Gurile Dunării, ținta și totodată vedeta intereselor strategice. Securitatea porturilor de pe Dunăre și Marea Neagră devine cheie pentru implementarea Acordului SUA–Ucraina. Acordul privind metalele rare. Asta arată o analiză New Strategy Center (NSC), citată de Independent News.

Potrivit think-tank-ului, fără protejarea navelor, rutelor maritime și fluviale care leagă Ucraina de piața globală prin România, Washingtonul nu-și poate valorifica parteneriatul strategic cu Kievul în domeniul materiilor rare. Concluzia: România și UE ar trebui să invite explicit SUA să participe la securizarea regiunii. Având în vedere interesele americane directe.

Drone navale la gurile Dunării. Un semnal pentru NATO și UE

Raportul NSC notează o premieră cu impact strategic: folosirea de către Rusia a unei drone navale care a pătruns adânc pe brațul Chilia și a scufundat nava ucraineană „Simferopol”. Aceasta era o navă de cercetare intrată în serviciu maritim în 2021.

Episodul este plasat într-o zonă fluvială sensibilă și dens tranzitată. Ceea ce ridică miza protecției infrastructurii critice nu doar în Marea Neagră și pe Dunăre, ci și în Marea Baltică. Analiza sugerează că „Simferopol” ar fi fost utilizată pentru bruiajul dronelor ruse care vizează frecvent porturile ucrainene Izmail și Reni. Noduri esențiale pentru exporturile de cereale încă din 2023.

Ce semnifică Gurile Dunării

„Gurile Dunării” desemnează locurile unde fluviul Dunărea se varsă în Marea Neagră, prin cele trei brațe principale ale Deltei.

Chilia (nord) – cel mai voluminos debit; formează granița româno-ucraineană și se împarte la rândul lui în mai multe guri secundare (inclusiv zona canalului Bâstroe/Bystroye, pe teritoriul Ucrainei).

Sulina (central) – singurul braț maritimizat pentru navigație oceanică; are portul Sulina și acces direct la mare.

Sfântu Gheorghe (sud) – mai natural, cu mobilitate morfologică (bancuri, cordoane litorale) și un debit mai mic.

De la cereale la metale rare: noul coridor vital

NSC subliniază că aceleași porturi ucrainene și românești pot deveni, în perspectivă, culoare logistice pentru transportul metalelor rare prevăzute în acordul SUA–Ucraina.

Într-un scenariu de încetare a focului sau de pace, o „coaliție de voință” care să sprijine reconstrucția Ucrainei va presupune un efort logistic uriaș. Concentrat în România și Polonia: armament, combustibil, dar și fluxuri comerciale de materii critice.

De aici rezultă presiunea pentru securizare multi-strat: patrule fluviale și maritime, capabilități anti-drone, război electronic, escortă/convoying pe segmente sensibile și un tablou maritim comun, partajat în timp real între aliați.

Focus extins: Caucazul și Coridorul de Mijloc

Analiza adaugă un factor extern cu efecte regionale: implicarea economică sporită a SUA în Caucaz, după medierea reușită a relațiilor Armenia–Azerbaidjan. Coridorul Zangezur, legătura strategică spre exclava Nahicevan, și dezvoltarea Coridorului de Mijloc către Asia Centrală pot ancora suplimentar interesul american în securizarea porții maritime a Ucrainei.

În această arhitectură, prezența militară americană din România (Mihail Kogălniceanu) capătă o relevanță sporită. Ca punct de sprijin pentru protecția rutelor comerciale.

Mesajul NSC, citat de Independent News este clar. Dacă metalele rare ucrainene sunt o miză strategică pentru SUA și Occident, atunci apărarea gurilor Dunării și a porturilor de la Marea Neagră nu este opțională! Devine o parte integrantă a securității economice și energetice euro-atlantice.

Potrivit The Wall Street Journal, SUA poartă discuții cu Turcia, Ucraina și vecinii Kievului pentru a spori utilizarea rutelor alternative de export pentru cerealele ucrainene, au declarat oficialii. Planul susținut de SUA presupune creșterea capacității Ucrainei de a exporta patru milioane de tone de cereale lunar, pe Dunăre, până în octombrie.

