSD la prezidențiale, n.r.)”, a mai precizat Marcel Ciolacu.

Eduard Hellvig este viitorul candidat la președinție? Această ipoteză adusă în discuție de fostul șef al PNL, Crin Antonescu, a fost analizată pe larg de jurnalistul Dan Andronic. Acesta a explicat că, pentru o candidatură la președinția României, fostul șef al SRI are nevoie de câteva elemente clare. Despre ce e vorba și ce șanse sunt ca Hellvig să îi ia locul lui Klaus Iohannis?

Jurnalistul Dan Andronic a încercat să ofere un răspuns la întrebarea dacă Eduard Hellvig poate fi luat în calcul ca viitor candidat la președinție, mai ales după discuția pe această temă lansată de Crin Antonescu. Andronic a amintit că plecarea lui Eduard Hellvig din funcția de director al SRI a pus pe mulți oameni politici pe gânduri. În opinia acestuia, o renunțare la o asemenea funcție presupune un plan de viitor, pe care Eduard Hellvig nu l-a împărtășit nimănui.

„De aceea speculațiile nu au încetat nici un moment. Oricum, cel mai important lucru este că se vorbește despre posibilitatea de a candida.

Eduard Hellvig a plecat din fruntea SRI după 100 de luni de directorat. Cel mai lung mandat din istoria scurtă a serviciului de informații. A dovedit că este un om care poate conduce această instituție, temută de oamenii politici autohtoni și apreciată de partenerii externi, fără excese de autoritate, orgolii sau încălcări ale mandatului democratic. Nu a fost o perioadă lină. Atât pe plan extern, vezi invazia din Ucraina, sau intern. Sunt convins că au existat momente tensionate, între Hellvig și Iohannis, sau cei din jurul său, dar aceste conflicte nu s-au văzut în societate. Sau în presă”, a scris Dan Andronic.

Denunțarea Protocoalelor Secrete dintre SRI și DNA, gest de curaj și demnitate

În opinia sa, gestul său de curaj și demnitate prin care în 2018 a denunțat Protocoalele Secrete dintre SRI și DNA, a fost lovitura decisivă dată Binomului Coldea-Kovesi. Acesta a arătat societății românești dimensiunea cancerului instituțional, dându-i ocazia să înceapă tratamentul.

„Dacă a reușit sau nu, asta rămâne de discutat.

De aceea nu m-aș mira ca Generalul Negru, Florian Coldea, între două călătorii la Monaco, când ațipește în avion, să se trezească transpirat, cu amintirea ședinței de Birou Executiv din ianuarie 2017, să dea spasmodic din cap, scrâșnind din dinți. Întrebându-se unde e. După care își revine, reintră în rolul de consultant al intereselor străine, mai comandă o șampanie pe Coasta de Azur și este mulțumit că este plătit cu bani foarte mulți. Străini”, a continuat Dan Andronic analiza.



Un om foarte tânăr cu o biografia extrem de densă

El a făcut și o prezentare a biografiei extrem de dense a lui Eduard Hellvig, care este un om foarte tânăr, are doar 48 de ani. Astfel, între 1998-2000, a fost consilier politic al vice-președintelui PNL, Horia Rusu, al Ministrului de Interne, Constantin Dudu Ionescu, și a fost consilier al candidatului la președinție, Mugur Isărescu. În 2004, a fost ales deputat PUR în Parlamentul României. A fost secretar al Comisiei pentru Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională și a fost membru al Adunării Parlamentare NATO. În 2006, Hellvig a fost numit printre primii europarlamentari ai României. Din 2008, s-a alăturat Partidului Național Liberal, iar în 2009 a devenit consilier al președintelui PNL, Crin Antonescu. A rămas secretar general al partidului între 2011 și martie 2014.

În 2012, a fost numit ministru al Dezvoltării Regionale și Turismului în Guvernul Victor Ponta. La alegerile parlamentare din decembrie 2012, Hellvig a fost reales ca deputat pentru Colegiul uninominal nr. 4, Ilfov. A fost vicepreședinte al Camerei Deputaților și a ocupat posturi în Comisia pentru Afaceri Europene și în Delegația României la Adunarea Parlamentară NATO. În septembrie 2013, a demisionat din Parlament pentru a-și îndeplini rolul de europarlamentar. În alegerile din 2014 a fost cel mai apropiat consilier al lui Klaus Iohannis. În 2 martie 2015 a fost numit director al SRI. Până în iulie 2023.

