Premierul Poloniei, reacție în cazul dronei de la Galați. Donald Tusk a lansat un apel ferm, pe Facebook, către aliații din Alianța Nord-Atlantică, solicitând o atenție sporită și o reacție pe măsură în fața acțiunilor tot mai agresive ale Moscovei. Oficialul de la Varșovia consideră că incidentele recente, printre care se numără și prăbușirea unei drone pe teritoriul României, nu mai pot fi trecute cu vederea de către comunitatea internațională.

Pe lângă acțiunile concrete din teren, Tusk atrage atenția și asupra discursului extrem de agresiv promovat de oficialii de la Kremlin, făcând trimitere directă la declarațiile recente ale lui Dmitri Medvedev.

Reacția Poloniei după incidentele recente

Șeful Executivului polonez a folosit platformele de comunicare online pentru a transmite un mesaj de mobilizare către partenerii strategici. Acesta a subliniat că episoadele de insecuritate s-au înmulțit considerabil în ultima perioadă în flancul estic.

„Polonia, statele baltice, acum România. Tot mai multe provocări ruseşti”

Această succesiune de evenimente impune, în viziunea liderului de la Varșovia, o schimbare de paradigmă în modul în care NATO gestionează riscurile de securitate. Donald Tusk insistă că retorica Moscovei trebuie privită ca o amenințare reală și imediată.

„Ieri, fostul preşedinte al Rusiei a declarat că cetăţenii UE nu vor mai putea dormi liniştiţi. Toţi cei din NATO ar trebui să ia în serios, în sfârşit, aceste fapte şi vorbe”.

Amenințările venite de la Moscova

Reacția fermă a Poloniei vine ca replică la poziția adoptată de Dmitri Medvedev, actualul vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Federației Ruse. Acesta a criticat dur reacțiile europene apărute după ce o dronă a lovit un imobil de locuințe din România, susținând că statele din blocul comunitar nu au autoritatea morală de a protesta, fiind considerate parte activă în conflict.

Oficialul rus a sugerat că astfel de evenimente vor deveni o normalitate în perioada următoare, transmițând un avertisment direct populației din statele Uniunii Europene, în special în zonele unde se dezvoltă capacități de producție militară.

„Să se pregătească: acest lucru va continua să se întâmple. Este război! Iar cetăţenii statelor UE, ca populaţie a unor ţări aflate în război, nu vor putea dormi liniştiţi. Mai ales acolo unde sunt amplasate unităţi de producţie a dronelor pentru nevoile formaţiunilor banderiste”.

Polonia începe de mâine o nouă eră, în coabitarea dificilă între guvernul pro-european al lui Donald Tusk şi un şef de stat conservator, odată cu învestirea lui Karol Nawrocki, un novice politic ce e susţinut de cercurile anticomuniste, la fel ca predecesorul său Andrzej Duda.

Polonia intră într-o perioadă tensionată. Karol Nawrocki, istoric de formaţie, a câştigat alegerile prezidenţiale de la 1 iunie cu o majoritate strânsă în faţa lui Rafal Trzaskowski, un eşec serios pentru coaliţia pro-UE existentă de aproape doi ani, şi care confirmă puternica polarizare politică din acest stat membru al NATO şi al UE, vecin şi susţinător major al Ucrainei în faţa agresiunii ruseşti.

Ales pentru un mandat de cinci ani, şeful statului influenţează în primul rând politica externă şi de apărare a Poloniei, dar are şi dreptul de a iniţia legi şi de a a-şi exprima vetoul asupra textelor de lege adoptate de parlament.

Polonia intră într-o perioadă tensionată

Nawrocki îl înlocuieşte în funcţia de preşedinte pe conservatorul Andrzej Duda, ajuns la sfârşitul celui de-al doilea mandat, pe care guvernul Tusk îl acuza pe mai multe subiecte importante, precum respectarea statului de drept şi liberalizarea avortului.

Noua coabitare va oscila între competiţie şi confruntare, cred analiştii, iar principalii jucători sunt conştienţi de acest lucru, cu doi ani înainte de următoarele alegeri parlamentare.

„Nu am nicio îndoială că domnul Nawrocki va face tot posibilul să ne tachineze”, a declarat prim-ministrul Donald Tusk. El a avertizat că nu îi va permite să „demoleze politic” guvernul său susținut de o coaliţie cvadripartidă ce conține formațiuni de extremă stânga și anticapitaliste.