O mare parte din cereale din ucraina ar urma să fie trimisă pe Dunăre și pe Marea Neagră către porturile din apropiere, în România

Deși mai lentă și mai scumpă, ruta ar funcționa ca o alternativă la un coridor de transport maritim pe Marea Neagră stabilit anul trecut în cadrul unui acord cu Rusia, Turcia și Națiunile Unite.

Rusia s-a retras din acest acord în iulie, ceea ce a dus la oprirea exporturilor Ucrainei din trei porturi din jurul Odesa și a declanșat un conflict din ce în ce mai violent în Marea Neagră.

Planificarea occidentală a unor alternative la Inițiativa pentru cereale din Marea Neagră arată cum SUA, Ucraina și țările europene se pregătesc pentru un scenariu în care Rusia nu se va alătura acordului la timp pentru a transporta recoltele de vară și de toamnă ale Ucrainei.

Prețurile alimentelor au crescut cu 10% de când Rusia a ieșit din acordul de la Marea Neagră luna trecută, potrivit Departamentului de Stat al SUA. Războiul din Ucraina face parte dintr-o serie de crize care au adus milioane de oameni din întreaga lume mai aproape de foamete în ultimii ani, potrivit ONU.

Efortul de a crește capacitatea de export a Ucrainei pe Dunăre are loc în paralel cu eforturile Turciei și ale ONU de a convinge Rusia să revină în acordul privind cerealele, au declarat oficialii.

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan, care a ajutat la intermedierea acordului anul trecut, se află sub presiune pentru a revigora acordul înainte ca grânele ucrainene recoltate să înceapă să se adune la începutul lunii septembrie, au declarat diplomații.

Statele Unite iau în considerare inclusiv soluții militare, pentru a proteja navele care se îndreaptă spre și dinspre porturile ucrainene de pe Dunăre
Statele Unite iau în considerare toate opțiunile potențiale, inclusiv soluții militare, pentru a proteja navele care se îndreaptă spre și dinspre porturile ucrainene de pe Dunăre, a declarat oficialul de la Washington, dar a refuzat să ofere detalii despre aceste opțiuni sau să spună ce țări ar fi implicate.

„Vom analiza totul”, a declarat oficialul cu privire la eforturile de protejare a căii de navigație.

sursă foto: captură YT

Oficiali americani de rang înalt au discutat despre acest efort cu liderii din Ucraina, Republica Moldova și România – membră a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord – în cadrul unei întâlniri care a avut loc vineri în orașul românesc Galați, a precizat Departamentul de Stat.

Ministrul român al transporturilor a declarat ulterior reporterilor că țara sa va dubla capacitatea de export de cereale la patru milioane de tone pe lună.

Ministerul turc de Externe nu a răspuns la o solicitare de comentarii cu privire la discuțiile din această săptămână cu SUA.

Planurile SUA se vor baza parțial pe o inițiativă a Uniunii Europene de a crea rute rutiere, feroviare și maritime cunoscute sub numele de „benzi de solidaritate” pentru a aduce cereale și alte încărcături în și din Ucraina cât mai ușor posibil.

UE a stabilit acest plan în primele luni ale războiului, în urma unor acorduri de transport rutier care au facilitat transportatorilor să tranziteze fără autorizații între Ucraina, Moldova și UE. De atunci, UE a investit într-o serie de proiecte de infrastructură pentru a crea benzi de export mai rapide și pentru a accelera procedurile vamale.

Începând cu mai 2022, rutele au permis exportul a 41 de milioane de tone de cereale din Ucraina, cu mult mai mult decât a realizat Inițiativa privind cerealele din Marea Neagră.

Comisarul european pentru agricultură al Uniunii Europene, Janusz Wojciechowski, a declarat luna trecută că, în câteva luni, culoarele de solidaritate ale blocului ar putea deveni înlocuitoare pentru toate rutele de cereale din Marea Neagră ale Ucrainei.