„O carieră politică cum puțini oameni au avut ocazia să pună pe tapet. Care nu este marcată de scandaluri. Un element extrem de important în economia discuției despre viitor. Poate că de aceea au început speculațiile despre o posibilă candidatură la președinția României”, a scris Dan Andronic.

Dan Andronic este de părere că Hellvig își va alege momentul

El a ținut să amintească recenta declarație făcută de Crin Antonescu, în emisiunea lui Marius Tucă, privind ideea unei candidaturi la președinția României a lui Hellvig.

„Cred că deocamdată este prea devreme să vorbim de planuri de viitor în cazul lui Eduard Hellvig. Pentru o candidatură la președinția României are nevoie de câteva elemente clare: acordul și sprijinul președintelui Klaus Iohannis, întoarcerea în structurile de conducere ale PNL, ocuparea unei poziții politice care să-i dea anvergură și vizibilitate, dar cel mai important lucru – o fereastră de oportunitate. Care se poate deschide. Sau nu.

Așa cum a demonstrat până acum, Eduard Hellvig este un strateg atent. Mandatul de director al SRI i-a dat acces nu numai la informații, ci și la un mod de a vedea lucrurile diferit de oamenii politici. Are microbul politicii în sânge, așa că nu va rămâne departe de jocurile de culise. Dar își va alege momentul. Care s-ar putea să nu fie 2024”, a conchis Dan Andronic în materialul publicat în evz.ro.

Eduard Hellvig a vorbit deschis despre SRI, la aproximativ o lună după ce și-a depus demisia din funcția de șef al Serviciul Român de Informații. El consideră acest mandat cel mai solicitant capitol din viața sa profesională, asta pentru că funcția l-a ținut ocupat mult timp.

Eduard Hellvig, fostul șef al Serviciului Român de Informații (SRI), a vorbit deschis despre perioada în care a fost directorul instituției. El spune că, deși a fost cel mai solicitant capitol din viața sa profesională, are sentimentul că ceva îi lipsește. Nu simte neapărat lipsa deciziilor luate la limită sau a adrenalinei pe care o ai în momentele dificile, ci îi este dor de oamenii alături de care a lucrat.

„Am încheiat acum treizeci de zile cel mai solicitant capitol din viața mea profesională. Am fost timp de 100 de luni directorul SRI și, cum se spune, asta mi-a ocupat tot timpul. Sunt probabil încă sub efectul recentei schimbări de ritm – îmi apar noi rutine, noi preocupări, alte lecturi, alte conversatii, dar și sentimentul că îmi lipsește ceva… Nu este vorba de adrenalină, de decizii la limită sau de euforia unor succese. Lipsa pe care o resimt cel mai tare este cea a oamenilor din SRI”, a scris Eduard Hellvig pe blogul său personal.

Eduard Hellvig vorbește despre personalitatea foștilor colegi din SRI

Fostul director al serviciilor secrete a mărturisește că atunci când și-a depus mandatul nu a avut cum să le mulțumească tuturor oamenilor alături de care a lucrat. Acum, la aproximativ o lună de când nu mai este în funcție, consideră că este ocazia perfectă să le trimită un gând bun tuturor angajaților SRI.

Eduard Hellvig spune în mesajul său că la început a privit circumspect persoanele noi pe care le întâlnea. Totuși, ca șef al Serviciului Român de Informații, a fost „un liberal obișnuit cu deschiderea, cu polemica și firește, tributar unor preconcepții robuste, prejudecăți care circulă amăgitor pe culoarele politicii.”