În Polonia, „îi spun şi domnului Nawrocki acest lucru pentru ca acesta să ia act (…), politica internă şi politica externă aparţin Consiliului de Miniştri. Este responsabilitatea mea şi aşa va fi”, a afirmat Tusk.


La rândul său, Karol Nawrocki a declarat în repetate rânduri că actualul guvern este „cel mai prost din istoria” Poloniei democratice.

El a promis că va fi „un preşedinte activ” imediat după învestire, pentru a stimula guvernul – care are o majoritate parlamentară – cu propuneri de texte legislative referitoare la politicile fiscale şi agricole.

Cu toate acestea, „ambele părţi ar trebui să realizeze că implicarea
într-o confruntare intensă nu este în mod clar calea de urmat într-o situaţie geopolitică şi economică ce ar putea deveni în curând şi mai complicată”, subliniază Piotr Trudnowski, membru al Klub Jagiellonski, un think tank creştin-democrat.

Ce va sta în calea lui Nawrocki

Istoric specializat în lumea criminală postcomunistă, Karol Nawrocki „nu are nici el experienţă în politica externă”, un domeniu în care este obligat să coopereze cu guvernul, susține Ewa Marciniak, politolog la Universitatea din Varşovia.

În timpul campaniei electorale, el a subliniat importanţa legăturilor cu Statele Unite.

Admirator al preşedintelui american Donald Trump, Nawrocki s-a întâlnit scurt cu acesta la Casa Albă cu puţin timp înainte de primul tur de scrutin. „Exact pe asta îşi va construi politica externă, cel puţin iniţial”, este de părere Ewa Marciniak.

Nawrocki se va confrunta cu un duo progresist cu o vastă experienţă: fostul şef al Consiliului European, Donald Tusk, şi ministrul său de externe, Radoslaw Sikorski.

O diferenţă între Nawrocki şi Duda va fi vizibilă în atitudinea lor faţă de Ucraina: pur şi simplu el nu va fi la fel de entuziast, susține ONG-istul Piotr Trudnowski.

În timpul campaniei sale, Nawrocki s-a opus ideii ca Ucraina să adere la NATO şi a criticat Kievul pentru că nu „a arătat recunoştinţă pentru ceea ce au făcut polonezii”.

Cu sloganul său „Polonia mai întâi, polonezii mai întâi”, el a vizat milionul de refugiaţi ucraineni care trăiesc în ţară. Joia trecută, Nawrocki a vorbit telefonic cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.

„Am convenit să facem schimb de vizite în timpul cărora vom discuta toate problemele actuale ale cooperării bilaterale. Cu siguranţă vom defini formate de colaborare”, a scris şeful statului ucrainean pe reţeaua X după discuţie.

Karol Nawrocki. Sursa foto: dreamstime.com

Polonia aderă la Parchetul European (EPPO), o decizie care facilitează, între altele, controlul cheltuielilor fondurilor europene acordate acestei ţări. Parchetul European, cu sediul la Luxemburg, şi-a început activitatea în 2021. Un organ independent al Uniunii Europene (UE), el este însărcinat să ancheteze cu privire la infracţiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE.

Polonia aderă la Parchetul European 

Prin procurori delegaţi în statele membre UE, acesta luptă împotriva fraudării TVA, deturnării de fonduri europene, corupţiei sau spălării de bani. Precedentul guvern naţionalist polonez a refuzat să adere la Parchetul Euroopean, dar Donald Tusk a schimbat totul.



”Simbolic, de Ziua Internaţională a Drepturilor Omului (10 decembrie), ne alăturăm Parchetului European”, a anunţat marţi Donald Tusk în deschiderea unei şedinţe de Guvern.

Donald Tusk s-a ținut de cuvânt

Tusk consideră că această decizie va permite ”urmărirea obiectivă şi eficientă a unor eventuale abuzuri în folosirea fondurilor europene”. Aderarea Poloniei la Parchetul European era una dintre promisiunile electorale ale Guvernului de coaliţie proeuropean care a intrat în funcţie în decembrie 2023. Până în prezent, 22 de state membre UE au aderat la Parchetul European.