Oficialii UE spun (neoficial) că, în opinia lor, blocul ar putea permite Ucrainei să exporte în medie între 5 milioane și 5½ milioane de tone de cereale pe lună, dacă totul va decurge fără probleme.

Cel mai mult au exportat până acum 4,2 milioane de tone de cereale, în noiembrie.

În iunie, Ucraina a exportat doar 3 milioane de tone prin inițiativa UE. Ruta Dunării preia cea mai mare parte a acestor exporturi, aproximativ 60%, au declarat oficialii UE. Inițiativa privind cerealele din Marea Neagră, la apogeul său, a permis Ucrainei să exporte anul trecut aproximativ 6 milioane de tone pe lună din trei porturi din jurul Odesa.

Au existat dispute, între Ucraina și România cu privire la lucrările ucrainene de dragare a canalelor de navigație din delta Dunării

Cu toate acestea, rutele de solidaritate au fost, de asemenea, afectate de dificultăți.

Oficialii UE spun că unele dintre rute nu dispun de personal și resurse suficiente pentru a efectua rapid controalele sanitare și vamale necesare asupra încărcăturilor care sosesc, ceea ce cauzează uneori întârzieri și întârzieri care încetinesc traficul și fac să crească prețurile transportului rutier – ceea ce duce la creșterea prețului exporturilor de cereale ale Ucrainei.

Au existat dispute, între Ucraina și România cu privire la lucrările ucrainene de dragare a canalelor de navigație din delta Dunării pentru a facilita trecerea navelor care transportă cereale.

Oficialii americani spun că discută despre îmbunătățirea eficienței rutei Dunării pentru a permite nave mai mari, făcând loc pentru parcare și crescând numărul de piloți disponibili pentru a muta navele printr-un canal cheie.

Cu toate acestea, eforturile „nu vor înlocui porturile de la Marea Neagră, în primul rând Odesa, așa că nu este o soluție, ci este într-adevăr o alternativă provizorie”, a declarat Erin Elizabeth McKee, administrator adjunct al USAID, Biroul pentru Europa și Eurasia, într-o ședință de informare din această lună.

De la destrămarea inițiativei privind cerealele, ruta Dunării este singurul mijloc pe care se mai bazează Ucraina să exporte cereale prin Marea Neagră, în care nave mai mici duc adesea cereale în porturi din România, Bulgaria și din alte părți pentru a fi expediate pe piața mondială.

Rusia a amenințat că va tăia ruta Dunării, a atacat portul fluvial Izmail la începutul acestei luni și a abordat duminică o navă cu echipaj turcesc care se îndrepta spre acest port.

Soldați ruși înarmați au aterizat cu un elicopter pe puntea vasului și au interogat echipajul, potrivit unei înregistrări video a incidentului publicată marți de Ministerul rus al Apărării. Ministerul ucrainean de Externe a condamnat interceptarea ca fiind o „acțiune provocatoare”.

Rusia a operat un nou atac de proporții în apropiere de granița cu România. Atacul a avut loc noaptea trecută, între orele 02.00 şi 04.00.

Rusia a bombardat portul Reni din Ucraina

Portul ucrainean Reni de pe Dunăre se situează la graniţa cu România, acesta a fost atacat de Rusia pentru a doua oară noaptea trecută. Bombardamentele s-au petrecut în intervalul 02.00-04.00, și totul a fost filmat. Românii aflați în zonă au filmat atacul ruşilor, iar imaginile au fost postate pe rețelele de socializare. Aceștia au fost treziți din somn de explozii și de sunetul provocat de armele antiaeriene.

În imaginile de mai jos, putem vedea cum cum apărarea antiaeriană a Ucrainei face încercări de doborâre a dronelor de atac ale Rusiei. Prin acest atac, Rusia încearcă încă o dată să distrugă infrastructura portului ucrainean de la Dunăre.

Potrivit primelor informații, se pare că una dintre drone și-a atins ținta, în ciuda apărării ucrainene. Explozia poate fi observată în imagini.

Vă amintim că la începutul lunii august, au existat atacuri ruse asupra porturilor Reni şi Izmail. Acestea au provocat panică printre românii aflați la graniță.