„Există în SRI o cultură de organizație care nu permite apropieri bruște și împrieteniri fulgerătoare. Nimeni nu se deschide prematur, iar extrovertiții sunt o specie rară. Orice ofițer de informații bun este și o personalitate complexă, nu neapărat ușor de gestionat. Oamenii vorbesc puțin, contextualizează mult, sunt curioși sub aparența detașării. Sunt microbiști ai profesiei și nu concep să aibă scăpări pe domeniul lor.
Par orgolioși sau chiar sunt. Sunt teribil de atenți la nuanțe, rezervați ca mod de manifestare, ascultă atent, deferent, sunt mereu preocupați să cuprindă cu mintea toate posibilitățile și orice scenariu. Inițial, ofițerii SRI par oameni cu care greu poți construi o relație. Asta până când ei descopera în tine o persoană de încredere. Când vine vorba de munca lor, ofițerii de informații devin și rămân cele mai riguroase persoane. În plus, sereiștii pe care i-am cunoscut au un sentiment acut al loialității, poate că cea mai de preț calitate a unui profesionist dintr-o echipă”, descrie fostul șef al SRI oamenii alături de care a lucrat.

Hellvig le mulțumește tuturor celor alături de care a lucrat la SRI

Fostul șef al SRI, mesaj de mulțumire pentru toți angajații instituției

Eduard Hellvig spune că prin mesajul său nu vrea să aducă un omagiu angajaților din SRI, ci vrea doar să transmită un mesaj de mulțumire și de încredere. El a precizat că „cea mai mare parte a reușitelor instituției din ultimii ani li se datorează lor, celor niciodată văzuți, preocupării și dedicației cu care și-au asumat schimbări pe care altădată nu le-am fi crezut posibile”.

„Toți angajații SRI, de la cei care efectuează analize în birouri și până la cel mai dinamic ofițer sau subofițer operativ contribuie la misiunea organizației. Cu toții sunt mândri atunci când organizația lor apare sus în sondajele de opinie privind încrederea populației, fiecare din ei este afectat atunci când instituția este criticată, blamată sau denigrată. Unele din materialele critice la adresa SRI au avut temei. Am ținut cont de semnalele publice, de îngrijorările societății, de nevoia unor schimbări. Alteori materiale publice rău-voitoare, insinuări cu agendă, acuzații nefondate sau trimiteri malițioase cu limbaj suburban au produs indignarea angajaților SRI.
Pentru că ei știau adevărul, iar în unele situații înțeleg și motivațiile ascunse ale atacurilor nedrepte. Spre deosebire de alte instituții publice și diferit de oricare altă breaslă, ei nu se pot apăra, nu pot intra în spirala replicilor, dezmințirilor sau a avertismentelor legale. Este particularitatea muncii lor să consume în tăcere și victoriile obiective, și neajunsurile subiective”, mai spune fostul șef SRI în postarea de pe blogul personal.

Eduard Hellvig le mulțumește tuturor „sereiștilor”

Fostul șef al SRI spune că în anii în care a ocupat această funcție a învățat foarte multe lucruri și le este recunoscător tuturor pentru dedicare și rigoarea de care dau dovadă. De asemenea, el spune că le respectă tenacitatea, abilitatea și profesionalistul de care „sereiștii” dau dovadă în fiecare zi.

„Tuturor sereiștilor, indiferent dacă am interacționat in mod direct sau nu le mulțumesc pentru capacitatea lor de a fi consecvent loiali misiunii pe care o are organizația, riguroși, profesioniști, patrioți și dedicați proiectului de modernizare a României. Știu sigur că, indiferent de provocări, acești oameni vor continua să genereze o schimbare în bine. Și mai știu că vor continua să insipre și atragă noi generații de tineri alături de ei.

Le transmit tuturor public respectul meu!”, a conchis Hellvig postarea de pe blogul său.

Eduard Hellvig a anunțat luni încheierea mandatului de director al SRI. Acesta a făcut anunțul într-o conferință de presă, în care și-a prezentat bilanțul ce a vizat transformarea și modernizarea SRI. Potrivit lui Eduard Hellvig , SRI a devenit o instituție modernă, suplă și debirocratizată:

Directorul SRI, Eduard Hellvig declara cred că este important ca societatea și cetățenii să știe că SRI s-a transformat major în acești ani ca să poată acționa mai eficient și mai adaptat provocările actuale pentru a proteja România. Suntem la finalul unui proces important de reconfigurare tuturor componentelor SRI atât la nivel local, cât și regional. A fost un proces menit să asigure instituției un sistem conceptual de securitate intergat precum și să îi sporească eficiența în prevenirea șic ontracararea amenințărilor la adresa securității naționale. Documentul detaliază finalizarea cu succes a două proeicte majore: Regio și Centrio, secondate de multiple etape de reașezare organizatorică. Prin aceste proeicte de reorganizare SRI a devenit o instituție modernă, suplă și debirocratizată.