Pachetul European, condus de Kovesi

Parchetul European este instituit în temeiul Regulamentul (UE) 2017/1939, ca organ independent al Uniunii Europene. Este primul organ al UE cu atribuții de investigare și urmărire penală, având competența de a investiga, de a urmări penal și de a trimite în judecată pe autorii infracțiunilor care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii (prevăzute în Directiva (UE) 2017/1371 și stabilite în Regulamentul (UE) 2017/1939). Cauzele instrumentate de EPPO sunt deferite instanțelor competente din statele membre.

Parchetul European îşi va desfăşura activitatea în strânsă colaborare cu autoritățile naționale judiciare și de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme europene precum OLAF, Eurojust și Europol. EPPO e condus de Laura Codruța Kovesi, care s-a confruntat cu multe plângeri penale în ultima vreme.

Zidul care separă Polonia de Rusia și Belarus este gata, a anunțat premierul Donald Tusk. „Scutul estic”, fortificațiile construite de-a lungul graniței, constituie o investiție în pace, susține prim-ministrul polonez.

Zidul cu „dinți de dragon care spară granița Poloniei de ce a Rusitei și Belarusu lucrarea sa terminat cu suces, a anunţat Donald Tusk într-un mesaj pe reţeaua de socializare X, după ce a vizitat militari staţionaţi la aproximativ 200 de metri de graniţa cu exclava rusă Kaliningrad, transmite agențiile EFE și Agerpres. 

Zidul cu „dinți de dragon” dintre Polonia, Rusia și Belarus e gata

Tusk a accelerat construcţia primei secţiuni a fortificaţiilor, care era iniţial planificată pentru primul trimestru al anului 2025.

Tusk a subliniat că, cu cât graniţa poloneză este mai bine securizată, cu atât va fi mai dificil pentru cei cu „intenţii rele” să ajungă în ţara central-europeană, potrivit agenţiei de presă poloneze PAP.

„Tot ceea ce facem aici – şi o vom face şi la graniţa cu Belarus şi Ucraina – este pentru a descuraja (…) un potenţial agresor, aşa că este cu adevărat o investiţie în pace. Vom cheltui miliarde de zloţi pentru aceasta, dar în acest moment toată Europa urmăreşte aceste investiţii şi acţiunile noastre cu mare satisfacţie şi le va sprijini dacă este necesar”, a subliniat el.

Planurile pentru Ucraina

Şeful guvernului a dat asigurări că ţările din regiunea baltică vor coopera cu Polonia pentru a garanta că această infrastructură este eficientă nu numai în tronsoanele poloneze, ci şi de-a lungul întregii graniţe, „în principal cu Rusia şi Belarus”.

„Acţiunile noastre vor viza şi securitatea graniţei cu Ucraina, din alte motive, dar dorim ca polonezii să se simtă mai în siguranţă de-a lungul întregii graniţe de est”, a declarat Tusk.

Premierul polonez a insistat că este „cel mai mare proiect de acest tip din istoria Europei după 1945”, întrucât „întregul ‘Scut estic’ va fi un proiect fără precedent”.

Scutul este un program pregătit de Ministerul Apărării şi Statul Major al Armatei, care presupune construirea de diferite tipuri de fortificaţii, obstacole de teren şi infrastructură militară la graniţele Poloniei cu Rusia şi Belarus – în total aproximativ 800 km.

Planurile includ, de asemenea, construirea de sisteme adecvate de recunoaştere şi detecţie a ameninţărilor, avanposturi, centre logistice, depozite şi desfăşurarea de sisteme antidrone.

Varşovia a alocat aproximativ 2,3 miliarde de euro pentru implementarea acestui plan, care se preconizează că va fi pe deplin operaţional în 2028 şi care va fi integrat în infrastructura cuprinzătoare de apărare a flancului estic al NATO pentru a contracara ameninţările din Belarus şi Rusia.

Tusk a subliniat că „aceasta este o idee foarte modernă a modului de protejare a frontierei folosind diverse elemente de infrastructură, precum dinţi de dragon, şanţuri antitanc, dar şi elemente ale mediului natural”.

Atacul lansat recent de Rusia a stârnit temeri în rândul statelor europene. Premierul polonez Donald Tusk susține că pericolul extinderii conflictului nu poate fi negat, după amenințările legate de folosirea rachetei Oreșnik.

