Andreea Marin este ambasador Național pentru UNICEF în România, iar cu ani în urmă a adoptat un băiat din China și o fetiță din Kenya. Vedeta a donat constat fonduri pentru educația celor doi copii, iar recent a vorbit despre aceștia. Fosta prezentatoare tv nu mai păstrează legătura cu cei doi copii adoptați la distanță. Iată motivul pentru care Andreea Marin nu mai păstrează legătura cu cei doi copii adoptați la distanță!

Motivul pentru care Andreea Marin nu mai păstrează legătura cu cei doi copii adoptați la distanță. Andreea Marin este una dintre cele mai apreciate prezentatoare tv de la noi din țară. Vedeta a fost întotdeauna implicată în acțiuni de caritate, iar în prezent este Ambasador Național la UNICEF România. În urmă cu câțiva ani, Andreea Marin a adoptat doi copii la distanță.



Andreea Marin are o fiică din mariajul cu Ștefan Bănică, în vârstă de 15 ani. În urmă cu mai bine de zece ani, vedeta a adoptat doi copii din Africa și din China. Andreea Marin i-a susținut de-a lungul timpului pe aceștia și a contribuit la creșterea lor. În prezent, copiii au trecut de vârsta majoratului, iar Andreea Marin nu mai păstrează legătura cu ei.

Motivul pentru care Andreea nu mai păstrează legătura cu cei doi copii adoptați la distanță

Andreea, în vârstă de 48 de ani ține foarte mult la gesturile caritabile, iar deseori participă la evenimente de acest gen. Cu toate astea, putini stiu că prezentatoara tv a adoptat doi copii la distanță. În urmă cu 13 ani, Andreea Marin a adoptat un băiețel din China și o fetiță din Africa. Vedeta a fost în vizită în Africa și s-a atașat de o fetiță di Kenya, și a decis să o finanțeze de la distanță. De asemenea, Andreea Marin a fost impresionată de un băiețel din China și a decis să îl adopte. În prezent, cei doi copii sunt majori, iar Andreea Marin nu mai păstrează legătura cu ei, explicând de altfel și care este motivul.

„Acum îți dai seama că sunt oameni mari, era cu mult timp în urmă. Acum nu mai păstrăm legătura, sunt niște reguli ale adopției la distanță și întotdeauna puteai să ții legătura – în China am și fost, l-am și întâlnit pe băiețel – numai prin intermediul forului, fundației în cazul acesta, care îți facilita acest lucru. Te lăsa să îți ajuți, dar nu să – și e bine că se întâmplă așa – profiți deja de legătura cu acest copil.”, a declarat Andreea Marin pentru unica.

Andreea: „Ajutai prin donațiile tale să contruiești o comunitate”

Andreea Marin a călătorit mult în urmă cu câțiva ani și a făcut numeroase acte de caritate. Fosta soție a lui Ștefan Bănică a explicat că persoanele care adoptau copii la distanță se ocupau de o întreagă comunitate. Vedeta le trimitea bani celor doi copii adoptivi și îi ajuta să se dezvolte împreună cu întreaga comunitate.

„De fapt, tu ajutai prin donațiile tale să construiești o comunitate. Nu ajutai doar copilul în cauză, pentru că fondurile pe care noi le trimiteam, atâția părinți adoptivi, între ghilimele, din lumea largă, se adunau într-o pușculiță mare, și ei construiau întreaga comunitate. Adică, le făceau toalete, latrine odinioară, le reconstruiau sau construiau școala, ajutau întreaga comunitate să crească. Practic, dacă toată comunitatea crește, nu sunt inegalități mari între ei și au șanse să se dezvolte împreună și, mai ales, șansa la educație, care înseamnă clar deschidere către lumea largă’, a mai spus vedeta tv.

Andreea a fost implicată în acte de caritate

Fosta prezentatoare tv a mers în Africa, fiind Ambasador Național al UNICEF România și a ajutat mulți copii. Andreea Marin a povestit că întreaga comunitate era ajutată de toate donațiile venite din întreaga lume de la persoanele care adoptau copii la distanță.