Proeictul Regio a început în 2017 și a avut ca obiectiv reorganizarea teritorială a instituției pentru a ne adapta la realitățile actuale și la amenințările preponderente uneia arii geografice particulare. Nu mai există astăzi 41 de servicii în miniatură aferent fiecărui județ sau Capitalei. Vorbim despr eo nouă organizare cu mai puține direcții, cu un lanț de comandă scurtat și cu o flexibilitate accentuată care a produs deja rezultate foarte bune.

Proiectul regio a însemnat pasul următor, transformarea din temelii ale unităților centrale ale serviciului în raport cu o idee simplă, operațiunile pe primul loc. Împreună cu partenerii improtanți pe model euro-atlantic am reformulat concepțiile de lucru, astfel încât resursele umane și financiare , investițiile și prrioritățile să fie direcționate în raportare directă la obiectivele de securitate națională”.

Marian Cucşa, vicepreşedintele Comisiei de Control a SRI, a declarat că va propune ca directorul SRI, Eduard Hellvig, să fie audiat, marţi, în comisia de control, după declarația lui Klaus Iohannis cu „vânzarea” Ardealului.

„Voi propune audierea directorului SRI Eduard Hellvig pentru ziua de marţi. Să aducă lămuriri în ceea ce priveşte declaraţiile preşedintelui despre posibila înţelegere între lideri politice sau partide politice şi lideri din Ungaria, despre vânzarea Ardealului”, a declarat Cucșa.

Vicepreşedintele comisiei de control a activității SRI este de părere că şi Gabriel Vlase, şeful SIE, ar trebui audiat și el în Parlament.

„Ce vor face cei din comisia SIE nu pot să vă spun, domnul Weber poate să vă spună mai multe detalii, dar vă spun că şi ei ar trebui să-l audieze pe domnul Vlase”, a mai spus Marian Cucşa.

Chemarea lui Hellvig vine după ce Klaus Iohannis a acuzat înţelegeri ascunse între PSD, UDMR şi lideri politici de la Budapesta privind „vânzarea” Ardealului către Ungaria, după ce Camera Deputaților a adoptat tacit proiectul autonomiei Ținutului Secuiesc..

„PSD-ul a ajutat UDMR să treacă prin Camera Deputaţilor o lege prin care dă autonomie largă Ţinutului Secuiesc. PSD-ul, marele PSD se luptă în birourile secrete din Parlament ca să dea Ardealul ungurilor”, a susținut Iohannis.

Parchetul General dezminte declarațiile făcute de Liviu Dragnea, joi, la Dolj, conform cărora SRI ar fi trimis procurorilor ”o sesizare” în legătură cu președintele PSD, pentru a-i deschide un nou dosar din cauză că promovează boicotarea referendumului pe Justiție.

Într-o comunicare oficială citată de reporterul Ionela Arcanu, Parchetul arată că nu există nicio astfel de speță având ca obiect cele invocate de Liviu Dragnea. „SRI a făcut sesizare la Parchetul General că eu am de gând să boicotez lumea să meargă la referendum, ca să mai îmi facă un dosar penal. Eu despre referendum nu mai vreau să vorbesc absolut nimic. Când am îndemnat lumea să vină la vot, în 2012, m-au condamnat ăştia. În lege scrie că dacă împiedici în orice formă, boicotezi, împiedici lumea să vină la referendum este infracţiune. Nu s-a sesizat nimeni că la referendumul cu familia USR şi nu numai au boicotat şi au îndemnat lumea să nu vină la vot. Fiecare om să meargă şi să voteze aşa cum îi dictează conştiinţa şi să hotărască el dacă votează sau nu, nu să mă întrebe pe mine. Că veni vorba de SRI, este un domn, Dan Andrei, care este şef la Secţia de protejarea Constituţiei. Se lăuda domnul Hellvig că a rupt orice legătură cu DNA. Domnul Dan Andrei aproape în fiecare zi din săptămână e la DNA şi când nu e el la DNA vin şefii de la DNA la el la sediu. Cum e domnule Hellvig, mai minţi în continuare cu legătura asta SRI şi DNA?”, a spus Dragnea, citat de Agerpres.