Atacurile aeriene ruseşti au avariat silozuri de cereale şi depozite

Portul Reni este o facilitate cheie pentru transportul de cereale, potriivt guvernatorului regiunii Odesa, Oleh Kipe, relatează Reuters.

Acesta a oferit o declarație, potrivit Reuters, cu privire la un al doilea atac.

„Teroriştii ruşi au atacat regiunea Odesa, de două ori, noaptea trecută, cu drone de atac. Ţinta principală a fost infrastructura portuară şi de cereale din sudul regiunii. Unul dintre porturile de pe Dunăre a fost lovit de bombardamentele inamice, care au avariat depozitele şi instalaţiile de depozitare a cerealelor. Incendiile au fost stinse rapid de către Serviciul de Stat pentru Situaţii de Urgenţă”.

Potrivit forţelor aeriene ucrainene, au fost distruse 13 drone lansate de Rusia deasupra regiunilor Odesa şi Mikolaiv din sud, dar nu există informații cu privire la numărul total de drone lansate de Rusia.

Înainte de acest moment, forțele aeriene ucrainene au comunicat că un grup mare de drone aparținând armatei ruse a pătruns în zona gurilor Dunării și s-a îndreptat către portul fluvial Izmail, situat în apropierea frontierei cu România.

Pe rețelele sociale, oamenii au raportat că au auzit tiruri ale sistemelor de apărare aeriană în zona din apropierea celor două porturi dunărene, Izmail şi Reni.

Guvernatorul Oleh Kiper i-a rugat pe locuitorii districtului Izmail să se pună la adăpost în jurul orei 1:30, însă alerta de raid aerian a fost anulată o oră mai târziu.

Vă amintim că porturile ucrainene de pe Dunăre facilitau transportul a peste un sfert din exporturile de cereale înainte de retragerea Rusiei din acordul ONU care asigura un transport sigur pe Marea Neagră. Astfel de atacuri rusești asupra porturilor au drept consecință creşterea preţurilor mondiale ale alimente.



Rusia vizează distrugerea capacităților portuare ale Ucrainei

Marian Zidaru, analist militar, a oferit informații cu privire la motivația Rusiei în ceea ce privește acest tip de atac:

„Strategia armatei ruse este să distrugă capacităţile portuare ale Ucrainei pentru a-i văduvi de venituri pe care le-ar putea încasa în urma exporturilor de grâne. În acest sens, porturile Reni şi Izmail sunt părţi importante în strategia rusă deoarece pe aceste canale urmează a se exporta o mare parte din grâul ucrainean.

Probabil că vor continua bombardamentele şi la Reni şi Izmail, dar şi la Odesa şi alte porturi maritime ale Ucrainei. Singura soluţie pe care o mai are Ucraina este să exporte prin România, situaţie care, însă, ne creează şi nouă destule probleme. E vorba de aglomerarea porturilor, de securitatea navelor care pleacă din Portul Constanţa şi e vorba de siguranţa rutei până în Istanbul pentru că odată ce părăsesc porturile româneşti se află în ape internaţionale şi incidentul cu nava sub pavilion Palau se poate repeta oricând”.

Ucraina sporeşte frecvența loviturilor cu drone asupra Rusiei Centrale și a navelor rusești aflate în Marea Neagră.

Ucraina acționează la gura Dunării. Potrivit informaţiilor Ministerului rus al Apărării, trei ambarcaţiuni fără pilot care au atacat nave rusești au fost „descoperite și distruse de navele Flotei Maritime Militare a Rusiei care escortau transportul maritim”. Acest lucru s-a întâmplat la 340 km sud-vest de Sevastopol, iar la distrugerea dronelor marine au participat navele de patrulare „Serghei Kotov” și „Vasili Bîkov” ale Flotei Mării Negre a Rusiei. Subliniem că, pe 25 iulie, Forțele Navale ale Ucrainei au întreprins deja o tentativă de a ataca nava „Serghei Kotov”, dar fără succes.