„Așa era sistemul gândit și e foarte bine că era așa. Pentru că dacă tu l-ai fi ajutat numai pe acel copil s-ar fi creat inegalități. (…) Cine știe ce s-ar fi întâmplat dacă ei primeau direct banii în mână de la tine, de la X, de la Y?! Nu se alegea mare lucru, pe când, acea fundație, spre care noi direcționam acești bani, făcea un plan de dezvoltare și, cu ajutoare din toată lumea, planul de dezvoltare pentru întreaga comunitate era cu adevărat o șansă.’, a mai spus Andreea Marin.

Sursa foto: Facebook

Un număr de 30 de camioane cu ajutoare, donate de americani, vor ajunge în Ucraina prin hub-ul umanitar de la Suceava, prin implicarea Consulului Onorific al României în Utah. Transportul este primul ajutor umanitar din SUA prin hub-ul românesc, a transmis Ambasada României în Statele Unite.

Consulul Onorific al României în Utah s-a implicat personal

„Mircea Divricean, Consulul Onorific al României în Utah, a fost implicat într-una dintre cele mai mari campanii umanitare din SUA în beneficiul refugiaților din Ucraina. Campania „Driven To Assist Ukraine”, lansată în martie 2022, în statul Utah, imediat după invazia Ucrainei de către Rusia anul trecut, a strâns în statul Utah 40 de tone de bunuri materiale în valoare de aproape 1 milion de dolari și 4 milioane de dolari numerar.

Ajutoare donate de americani constau în haine, încălțăminte, paturi, produse de igienă corporală, scutece, mănuși, șosete, pături, truse de urgență și alte articole”, se arată în comunicatul ambasadei.

Pentru ca bunurile materiale, încărcate în 30 de camioane, să ajungă cât mai repede în Ucraina, prin intermediul hub-ului umanitar european de la Suceava, Mircea Divricean s-a implicat direct în organizarea transportului, lucrând cu o serie de instituții din România, printre care Administrația Prezidențială, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiției, Autoritatea Vamală Română, Fundația pentru SMURD.

„A fost un efort titanic să reușim să trimitem donațiile din SUA către hub-ul umanitar european de la Suceava, dar am reușit. Am aflat recent că toate aceste donații sunt foarte bine primite de Ucraina și de cei care au nevoie de ele în aceste vremuri grele.

Sper din tot sufletul că aceste articole donate vor aduce o rază de căldură și speranță în viețile celor care au pierdut atât de multe. De asemenea, am mai aflat că este primul ajutor umanitar din SUA către hub-ul umanitar din Suceava”, spune Mircea Divricean.

Campania a fost lansată în martie 2022

La rândul său, ambasadorul României în SUA, Andrei Muraru, i-a mulțumit pentru efortul depus: „Suntem mândri de implicarea domnului Mircea Divricean, consulul onorific al României în Utah, într-una dintre cele mai mari campanii umanitare din Statele Unite, organizată în beneficiul refugiaților din Ucraina.

Mircea Divricean este un exemplu de cum poți coordona și gestiona exemplar un astfel de proces amplu, arătând solidaritate și empatie față de refugiați.”

Campania „Driven To Assist Ukraine” a fost lansată în martie 2022, în statul Utah, ca strângere de donații de către liderii filantropici locali. Consulul Onorific al României în Utah, Mircea Divricean, a lucrat la campania umanitară, împreună cu o serie de lideri locali și fundații, printre care Larry H. Miller Company, Larry H. & Gail Miller Family Foundation, guvernatorul statului Utah, Spencer Cox și soția sa, Abby Palmer Cox.

Zece corporaţii americane au redus donaţiile către candidaţi la funcţii federale cu peste 90%, în luna ianuarie, după ce s-au angajat să nu îi mai finanţeze pe republicanii care au susţinut tentativa fostului preşedinte Donald Trump de a inversa înfrângerea în alegeri, transmite Reuters.

Niciunul dintre comitetele de acţiune politică din zece companii importante analizate de Reuters, inclusiv Microsoft, Walmart, AT&T şi Comcast, nu a donat niciunuia dintre cei 147 de republicani din Congres care au votat pentru a susţine revendicările lui Trump, la doar câteva ore după ce susţinătorii săi au lansat un atac soldat cu victime împotriva Capitoliului SUA.

Declaraţiile depuse la Comisia Electorală Federală înainte de termenul limită de depunere de sâmbătă au arătat că cele 10 comitetele de acţiune politică au făcut în ianuarie donaţii în valoare de 13.000 de dolari.

Acestea sunt primele raportări referitoare la donaţii făcute după atacul de la Capitoliu din 6 ianuarie.