Președintele UNJR Dana Gîrbovan a declarat că numeroasele dosare care au vizat magistrați arată presiunea clară pusă pe aceștia. Totodată președintele UNJR face referire la cazul Augustin Lazăr și lipsa de reacție din sistem, considerând că asta arată neasumare.

“Numărul mare de dosare ce vizau magistrați, instrumentate de DNA, coroborat cu faptul că o parte însemnată din aceste dosare au fost deschise din oficiu, precum și cu durata îndelungată a urmăririi penale, prezintă suficiente elemente pentru a conclude că aceste dosare au reprezentat, într-adevar, o presiune pusă pe magistrați”, spune Dana Gîrbovan, în interviul pentru MEDIAFAX.

Legat de reacția din sistemul judiciar cu privire la acuzațiile aduse lui Augustin Lazăr, Gîrbovan afirmă: “Reactia sistemului – sau mai degrabă lipsa de reacție, cu o notabilă excepție din partea AMR – față de dezvăluirea că fostul Procuror General Augustin Lazăr a refuzat în regimul comunist eliberarea unui deținut politic a demonstrat, încă o dată, lipsa de asumare a rolului represiv jucat de justiție în sistemul comunist (…) Potrivită ar fi fost o demisie de onoare din partea procurorului general Augustin Lazăr ”.

“Crimele comunismului nu ar fi fost posibile fără uneltele principale ale sistemului comunist: Justiția și securitatea (…) Ca atare, nu prevederile legale “discutabile” erau principala problemă în ceea ce priveste tratamentul persoanelor detinute în penitenciar, ci “componenta etică deficitară” era a celor ce aplicau sau vegheau la aplicarea legii în acea perioadă, cum a fost și procurorul Augustin Lazăr”

Președintele UNJR face referire și la directorul SRI, Eduard Hellvig, în contextul declarațiilor acestuia despre „câmpul tactic”

“Un astfel de exemplu de dovada a mentalității comuniste perpetuate instituțional după ‘89 este reacția directorului SRI Eduard Hellvig din 2015 care, în contextul discuțiilor despre “câmpul tactic” al SRI din justiție, a spus că interesul SRI era ”să nu existe persoane cum au fost în trecut, judecători, procurori, care pe drum au uitat că servesc statul român și au avut alte preocupări decât a servi statul român”. Declarația directorului Hellvig preia exact rolul judecătorilor din perioada comunistă, în care erau servitori ai statului comunist, ceea ce demonstrează că mentalitatea din această instituție a rămas neschimbata de 30 de ani”, spune președintele UNJR.

Președintele PSD, Liviu Dragnea, i-a transmis un mesaj directorului SRI, Eduard Hellvig, spunând că dacă acesta nu reușește să își convingă subalternii că nu trebuie să se implice în politică sau justiție, atunci a stat degeaba la SRI.

„Am avut perioade în care l-am certat (n.r.: pe Eduard Hellvig) și în continuare îi spun dacă nu reușește să facă schimbările acolo, dacă nu reușește să îi facă pe cei din SRI să înțeleagă că tebuie să facă doar atribuțiile prin lege, nu influențe în partide și parchete, înseamnă că a stat degeaba cât a stat acolo la SRI”, a declarat Liviu Dragnea, la Antena 3.

„Acolo SRI poate să ia decizii serioase. Acolo sunt reguli militare. Au luat decizia. Se pune în practică. Poate așa a lăsat impresia asta George Maior. Direcotrul SRI are atribuții foarte importante, are puterea maximă în SRI. Nu poate încălca regulile, dar are puterea maximă. Acolo nu se poate lua nicio decizie fără directorul SRI. Tot ce s-a întâmplat acolo a fost aprobat de Maior. La fel și acum. Să nu creadă cineva că acolo sunt niște vaze care sunt din când în când udate”, a mai spus liderul PSD.

Liviu Dragnea a vorbit şi despre posibilitatea demilitarizării SRI, în condiţiile în care doar 2-3 servicii similiare din Europa mai sunt militarizate. Declaraţia lui Dragnea vine la câteva zile după audierea lui Hellvig în Comisia parlamentară de control a activităţii SRI, în urma căreia Claudiu Manda a susţinut că demilitarizarea Serviciului nu este oportună în acest moment.