Potrivit canalului de Telegram „Rîbar”, în momentul atacului cu drone „în estul coastei Bulgariei, în locul în care se aflau navele de patrulare, a acţionat drona americană aeriană MQ-9A Reaper de la baza aeriană Campia-Turzii (România), care lansa dronele. În plus, cu 12 ore mai devreme, în zona Insulei Şerpilor s-a aflat o dronă portugheză Tekever AR5, care este folosită de armata ucraineană pentru a escorta dronele maritime”. Acest lucru demonstrează faptul că dronele au fost lansate din nou de la gura fluviului Dunărea” – consideră autorii canalului „Rîbar”.

Unde lovește Ucraina în ultimele zile

Anterior, experții NG (vezi ediția din 27.07.23) au avertizat deja despre posibilitatea unor noi atacuri din partea Forţelor Navele Ucrainene, care ar putea fi îndreptate nu numai împotriva navelor militare ruse, ci și asupra navelor civile, în plus, în scopuri provocatoare, ar putea fi aplicate lovituri şi asupra navelor străine.

Judecând după informațiile apărute pe rețelele de socializare și mass-media, pe 31 iulie, trei nave străine (din Israel, Turcia și Grecia) au traversat Marea Neagră, oprindu-se la gurile de vărsare ale Dunării.

„Acum toate stau în aceeași zonă în care s-a format un ambuteiaj după mai multe atacuri ale Forțelor Armate Ruse asupra infrastructurii portuare din Ucraina” – scrie „Rîbar”.

„Care sunt obiectivele acestor nave – nu se știe, dar acestea riscă să fie aruncate în aer de mine” – a declarat pentru NG un expert militar, general-locotenent în retragere Iuri Netkacev. „Navele Flotei Mării Negre, desigur, nu le vor distruge. Cu toate acestea, trecerea lor în porturile ucrainene pe Dunăre va crea un precedent și va demonstra că navele de mărfuri uscate și containere din alte țări pot trece liber în partea de nord-vest a Mării Negre și pot participa la un acord de cereale fără a ține cont de poziția Rusiei” – a spus el. Generalul crede că tensiunile de pe ţărmul ucrainean în apele de coastă ale regiunii Odesa nu vor face decât să crească.

Discuții și controverse pe subiectul cereale

Tensiunile sunt create de activitatea intensă a centrelor ucrainene de producție și exploatare a dronelor, atât maritime, cât și aeriene. Pe 31 iulie, Ministerul rus al Apărării a anunţat că trupele ruse au distrus o fabrică de producție de drone pentru Forțele Armate ale Ucrainei de lângă Velikii Burluk, în regiunea Harkov, iar astfel de atacuri ar trebui continuate, este convins Netkacev. „În noaptea spre 1 august, dronele ucrainene au atacat din nou regiunea capitalei ruse. Una dintre dronele de atac a atins din nou un zgârie-nori din complexul IQ „Moscova-City”, unde o dronă ucraineană a mai zburat deja pe 30 iulie. Acest lucru cu greu poate fi numit un accident” – spune Netkacev. Potrivit afirmaţiilor acestuia, judecând după videoclipul realizat în Ucraina, Moscova este atacată de drone de atac de tip „Beaver”, capabile să zboare până la 1.000 km. „Și acestea sunt lansate, se pare, de pe aerodromurile de frontieră din regiunile Harkov sau Sumi din Ucraina” – a spus el.

„Kievul are resursele necesare pentru a produce în masă drone de acest tip”, crede generalul. Acest lucru a fost indicat sarcastic şi de consilierul șefului Biroului președintelui Ucrainei, Mihailo Podoliak, care, după nou atac cu drone de la Moscova, a scris pe rețelele de socializare că numărul de „drone neidentificate” va creşte.