Banii donaţi în cursul lunii trecute reprezintă mai puţin de o zecime din cei aproximativ 190.000 de dolari pe care cele 10 comitele i-au acordat candidaţilor în ianuarie 2017 şi minusculi faţă de cele aproximativ 10 milioane de dolari donate candidaţilor în sezonul electoral 2019-2020.

Cei 147 de parlamentari care au votat pentru răsturnarea victoriei preşedintelui Joe Biden au primit peste 2 milioane de dolari din partea comitetelor respective în ultimul ciclu politic de doi ani.

Doar comitetele a două dintre companii – General Electric şi American Express – au raportat în noiembrie donaţii acordate unor candidaţi federali.

Comitetul companiei American Express a acordat 5.000 de dolari senatorului republican John Thune din Dakota de Sud, în timp ce GE a acordat 5.000 de dolari reprezentantului Adam Kinzinger din Illinois, un critic republican proeminent, şi 1.000 de dolari reprezentantului Rick Larsen de la Washington, un democrat.

Donaţiile politice scad, de obicei, în lunile de după alegerile generale din SUA, iar banii de la comitetele de acţiune politică ale companiilor reprezintă o mică parte din fondurile strânse în campaniile politice. Dar lipsa ofertei din partea companiilor în ianuarie indică un început mai lent, înainte de alegerile intermediare din 2022.

Ambulanțierii din Vaslui fac apel la populație să doneze bani pentru a-și putea cumpăra combinezoane și dezinfectanți, spunând că mai au materiale pentru doar câteva zile și se pregătesc ”pentru cele mai negre scenarii”.

Ambulanțierii din Vaslui apelează la mila cetățenilor:

Angajații Serviciului de Ambulanță Vaslui fac un apel public către toți cei care ar putea dona bani Asociației „Cursa Vieții” pentru achiziționarea de combinezoane, materiale dezinfectante, măști, mănuși, branule și lămpi ultraviolet, scrie Vremea Nouă.

Ambulanțierii din Vaslui spun că mai au materiale doar pentru câteva zile și se pregătesc deja de ce e mai rău fac apel la populație să doneze bani pentru cumpărarea materiale sanitare.

„Din cauza procedurilor greoaie din Legea achizițiilor publice, în acest moment mai avem materiale pentru câteva zile, așa că ne pregătim pentru cele mai negre scenarii. Firme care vând astfel de materiale sunt pe piață, dar vor plată cash. Ori, prin instituție, trebuie să respectăm anumite proceduri, ne confruntăm cu numeroase contestații, ceea ce întârzie foarte mult achiziționarea acestor echipamente și materiale. Facem apel la vasluienii cu suflet mare să ne sprijine și să doneze cât pot în contul asociației pentru că ai noștri colegi chiar sunt în prima linie, intră în contact primii cu pacienții”, a declarat dr. Daniel Ungureanu, purtătorul de cuvânt al SAJ Vaslui.

Apelul este făcut în condițiile în care, potrivit dr. Ungureanu, angajații SAJ Vaslui se deplasează echipați cu combinezoane la aproape toate solicitările, însă dezinfectanții și echipamentele din stoc nu sunt suficiente, existând riscul să se afle în perioada următoare în situația de a fi neprotejați.

Ambulanțierii din Vaslui apelează la mila cetățenilor

Achizițiile întârzie și câteva luni din cauza contestațiilor

Reprezentantul SAJ Vaslui spune că lipsa echipamentelor a fost cauzată de contestațiile depuse la licitații, care au întârziat achiziția celor necesare chiar și cu câteva luni.

Iar dacă mai adăugăm și faptul că în perioada de vârf a pandemiei, la SAJ Vaslui se foloseau chiar și 1.000 de combinezoane pe zi, realizăm cât de acută este această criză a echipamentelor de protecție.