Donald Tusk, despre posibila extindere a conflictului

Premierul polonez a vorbit despre riscul izbucnirii unei dispute la nivel global. Donald Tusk este de părere că șirul evenimentelor recente ar trebui să îi alarmeze pe liderii europeni.

În opinia sa, decizia lui Putin de a folosi racheta hipersonică demonstrează că războiul ar putea ajunge la alt nivel. Aceasta a fost lansată asupra orașului ucrainean Dnipro.

Amenințare directă

„Războiul din est intră într-o fază decisivă, simţim că necunoscutul se apropie. (…) Conflictul dobândeşte proporţii dramatice. Ultimele câteva zeci de ore au arătat că ameninţarea este gravă şi reală în ce priveşte un conflict global”, a spus premierul polonez.



Declarațiile lui Tusk vin la scurt timp după ce liderul de la Kremlin a confirmat că trupele sale au folosit racheta balistică. De altfel, lovitura a reprezentat un răspuns ferm, după ce SUA și Marea Britanie și-au dat acordul privind folosirea armelor occidentale.

Donald Tusk, despre planurile Rusiei

În mesajul transmis recent, Putin a precizat că au fost lansate șase focoase-non nucleare. Mai mult, președintele rus a anunțat că va folosi arma Oreșnik. Potrivit liderului de la Kremlin, racheta hipersonică nu poate fi interceptată.

Pe de altă parte, Polonia se pregătește să trimită Ucrainei încă un ajutor militar. Donald Tusk a discutat joi cu Volodimir Zelenski și l-a asigurat că va oferi în continuare sprijin.

„I-am mulțumit națiunii poloneze pentru solidaritatea cu Ucraina încă din primele zile ale invaziei pe scară largă a Rusiei și prim-ministrului Tusk pentru răspunsul său personal, bazat pe principii la recentul bombardament rusesc și încercările de a pune capăt izolării politice a dictatorului rus. Putin”, a precizat președintele ucrainean.

La finalul lunii octombrie, Zelenski i-a criticat pe oficialii polonezi, menționând că nu au aprobat livrarea avioanelor de luptă promise. În replică, aceștia au transmis că aparatele de zbor sunt folosite pentru protejarea spațiului aerian polonez.

Polonia și Ucraina sunt aliați apropiați atunci când vine vorba despre dusmanu lor comun: Rusia. Dar dincolo de asta, cele două țări au un trecut comun agitat, pătat cu sânge. Așa că relațiile dintre Varșovia și Kiev sunt destul de tensionate.

În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, un grup de gherilă numit Armata Insurgentă Ucraineană (cunoscută sub acronimul său ucrainean, UPA) a măcelărit zeci de mii de polonezi într-o tentativă de a curăța etnic teritorii care au făcut parte din Polonia înainte de război, dar care se află acum în vestul Ucrainei.

Mii de ucraineni au murit în atacurile de represalii. Unii istorici ucraineni au dat vina pentru aceste crime pe represiunea poloneză, care a încercat să înăbușe aspirațiile naționaliste ale ucrainenilor.

Tensiuni istorice între Polonia și Ucraina

Responsabilitatea pentru aceste crime, cunoscute în Polonia sub numele de Masacrul de la Volhynia, reprezintă un veșnic punct sensibil între Varșovia și Kiev. Iar în ultimele săptămâni subiectul a ajuns în fruntea agendei politice din ambele capitale.

Polonia amenință chiar că va bloca viitoarea aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană până când Kievul nu își va asuma responsabilitatea pentru masacrul respectiv și nu va permite exhumarea și reînhumarea miilor de victime.


„Ucraina nu va adera la Uniunea Europeană până când problema nu va fi rezolvată, exhumările nu vor fi efectuate și nu va avea loc o comemorare adecvată”, a declarat săptămâna trecută ministrul polonez al Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz.

El a reluat comentariile făcute anterior de premierului polonez Donald Tusk, care a avertizat în august: „Ucraina va trebui, într-un fel sau altul, să se ridice la înălțimea așteptărilor poloneze … Ucraina nu va fi membră a Uniunii Europene fără acordul Poloniei. Ucraina trebuie să îndeplinească standardele, iar acestea sunt multiple. Nu este vorba doar de standarde comerciale, de frontieră, juridice și economice. Este vorba, de asemenea, de standarde culturale și politice”.