Miza pe drone

În acest context, arată alarmant mesajul secretarului de stat al Ministerului Apărării al Ucrainei, Konstantin Vașcenko, conform căruia Ministerul Apărării al Ucrainei și compania turcă „Baykar Makina” „au încheiat recent un acord privind construirea unui centru de servicii în Ucraina pentru repararea și întreținerea dronelor Bayraktar”. Totodată, în urmă cu o lună, ministrul pentru industrii strategice al Ucrainei, Oleksandr Kamîşin, a anunţat deja că „Baykar Makina” a început construcția unei fabrici pentru producția de drone turcești în Ucraina. Iar ministrul transformării digitale al Ucrainei, Mihail Fedorov, a anunțat în urmă cu o săptămână că „1.700 de drone noi de atac și recunoaștere au fost trimise pe front pentru a ajuta la contraofensivă”. Potrivit informaţiilor presei ucrainene, Fedorov coordonează programul de stat „Armata dronelor” și, conform datelor acestuia, „țara a finalizat prima etapă de pregătire pentru 10.000 de operatori de drone, iar în viitorul apropiat este planificată instruirea altor 10.000 de oameni”.

„20.000 de operatori de drone instruiți reprezintă o forță uriașă” – subliniază Netkacev. „Aceasta este o întreagă armată, care va încerca să anuleze lipsa de avioane de luptă și elicoptere din Forțele Armate ale Ucrainei pe câmpul de luptă. Rusia, pentru a câștiga, trebuie să aibă de două-trei ori mai mulți specialiști și arme, mijloace de apărare aeriană și sisteme de război electronic, care să contracareze astfel de amenințări din partea subunităților operatorilor de drone ale Forțelor Armate ale Ucrainei” – a conchis acesta.

sursa: RADOR / .ng.ru

În primele luni ale anului 2023, Ucraina a triplat cantitatea de marfa pe care o tranzitează prin porturile sale de la Dunăre. Intenția în viitor este de a crește șenalul navigabil pe brațul Chilia, pentru a permite navelor de tonaj mai mare să ajungă pe teritoriul ucrainean.

Agenția de Stat pentru Reconstrucția Ucrainei a făcut publice o serie de date din care rezultă că transportul de marfă pe brațul Chilia, al Dunării, s-a triplat.

În prezent, canal pe partea românească are o adâncime a șenalului navigabil de 7.2 metri, fapt ce permite tranzitul navelor de tonaj mediu din Marea Neagră, spre și dinspre porturile românești, de la Galați sau Brăila, dar și spre cele din Ucraina, Izmail, Reni și Ust-Dunaisk.

Șeful Agenției de Stat pentru Reconstrucția și Dezvoltarea Infrastructurii din Ucraina, Mustafa Nayem a declarat că planurile țării sale sunt de a crește capacitate de transport prin porturile de la Dunăre, la 30 de milioane de tone anual.

Au fost manipulate 11.5 milioane de tone de marfă

În cazul în care Rusia va denunța pactul care se referă la posibilitatea de export a cerealelor ucrainene, care acum se face direct prin porturile de la Marea Neagră, singura posibilitate pentru Ucraina, va rămâne Dunărea.

Datele oficiale din Ucraina mai arată că în luna mai, prin porturile maritime Reni, Izmail și Ust-Dunaysk au fost tranzitate trei milioane de tone de marfă. În primele luni ale anului 2023, datele oficiale mai arată că prin cele trei porturi au fost manipulate 11.5 milioane de tone de marfă.

Din acest motiv, pentru a crește tonajul de marfă importat sau exportat, Ucraina vrea să demareze consultări cu Uniunea Europeană și cu România pentru adâncirea șenalului navigabil pe partea sa, la 7,2 metri, adică la același nivel cu cel al canalului Sulina, un alt canal al Dunării.

Ministrul Agriculturii din Ucraina vorbește și despre ”porturi uscate”

Guvernul Ucrainei a elaborat deja o serie de strategii alternative care vor permite continuarea exporturilor de cereale, în cazul în care Rusia va denunța acordul încheiat prin intermedierea Turciei.

Taras Vysotsky, ministru adjunct la Ministerul de Politici Agrare și Alimentației a declarat că una dintre porțile de acces spre lumea largă a cerealelor produse aici, sunt porturile Dunărene.