„Bugetele Serviciilor de Ambulanță nu au fost dimensionate pentru o asemenea criză sanitară, pentru că nimeni nu se gândea la așa ceva. A fost perioada primelor luni, în care nu aveam destule echipamente, motiv pentru care am apelat la sprijinul comunității pentru a putea achiziționa acele echipamente de protecție, dezinfectanți și materiale sanitare. Ulterior, statul român a reușit să cumpere acele echipamente și am primit și noi foarte multe. Numai că odată cu sfârșitul stării de urgență, când cazurile au fost totuși puține, oamenii au început să iasă din case, numărul cazurilor a început să crească, iar în perioada verii și a toamnei am avut foarte multe solicitări. Aceste solicitări au implicat un efort foarte mare din partea colegilor noștri, pentru că de fiecare dată când plecăm pe traseu trebuie să ne echipăm conform definiției de caz, iar în momentul de față definiția de caz este foarte vastă. Simptomele sunt atât de variate pentru această afecțiune încât aproape că nu există solicitare pentru Serviciul Județean de Ambulanță Vaslui în care nu ar trebui să ne îmbrăcăm în combinezon. Ca urmare, consumul acestor materiale a fost foarte mare. În perioada de vârf, lunile septebrie-octombrie, am avut un consum de aproape 1.000 de combinezoane pe zi. În momentul de față mai avem în stoc câteva sute de combinezoane, care cu siguranță nu ne vor ajunge pentru perioada următoare. În ceea ce privește mănușile avem un consum de 15 perechi la o singură solicitare a echipajului. Pe lângă aceste materiale, mai avem nevoie de dezinfectant, măști de protecție, lămpi cu utraviolete, materialele sanitare. Noi avem o asociație denumită „Cursa Vieții”, în contul căreia, așa cum am spus, am mai primit donații de la vasluieni în prima parte a pandemiei, lunile aprilie-mai, și apelăm în continuare la sprijinul lor pentru a putea trece această perioadă dificilă până când vom putea relua licitațiile. Avem nevoie de materiale sanitare sigure pentru că un combinezon de slabă calitate poate facilita contaminarea echipajului ambulanței. Acel echipaj merge din casă în casă și poate transmite, la rândul lui, afecțiunea, către alți pacienți. Facem apel la vasluienii cu suflet să ne ajute să depășim această perioadă, pentru ca noi, la rândul nostru, să-i putem ajuta în continuare pe cei care au nevoie de noi”, a declarat medicul Daniel Ungureanu.

Cei care doresc să sprijine personalul SAJ Vaslui o pot face donând bani în contul Asociația Cursa Vieții Vaslui – CUI 23590246, IBAN RO96BTRL03801205D94876XX, Banca Transilvania Vaslui, Serviciul Județean de Ambulanță Vaslui, Str.Tipografiei, Nr.1, telefon 0235361498.

Risipa de mâncare se întâmplă la un alt nivel în vremea pandemiei. Fermierii au ajuns să-și arunce propria producție. Acest lucru se întâmplă pe glob. Laptele și ouăle sunt aruncate, strugurii putrezesc iar porcii sunt îngropați, potrivit Bloomberg. Însă există și un aspect surprinzător: cantitatea totală de mâncare aruncată, la nivel mondial, s-ar putea să nu fie mai mare ca de obicei, când o treime din producția globală ajungea la groapa de gunoi.

Vezi de ce au ajuns fermierii să arunce ouale și laptele

Ceea ce s-a schimbat față de situația de dinainte este că, în loc să fie aruncate de consumatori ca deșeuri din bucătărie, o cantitate nemaivăzută de alimente este aruncată înainte de a ajunge în magazine.

Vina este a lanțurilor de distribuție care nu mai funcționează la fel. Pe glob, producția este gestionată prin metode de tipul „fix-la-timp”. Producția din ferme poate fi livrată magazinelor sau restaurantelor în doar câteva zile, următorul stoc din culturi și șeptel fiind pregătit să-i ia locul imediat celui precedent.

Vezi de ce au ajuns fermierii să arunce ouale și laptele

Când acele lanțuri au probleme – precum transportul pe camion, prin porturi, diminuarea forței de muncă, închiderea restaurantelor și comerțul încetinit – există cantități imense de provizii care nu ajung niciodată în magazine.

Acest lucru cel mai probabil va avea consecințe devastatoare în ceea ce privește securitatea alimentară. Prețurile ar putea crește și mai mult, în timp ce milioane de oameni deja suferă din punct de vedere financiar în urma pandemiei de COVID-19.

Înainte de pandemie, o producție alimentară estimată la 1 trilion de dolari a fost pierdută sau aruncată la gunoi. O bună bucată a reprezentat gunoiul venit din locuințe, aproape 40% în SUA.