Această amenințare este cu atât mai serioasă, cu cât Polonia va prelua președinția rotativă a Consiliului UE anul viitor.

„Când ar trebui să facem aceste cereri?” a mai spus Kosiniak-Kamysz. „Sentimentul anti-ucrainean din Polonia nu va face decât să crească dacă nu abordăm problema acum”.

„Am discutat măsuri tehnice specifice, nu politice, pentru a rezolva în cele din urmă problema exhumării, care otrăvește dialogul nostru politic de mult timp. Nu ar trebui să existe obstacole politice”, a fost anunțul făcut de ministrul de Externe al Ucrainei, Andrii Sybiha, după vizita la Varșovia. „Trecutul nu poate amenința viitorul euro-atlantic”, a mai spus oficialul de la Kiev, conform politico.eu.

Premierul polonez Donald Tusk a declarat joi că a primit ameninţări după tentativa de asasinat asupra omologului său slovac, iar presa a relatat că protecţia sa va fi întărită, relatează Reuters.

Premierul slovac Robert Fico a fost împuşcat miercuri de cinci ori de la mică distanţă şi se află în stare gravă, ceea ce a provocat o condamnare unanimă la nivel internaţional şi apeluri la calmarea tensiunilor politice.

„Ieri a fost prea mult” , a declarat Tusk într-o postare pe platforma X, ilustrată cu o captură de ecran a unui comentariu, tot de pe X, în care se spune: „Astăzi, slovacii ne-au dat un exemplu despre ce ar trebui făcut cu Donald Tusk”, dacă acesta decide să nu facă investiţii într-un mare aeroport din centrul Poloniei.

Atmosfera politică din Polonia a fost încărcată în ultimii ani, inclusiv prin asasinarea, în 2019, a primarului liberal din Gdansk, care era un critic al politicilor anti-imigranţi ale partidului de guvernământ de atunci, Lege şi Justiţie (PiS).

Site-ul polonez Wp.pl a afirmat joi, citând o sursă din cadrul Serviciului de Protecţie de Stat, că protecţia lui Tusk va fi consolidată în urma tentativei de asasinat asupra lui Fico.

Un purtător de cuvânt al Serviciului de Protecţie a Statului – organismul responsabil cu protecţia celor mai importante persoane din Polonia – a refuzat să comenteze, afirmând că activităţile sale sunt confidenţiale.

„Desigur, analizăm şi tragem concluzii, dar nu vorbim despre ele în mod public”, a declarat ministrul polonez de interne Tomasz Siemoniak, citat de Wp.pl.

Donald Tusk a declarat că Polonia a început să-și întărească întreaga graniță de est cu Belarus din cauza unui „război hibrid” în creștere și a migrației ilegale. Polonia va începe să lucreze la consolidarea întregii frontiere estice, a declarat premierul Donald Tusk.

Donald Tusk anunță că Polonia fortifică granița cu Belarus

Premierul polonez Donald Tusk a declarat sâmbătă că Polonia începe să lucreze la consolidarea întregii frontiere estice, în timp ce țara se confruntă cu ceea ce el a numit un „război hibrid” legat de migrația ilegală din Belarus.

Donald Tusk nu a oferit detalii despre acțiunile planificate și nici despre eventualele fonduri care vor fi alocate, dar a declarat că atunci când este vorba de securitatea Poloniei nu vor exista limite.

„Granița dintre Polonia și Belarus este un loc unic din cauza presiunii migrației ilegale. De fapt, avem de-a face cu un război hibrid care progresează”, a declarat Donald Tusk.

„Vreau să nu existe nicio îndoială aici – o țară cu intenții din ce în ce mai agresive față de Polonia, precum Belarus, co-organizează această practică la granița poloneză”, a completat el.



Donald Tusk, despre migranții de la granița dintre Polonia și Belarus, lângă Kuznica. Sursa foto: Reuters

Tensiunile dintre Polonia, o țară NATO, și aliatul Rusiei, Belarus, au crescut

Poliția de frontieră poloneză spune că în prezent există o medie de 300 de încercări de trecere ilegală pe zi a frontierei din Belarus. Relațiile dintre cei doi vecini au fost tensionate și mai mult de invazia Rusiei în Ucraina.