”Avem mai multe strategii: extinderea capacității de tranzitare a regiunii Dunării și creșterea capacității de transbordare a cerealelor în această regiune. De asemenea, continuăm să punem în funcțiune puncte de trecere suplimentare și ”porturi uscate” la granița de vest cu Polonia și România. Măsurile alternative sunt dezvoltate în mod activ, de fapt, au fost finalizate și ar trebui să ajute Ucraina să contribuie în mod continuu la securitatea alimentară internațională și să asigure exporturile”, a declarat el în timpul unui telejurnal național de luni.

Preşedintele PNL și al Camerei Deputaților, Ludovic Orban, recomandă dezvoltarea infrastructurii porturilor de la Dunăre, pentru a asigura navigabilitatea fluviului și a dezvolta transportul și turismul.

Preşedintele PNL, Ludovic Orban, recomandă dezvoltarea infrastructurii porturilor de la Dunăre, pentru a asigura navigabilitatea fluviului și a dezvolta transportul și turismul.

„Am discutat despre un proiect important care nu este suficient de mult în atenţia publică şi anume proiectul de finanţare a lucrărilor de asigurare a navigabilităţii Dunării. Dunărea este o axă de transport vitală a Europei, o axă de transport fluvial care poate să asigure un potenţial de dezvoltare semnificativ pentru judeţele dunărene şi să devină un factor de creştere a interesului pentru investiţii în sudul României în toate judeţele dunărene”, a declarat, sâmbătă, Ludovic Orban, la Drobeta-Turnu Severin.

Preşedintele PNL și al Camerei Deputaților s-a aflat, sâmbătă, în vizită în județul Mehedinți.

O fată de un an şi şase luni a fost la un pas de moarte după ce a căzut în Dunăre, dintr-o barcă. Ea se afla cu părinţii într-o ambarcaţiune şi a fost salvată in extremis de câţiva înotători aflaţi în zonă, relatează Mediafax.

Imediat după ce a fost scoasă din Dunăre, fata a intrat în stop cardio-respirator. A fost solicitată intervenţia SMURD Galaţi, care a trimis la locul incidentului un echipaj cu ambulanţă şi un echipaj cu elicopter.

Până la sosirea echipelor de salvare, fata a fost menţinută în viaţă de un asistent medical aflat în timpul liber.

Fata a fost transportată cu elicopterul la Spitalul de Copii, în stare stabilă, dar gravă.

Poliția Mehedinți precizează că fata de 19 ani care a fost violată le-a declarat anchetatorilor că acest lucru s-a întâmplat înainte să sune la 112 și să anunțe că este urmărită, transmite corespondentul Mediafax.

– Cei trei tineri din Mehedinți acuzați că au agresat si au violată o fata în vârstă de 19 ani si au primit, miercuri seara, mandate de arestare preventivă pentru 30 de zile.

După ce inițial a spus, la 112, doar că a fost urmărită de cei trei bărbați, la sediul Poliției, tânăra a mărturisit că a fost obligată să întrețină relații sexuale în timp ce se afla pe malul Dunării, lângă Drobeta-Turnu Severin și a depus plângere împotriva agresorilor.

Reprezentanții Inspectoratului de Poliție Județean Mehedinți precizează că echipajul a ajuns la fața locului în cinci minute de la sesizare.

„La sediul Poliției, victima a formulat plângere împotriva celor trei pentru viol, a fost examinată medico-legal, iar din concluziile raportului a fost dispusă reținerea celor trei tineri. În urma cercetărilor efectuate și a probatoriului administrat în cauză s-a dispus continuarea urmăririi penale pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la viol și viol, cei trei bărbați fiind reținuți pentru 24 de ore, pe bază de ordonanță de reținere, și introduși în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă din cadrul IPJ Mehedinți”, a declarat, corespondentului Mediafax, Nicolae Lohon, purtătorul de cuvânt al IPJ Mehedinți.

Tânără își dăduse întâlnire doar cu unul dintre agresori
Cercetările sunt făcute sub coordonarea unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Drobeta-Turnu Severin.

Surse judiciare au declarat că totul ar fi pornit după ce tânăra ar fi hotărât să se întâlnească cu unul dintre ei, pe care îl cunoștea, însă la întâlnire au venit și cei doi prieteni ai acestuia.