În actualul context în care oamenii fac mai puține drumuri la magazin și au mai multe griji în ceea ce privește prețurile, probabil că mâncarea aruncată din bucătării va fi mai puţină, compensând alte pierderi. Unii analişti spun că deşeurile în total ar putea fi mai multe în acest an, însă mulţi nu sunt pregătiţi să acţioneze ferm în acest sens.

„Nu ştim dacă va fi mai multă sau mai puţină risipă de mâncare, per total, în acest an, pentru că nu poţi subestima că oamenii îşi controlează comportamentul acasă. Însă sunt foarte îngrijorat privind situaţia deşeurilor când vine vorba de securitatea alimentară”, a declarat Marc Bellemare, profesor la Departamentul de Economie Aplicată din cadrul Universităţii Minnesota.

Foametea la nivel global s-ar putea dubla, potrivit unei scrisori adresată de companiile Nestle, Unilever, Danone și PepsiCo liderilor mondiali. Națiunile Unite a avertizat, totodată, privind acest risc. Programul Mondial de Alimente arată că numărul persoanelor ce trebuie să facă față insecurității alimentare ar putea ajunge la 265 de milioane.

Unele grupuri încearcă să găsească o soluție constructivă între risipa de mâncare și foamete. Departamentul de Agricultură al SUA, spre exemplu, cumpără carne produsă în exces, lactate și produse proaspete pe care le va oferi, prin distribuitori, băncilor de alimente și altor organizații. Însă e greu de spus cât de mare va fi impactul unei astfel de inițiative.

Toate acestea se petrec în timp ce producția de mâncare a ajuns să fie, din multe puncte de vedere, cea mai mare. Recoltele globale de orez și grâu – culturi care reprezintă aproape o treime din caloriile lumii – sunt aproape de a ajunge la cel mai mare nivel în următorul sezon. Și SUA, care este cel mai mare exportator de carne, a înregistrat o producție record de carne de porc iar carnea de păsări și producția de ouă au crescut.

„O mare parte din risipa de mâncare se întâmplă din cauza rigidității sistemului nostru alimentar – procesatori foarte specializați”, precum facilitățile de producție a lactatelor care fac brânză pentru restaurante și care nu pot redirecțona producția către magazinele alimentare, spune Dana Gunders, directorul executiv al ReFED, o organizație non-profit din SUA care este concentrată pe reducerea deșeurilor provenit de la mâncare.

Vezi de ce au ajuns fermierii să arunce ouale și laptele

Cea mai mare organizație din Marea Britanie care donează alimente provenite din exces, Fareshare, a primit, recent, într-o săptămână, 758 de tone de mâncare, mai mult de dublu față de cât primea înainte de era carantinei. Organizația redistribuie mâncarea de la furnizori și supermarketuri către fundații de caritate și grupuri comunitare prin centre regionale de distribuție.

„Nu există o potrivire perfectă dintre ceea ce este surplus, deșeuri și de ce are nevoie activitatea de caritate. Există câteva afaceri care ne dau mâncarea lor, având în vedere că mai mulți oameni sunt deodată conștienți de cei care suferă de foamete. Dar dacă îți este foame, un palet de lămâi nu te ajută prea mult”, a declarat Lindsay Boswell, directorul executiv al organizației.

Risipa provenită din consumul de acasă
Îngrijorările privind infectarea cu virusul înseamnă mai puține drumuri la magazin și mai puțin timp petrecut acolo. Acest lucru forțează oamenii să devină cumpărători de mâncare mai scrupuloși, potrivit lui Jennifer Molidor, un militant cu experiență în ceea ce privește strângerea de mâncare. Ea lucrează în cadrul Centrului pentru Diversitate Biologică.

Asta probabil înseamnă o cantitate mai mică de mâncare aruncată acasă, iar noile obiceiuri ar putea continua și după pandemie.

Consumatorii aleg produse care rezistă mai mult pe raft, ceea ce reduce timpul în care oamenii stau în supermarket și devin mai conștiincioși în ceea ce privește gătitul. Datele din Marea Britanie demonstrează acest fapt – aproape jumătate dintre respondenții unui sondaj spun că aruncă mai puțină mâncare, potrivit unei cercetări comandate de Hubbub, un grup concentrat pe conservarea mediului.

Vezi de ce au ajuns fermierii să arunce ouale și laptele. Între timp, producătorii sunt lăsați să ia deciziile grele și să câștige mai puțini bani pentru a-și plăti datoriile. Măsurile de carantină au afectat transportul și piețele angro.