Varșovia a acuzat, de asemenea, Belarusul că a împins în mod deliberat migranții în Polonia pentru a face presiuni asupra UE pentru sancțiuni, acuzație pe care Belarus a negat-o.

Guvernul anterior a construit un gard la granița dintre Polonia și Belarus, lung de peste 180 km și înalt de 5,5 metri, pentru a se proteja împotriva migrației ilegale. Acesta este completat de un sistem de camere și senzori care monitorizează frontiera.

Tusk nu a intrat în detalii despre modul în care va fi întărită granița, dar a spus că atunci când vine vorba de securitatea țării sale, nu vor fi „limite”, informează kyivindependent.com.

Fostul președinte al Consiliului European Donald Tusk a revenit sâmbătă în prim-planul politicii poloneze, devenind liderul principalului partid de opoziție, anunță Reuters.

Pentru mulți membri ai partidului liberal Platforma Civică (PO), la fondarea căruia a participat și Donald Tusk, miza este chiar viitorul Poloniei în Uniunea Europeană.

Alegerile programate pentru 2023 vor arăta dacă partidul naționalist Dreptate și Justiție (PiS) își va continua disputele cu Bruxelles-ul cu privire la mai multe aspecte, printre care reforme judiciare despre care UE spune că subminează independența judecătorilor și drepturile LGBT.

„Platforma Civică este indispensabilă, este necesară ca o forță, nu ca o amintire, pentru a câștiga lupta pentru viitor împotriva PiS”, a declarat Tusk la un congres al OP din Varșovia. „Nu există nicio șansă de victorie fără Platforma Civică, iar istoria noastră ne spune asta”.

Anunțul revenirii lui Tusk a venit după discuțiile purtate în spatele ușilor închise între noul lider, predecesorul său Borys Budka și primarul din Varșovia, Rafal Trzaskowski, care fusese, de asemenea, propus pentru conducere.

Președinte al Consiliului European din 2014 până în 2019, Tusk a contribuit la conducerea Uniunii Europene într-o perioadă marcată de Brexit și de criza migrației.

Primul prim-ministru din istoria post-comunistă a Poloniei Tusk a condus PO la guvernare din 2007 până în 2014.

În timpul crizei financiare globale, Polonia a evitat o recesiune sub conducerea lui Tusk, dar guvernul a ajuns să fie privit ca fiind din ce în ce mai îndepărat de problemele polonezilor mai tineri și mai puțin bogați.

La întoarcerea sa în politica poloneză, Tusk va trebui să se confrunte în continuare cu această problemă, deoarece partidul, despre care unii analiști spun că s-a străduit să-și definească agenda și atrași și alți alegători pe lângă electoratul său de clasă mijlocie, urban, se situează la valori minime record în sondaje.

„Cel mai mare partid de opoziție trăiește cea mai mare criză din istoria sa … Mulți alegători cărora nu le place PiS nu vor să voteze pentru PO”, a spus Rafal Chwedoruk, politolog la Universitatea din Varșovia.
donald tusk, fost președinte, consiliul european, Platforma Civică (PO), 2014-2019

Preşedintele Klaus Iohannis participă, joi şi vineri, la Bruxelles, la reuniunea Consiliului European și la Summitul Euro în format extins. Totodată acesta a participat, joi dimineață, la Summitul Partidului Popular European (PPE). Șeful statului l-a decorat pe preşedintele PPE, Donald Tusk, cu Ordinul Naţional „Steaua României”.

Discursul președintelui Klaus Iohannis:

Îmi face o deosebită plăcere ca astăzi, în cadrul acestei festivități, să onorăm o mare personalitate și un adevărat și apropiat prieten al României – Excelența Sa, domnul Donald Tusk, fostul președinte al Consiliului European.
Din păcate, pandemia COVID-19, care a provocat dificultăți semnificative în aproape fiecare aspect al vieții noastre, ne-a împiedicat să ne întâlnim mai devreme pentru a marca acest moment.
Sunt foarte bucuros că ne putem întâlni astăzi față în față, după o atât de lungă perioadă de timp, pentru a vă înmâna personal, dragă Donald/domnule Tusk, această distincție.
Anul trecut am semnat Decretul care conferea domnului Donald Tusk cea mai înaltă distincție a statului român – Ordinul Steaua României în grad de Mare Cruce, pentru contribuția sa excepțională în sprijinul Președinției României la Consiliul Uniunii Europene.
Donald Tusk este un vechi prieten al României și un adevărat european. Ne amintim cu toții de discursurile sale inspiratoare în limba română pe care le-a susținut la începutul Președinției României la Consiliul UE, la Ateneul Român, și la Summitul de la Sibiu din 9 mai 2019, dar și de afinitățile sale strânse cu România și cu numeroase simboluri culturale cu care rezonează profund poporul român.
Donald Tusk este una dintre cele mai euro-entuziaste personalități europene, jucând un rol important în consolidarea Uniunii Europene, în transformarea acesteia la nivel global și în asigurarea unității națiunilor noastre.
Acest atașament profund față de cauza europeană a inspirat liniile de acțiune ale Președinției române la Consiliul Uniunii Europene, în urmă cu doi ani.
De-a lungul mandatului său, Președintele Tusk a susținut în mod semnificativ acțiunile desfășurate de Președinția noastră la Consiliul UE, contribuind la succesul acesteia, un succes important nu numai pentru România și poporul român, ci și pentru obiectivul comun de consolidare a proiectului european în ansamblu.
Donald Tusk și-a adus contribuția definitorie la ceea ce suntem mândri să numim astăzi „spiritul de la Sibiu”. Summitul informal organizat în România și prezidat de Donald Tusk a transmis un mesaj puternic de unitate în întreaga Europă, de angajament față de consolidarea în continuare a drumului nostru comun și de încredere în viitorul Uniunii Europene.
În discursul său de la sfârșitul Consiliului European din iunie 2019, președintele Tusk și-a exprimat aprecierea pentru toate rezultatele înregistrate de Președinția română la Consiliul UE, de la adoptarea a peste 90 de dosare legislative, până la progresul important în ceea ce privește Cadrul Financiar Multianual, precum și organizarea Summitului de la Sibiu.
Permiteți-mi să reamintesc că Donald Tusk a avut o relație strânsă cu România și în perioada 2007-2014, când era premier al Poloniei.
În calitate de Președinte al Consiliului European, Donald Tusk a navigat cu înțelepciune în ape agitate, reușind să mențină Uniunea puternică și coerentă chiar și în vremuri dificile, o expresie a angajamentului său față de idealul european.
Am deosebita plăcere de a conferi acest ordin național lui Donald Tusk, care este nu numai un susținător activ al proiectului european, ci și un prieten și partener al României și al poporului român.
Atunci când ne confruntăm cu o provocare, căutăm sprijin, căutăm certitudini și posibile căi de urmat care să ne facă mai puternici. Aceasta este ceea ce ne definește în Uniunea Europeană și ne-a permis să ieșim mai puternici din fiecare criză.
În calitate de Președinte al Consiliului European, Donald Tusk ne-a dat acest sentiment de încredere.
Pentru toate aceste motive, îți mulțumesc, dragă Donald, și sunt bucuros să îți confer Ordinul Steaua României în gradul de Mare Cruce.
Agenda Consiliului European
Principalele subiecte de pe agenda reuniunii Consiliului European vizează coordonarea la nivelul Uniunii Europene în contextul pandemiei de COVID-19, procesul de redresare economică a Uniunii, gestionarea fenomenului migraţiei, relaţiile externe ale UE, în special relaţia cu Turcia, în contextul situaţiei din Mediterana de Est, şi relaţia cu Federaţia Rusă.

De asemenea, preşedintele Iohannis va participa la Summitul Euro în format extins, în care vor fi abordate provocările economice pentru Zona Euro în contextul pandemiei de COVID-19, precum şi progresele înregistrate cu privire la Uniunea Bancară şi Uniunea Pieţelor de Capital.

În marja Consiliului European, liderii Uniunii Europene vor avea o întâlnire cu secretarul general al ONU, Antonio Guterres, reconfirmat pentru un nou mandat de 5 ani la conducerea organizaţiei. Agenda de discuţii va cuprinde subiecte precum multilateralismul, combaterea schimbărilor climatice, drepturile omului, pacea,
dezvoltarea şi redresarea globală post COVID-19.