Informațiile inițiale arătau că fata a sunat la 112, în timp ce se afla pe malul Dunării, lângă orașul Drobeta-Turnu Severin, spunând că este urmărită, iar apoi a fost violată.

O barcă în care se aflau 15 pasageri, între care 3 copii, s-a răsturnat, sâmbătă, pe Dunăre. Toate persoanele au ajuns în siguranţă la mal şi primesc îngrijiri medicale, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Pichetul de pompieri Nave operative Crişan a fost solicitat, sâmbătă după-amiaza, să intervină, pentru acordarea primului ajutor , după ce 15 persoane, între care trei copii, s-au răsturnat cu o barcă în apropierea milei 13.

Cele 15 persoane au reuşit să iasă singure la mal şi primesc îngrijiri medicale.

„Din fericire nu este niciun dispărut, toate persoanele sunt pe mal. Salvatorii vor rămâne lângă ele până la ajungerea navei Serviciului de Ambulanţă pentru a ne asigura că nu sunt probleme medicale”, au transmis pompierii tulceni.

Din primele informaţii, barca s-a răsturnat din cauza unei manevre greşite.

Autoritățile sârbe au găsit trupul neînsuflețit al băiatului de 22 de ani din mașina care a plonjat în Dunăre în dreptul localității Coronini, din județul Caraș-Severin. Cadavrul băiatului a fost descoperit la 18 kilometri de locul accidentului, după mai bine de o săptămână de la tragedia în care o familie întreagă și-a pierdut viața. În urmă cu două zile, câțiva pescari au găsit trupul surorii acestuia în vârstă de doar trei ani.

Autoritățile din Serbia au găsit încă de duminică trupul lui Miodrag, care a pierit înecat după ce mașina în care se afla împreună cu familia și cu un prieten de familie a plonjat în Dunăre, în dreptul localității Coronini, din Caraș-Severin. Sârbii i-au informat pe polițiștii români abia luni despre găsirea cadavrului băiatului.

„Luni, în jurul orei 15.00, am fost anunțați  că autoritățile sârbești au găsit ieri dimineață (n. red. – duminic dimineață) trupul neînsuflețit al băiatului de 22 de ani, în zona localității Dobra, din Serbia, corespondentă a comunei Berzasca din județul Caraș-Severin, la aproximativ 18 kilometri de locul accidentului produs sâmbătă, 7 octombrie. Au fost transmise fotografii cu trupul băiatului, acesta fiind recunoscut de către familie”, ne-a declarat Cecilia Dăneț, purtător de cuvânt al Inspectoratului Județean de Poliție Caraș-Severin.

Sursa citată a precizat că vor fi continuate căutările în vederea identificării bărbatului de 48 de ani, singurul pasager din mașina care a căzut în Dunăre, care nu a fost găsit până acum.

Potrivit anchetatorilor, polițiștii români nu au fost informați că băiatul ar fi fost înmormântat, așa cum s-a întâmplat cu mama acestuia. Femeia a fost înmormântată în Serbia la scurt timp după ce a fost găsită pe malul Dunării.

Primarul din Sichevița, Nicolaie Kramer, comunică în permanență cu Ambasada României la Belgrad și încearcă să aducă trupul neînsuflețit al băiatului acasă, împreună cu familia.

Drama familiei care a plonjat cu mașina în Dunăre, în dreptul localității Coronini din Caraș-Severin, continuă. Din mașină a reușit să iasă doar șoferul, iar patru persoane au fost date dispărute. Este vorba despre un bărbat de 48 de ani, soția lui de 40 de ani, copilul de 22 de ani și o fetiță de doar trei ani, originari din localitatea Sichevița, județul Caraș-Severin. Cei doi soți aveau alți trei copii.

Sâmbătă, a fost găsit și trupul micuței Paula, la 10 kilometri de locul accidentului, descoperirea fiind făcută de către pescari.

Potrivit oamenilor legii, căutările pentru bărbatul dat dispărut continuă, iar cercetările au fost extinse pentru ucidere din culpă.