Izoletele oferite de România nu vor fi folosite pentru pacienții cu Covid-19, ci în cazul altor boli, a anunțat Republica Moldova, care apreciază însă gestul.

„Izoletele nu se folosesc la COVID-19. Asta nu o spun eu, ci experții în domeniu. Ele vor fi folosite la alte boli. Noi apreciem gestul României, inclusiv venirea acestor izolete”, a declarat ministrul Sănătății Viorica Dumbrăveanu, potrivit Agora.MD.

La rândul său, șeful autorității publice de sănătate spune că pentru bolnavii de coronavirus sunt suficiente măștile, iar fiecare țară decide dacă folosește sau nu izoletele.

„Specialiștii rămân pe poziția că izoletele nu sunt obligatorii pentru coronavirus și e decizia fiecărei țări. În recomandările OMS, izoletele nu apar ca obligatorii. Lucrurile nu trebuie interpretate, așa cum apare tendința. Este suficient dacă bolnavul de coronavirus poartă mască”, a declarat directorul Agenției pentru Sănătate Publică, Nicolae Furtună.

În ce au constat ajutoarele

Reamintim că 20 de camioane cu echipamente de protecție și produse sanitare au plecat miercuri din București la Chișinău, ca donație din partea Guvernului român în sprijinul luptei contra coronavirusului.

Printre echipamentele donate sunt și 10 izolete, care sunt folosite de medicii români pentru toate cazurile de coronavirus.

Ajutoarele au constat în 500.000 de măști de protecție de tip FFP2, 25.000 de combinezoane, 5.000 de viziere, 5.000 de ochelari de protecție, 200.000 de mănuși, 2.800 de cutii de medicamente, 10 izolete cu presiune negativă pentru transportul pe targă și circa 80.000 de litri de alcool sanitar.

Andreea Marin iese la atac. Îl desființează, pur și simplu, pe Klaus Iohannis, însă nu se limitează doar la șeful statului. „Zâna surprizelor” o pulverizează și pe Violeta Alexandru, ministrul Muncii, căreia are să-i reproșeze indolența și ignoranța cu care se afișează.

Într-o lungă postare pe Facebook, semn că supărarea e mare, Andreea Marin răbufnește la adresa instituțiilor „de forță” din țară, Palatul Cotroceni și Palatul Victoria. De fapt, fosta prezentatoare tv are ceva de împărțit cu personajele Klaus Iohannis, respectiv Violeta Alexandru, nicidecum cu cele două instituții de la adresele respective.

Scoasă din sărite de un comentariu pe care l-a făcut ministrul Muncii, Marin reacționează pe FB: „Iată de unde a pornit nevoia de cuantificare a sprijinului ONG-urilor (nu «oNEgeurilor», domnule președinte Klaus Iohannis) în această perioadă de criză. De la declarația unui membru al Guvernului, doamna ministru al Muncii, Violeta Alexandru. Suna astfel – «Din păcate, ajutorul din comunitate, inclusiv prin aportul entităților neguvernamentale, a fost firav. Am văzut puține comunități mobilizate, punând laolaltă resurse și dorință de a lupta împreună. Până în acest punct, Guvernul, alături de președintele Iohannis, au gestionat singuri criza”.

Andreea Marin o contrează pe Violeta Alexandru: „Deși de două luni atât de mulți dintre noi punem umărul, atentie, FĂRĂ A FI OBLIGAȚI DE O FUNCȚIE ÎN STAT, FĂRĂ A FI PLĂTIȚI, PENTRU CĂ SUNTEM VOLUNTARI, deși ziua noastră de muncă înseamnă 14-16 ore, voit, asumat, deși nu mai contează că e weekend, ca nu avem timp de familii, de copiii noștri și că ne-am lăsat deoparte propria munca ce ne aducea un venit necesar traiului de zi cu zi, totuși, nu ne vedeți, doamna ministru. Efortul nostru vi se pare «firav»”.

„Zâna surprizelor” nu se ferește să precizeze ce înseamnă „firav”: „(…) Așadar, iată rezultatul analizei făcută de Asociația pentru Relații Comunitare, în urma raportării a 82 de organizații care au donat – «Sectorul nonguvernamental a dotat spitalele cu echipamente și aparatură în valoare de 14 milioane de euro și a sprijinit mii de persoane vulnerabile în toate județele. Peste 140 de unități medicale au primit sprijinul ONG-urilor”.

Mai mult, Andreea Marin spune că numai fundația pe care ea o reprezintă, „Prețuiește viața”, a făcut donații de peste 900.000 de euro!

Un scurt bilanț al donațiilor făcute de ONG-uri ar arăta astfel, conform datelor obținute de Andreea Marin:

Suma strânsă de organizații – 14 milioane euro;
Suma cheltuită pe aparatură și echipamente – 13,95 milioane euro;
Ventilatoare – 116;
Aparate de testare – 21;
Teste PCR – 30.793;
Monitoare – 72;
Consumabile medicale – aproximativ 81.000;
Combinezoane – peste 41.500;
Măști chirurgicale – peste 1,5 milioane;
Măști cu filtru – 455.000;
Protecții ochi (viziere și ochelari) – 66.000;
Mănuși – aproximativ 875.000;
Dezinfectant – 137.000 litri;
Containere – 28.

La toate acestea se adaugă „zeci de tone de produse alimentare și de igienă pentru personalul medical, pacienți, persoane carantinate, izolate, vârstnici, persoane din centre sociale etc”.

Iată că există suflet și în spatele gratiilor mai mulți deținuți din Penitenciarul Iași au donat bani unei fundații, care oferă mâncare bolnavilor cronici, bătrânilor singuri, familiilor monoparentale sau cu mai mulți copii din trei localități din județul Neamț.

Există suflet și în spatele gratiilor„ Au adresat administrației locului de deținere o solicitare, iar ca obiect este donarea de sume de bani din conturile personale către o fundație”, a declarat, pentru MEDIAFAX, locțiitorul purtătorului de cuvânt al Penitenciarului Iași, Carla Carmen Diaconu.

Există suflet și în spatele gratiilor

Banii vor ajunge în conturile Fundației Împreună pentru Solidaritate Socială care, prin angajații și voluntarii acesteia, de aproximativ o săptămână, este alături de persoanele sensibile din punct de vedere al sănătății sau de cele care se află în imposibilitatea de a se autogospodări.

„Încercăm să distribuim mâncare persoanelor vulnerabile, fie că vorbim de bolnavi cronici, bătrâni singuri, familii monoparentale și familii cu mai mulți copii cu o situație financiară precară”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Corina Băhneanu, unul dintre angajații fundației.

Aproximativ 150 de persoane din comunele Săvinești, Dumbrava Roșie și orașul Roznov primesc, zilnic, câte o masă caldă. Beneficiarii sunt identificați cu sprijinul birourilor de asistență socială din cadrul primăriilor, cu care sunt încheiate acorduri de parteneriat.

„Încercăm să distribuim în condiții cât mai bune, împreună cu primăriile din zonă. Avem parteneriat cu Primăria Săvinești, Dumbrava Roșie și Roznov. Un reprezentant al nostru, care este voluntar, merge cu cineva de la primărie și distribuie în funcție de cum au prioritizat ei beneficiarii. La Săvinești sunt în jur de 70 de beneficiari, la Dumbrava Roșie sunt aproximativ 50 și la Roznov 25”, a mai spus Corina Băhneanu.

Italia ar fi fost obligată să cumpere măștile pe care le DONASE Chinei, în urmă cu câteva săptămâni.

Luna trecută, Beijingul a trimis un avion încărcat cu echipamente medicale în Italia, care a depășit China în privința numărului de morți în urma pandemiei de coronavirus, scrie The Spectator.

Ulterior, surse au aflat că regimul chinez vindea kituri medicale către cei care ofereau cel mai mare preț.

Un oficial al administrației Trump a declarat că președintele chinez Xi Jinping obligă Italia să cumpere propriile echipamente pe care statul italian le donase în urmă cu câteva săptămâni, înainte ca pandemia să secere Europa.

„Înainte ca virusul să ajungă în Europa, Italia a trimis tone de materiale în China, pentru a ajuta la protejarea populației”, a explicat oficialul american. „Ulterior, China a trimis înapoi echipamentele în Italia – ei bine, o parte din ele… și a cerut bani pentru ele”.

Faptul că statul chinez profită de pe urma generozității Italiei este doar ultimul exemplu al diplomației șubrede în vremuri de pandemie. Cele mai multe echipamente și kituri de testare pentru Covid-19 au fost vândute de China altor țări, acestea dovedindu-se a fi „defecte”. În unele cazuri, în loc să-și ceară scuze, China a dat vina pe alții. China le-a zis olandezilor să „citească de două ori instrucțiunile” de pe măștile sale chirurgicale, de exemplu, după ce Olanda s-a plâns că jumătate din măștile trimise nu îndeplineau standardele de protecție.

Chinezii, responsabili pentru pandemie, încă MINT în legătură cu numărul real al morților
„Este atât de dezonorant pentru oficialii chinezi să spună că ei sunt cei care îi ajută pe italieni sau țările în curs de dezvoltare, când, de fapt, ei ne-au infectat pe toți”, a declarat oficialul respectiv. „Desigur, ar trebui să ne ajute. Au responsabilitate, deoarece ei au răspândit coronavirusului și nu au oferit informații astfel încât lumea întreagă să se pregătească din timp”.

China furnizează în continuare informații false despre numărul cazurilor de coronavirus și decesele cauzate de teribilul virus. Mai mult, autoritățile chineze au anunțat că nimeni nu a mai fost ucis de noul coronavirus, în ultima perioadă, deși mii de urne cu cenușă sunt transportate către spitalele locale.

Iată cum s-au strans o multime de bani pentru Spitalul din Sibiu: Din fericire, din toată țara vin dovezi de solidaritate din partea oamenilor care au înțeles că, în fața pericolului, societatea trebuie să reacționeze împreună.

Să se implice și să susțină activitatea celor din prima linie cu bani pentru materiale de protecție. De acasă, din autoizolare, foarte multe gânduri, soluții și donații se îndreaptă către sistemul medical.

Colegii noștri de la ”România, te iubesc” vor ajuta la acest efort și vor prezenta un jurnal al faptelor bune, în aceste vremuri dificile, pentru toți.

Cosmin Savu: ”În aceste zile cu toții suntem cu gândul la cei dragi, eu sunt din Sibiu și îngrijorările mele sunt pentru părinții mei, pentru nevoile pe care aceștia le au în autoizolare.

Și pentru sistemul de sănătate românesc, care nu a fost pregătit pentru eforturile la care este supus. La Sibiu este o fundație care în vremuri normale organizează un maraton în scopuri caritabile. Acum, toate eforturile s-au concentrat pe lupta împotriva virusului.

De câteva săptămâni, prioritățile s-au schimbat iar viața a luat un alt curs pentru toată lumea. Energia care se adună pentru evenimentele sportive care ajutau peste 50 de proiecte sociale este acum direcționată pentru această situație de criza, pentru a ajuta spitalul județean”, povestește Cosmin Savu.

Donații de 1,2 milioane lei în câteva zile

”Încercăm să creștem capacitatea acestor secții de terapie intensive. Am cumpărat un ventilator pentru secția de ATI, am cumpărat un aparat de testare rapidă, care va ajuta spitalul să-și testeze în primul rând cadrele medicale. În câteva zile oameni și firme au donat peste 1,2 milioane de lei.

Pe lângă marile companii ale Sibiului, peste 1.500 de persoane au donat pentru campania noastra, persoane care și-au donat pensia, persoane care și-au donat salariul, aproape în integralitate pe o lună de zile, sunt foarte multe povești emoționante în fundal, chiar dacă vremurile sunt grele, acestea sunt poveștile care ne dau combustibil să mergem mai departe”, spune și Ciprian Ciocan, reprezentant Maraton Sibiu.

”Am simțit nevoia să dau o sumă de bani”

La 76 de ani ai săi, Augustin Gănescu a fost unul dintre primii donatori de pe internet.

”Mă doare, mă doare pur și simplu că trebuie să sufere sibienii și atuncea am simțit nevoia să dau o sumă de bani, care-i mica. Poate înțelegem că împreună putem ieși, chiar așa stând acasa”, spune Augustin Gănescu.

La 11 ani, Mara învață acasă și a transmis un mesaj tuturor celor care în aceste zile pot să ajute. ”Ajutând spitalul, ajuți comunitatea”, spune Mara.

”Împreună vom reuși să adunăm toate resursele pe care comunitatea le are, că sunt bani, că sunt voluntari, relații între oameni, cred că vom reuși să construim mai departe comunitatea atunci când nu va mai fi criză”, mai explică Ciprian Ciocan.