Update 6. Alegeri prezidențiale 2025. Până duminică, la ora 06.00, au votat pe listele suplimentare la secţiile din străinătate 742.239 de persoane. Acestora li se adaugă 3.139 de votanţi prin corespondenţă, astfel că numărul total de votanţi este de 745.378. Cele mai multe persoane s-au prezentat la urne în Marea Britanie – 130.989, Italia – 117.062, Germania – 113.746, Spania – 85.818 şi Republica Moldova – 74.959.

În primul tur al alegerilor prezidenţiale, până duminică, la ora 06.00, votaseră 398.223 de persoane. Atunci, au fost înregistrate 4.106 voturi prin corespondenţă, totalul fiind de 402.329.

Update 5. Alegeri prezidențiale 2025. Până sâmbătă, la ora 22.00, au votat pe listele suplimentare la secţiile din străinătate 726.492 de persoane. Acestora li se adaugă 3.139 de votanţi prin corespondenţă, astfel că numărul total de votanţi este de 729.631.

Cele mai multe persoane s-au prezentat la urne în Marea Britanie – 125.887, Italia – 117.060, Germania – 113.774, Spania – 85.775 şi Republica Moldova – 74.959. În primul tur al alegerilor prezidenţiale, până sâmbătă, la ora 22.00, votaseră 389.154 de persoane. Atunci, au fost înregistrate 4.106 voturi prin corespondenţă, totalul fiind, la ora menţionată, de 393.260.

Update 4. Potrivit datelor prezentate de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), până sâmbătă, la ora 17.00, pe listele suplimentare din străinătate au votat 512.342 de persoane. Numărul total al votanţilor este de 515.481, ţinând cont că 3.139 de persoane au votat prin corespondenţă. Cele mai ridicate prezenţe la vot se înregistrează în Marea Britanie – 82.988 de votanţi, Germania – 81.732, Italia – 78.172, Republica Moldova – 63.542 de persoane şi Spania – 54.431. În primul tur al alegerilor prezidenţiale, sâmbăta la ora 17.00, erau 270.625 de persoane care votaseră la secţiile din străinătate. Lor li se adăugau 4.106 de voturi prin corespondenţă, deci totalul era de 274.731.

Update 3. Peste 300.000 de persoane au votat deja, până la ora 12, la secţiile din afara ţării pentru alegerea preşedintelui, aproape dublu faţă de primul tur din 4 mai. Cei mai mulţi au votat în Marea Britanie, peste 47.000 de persoane. La aceştia se adaugă 3.139 persoane care au votat prin corespondenţă. La primul tur al alegerilor prezidenţiale, din 4 mai, până sâmbătă la ora 12.00, votaseră 157.404 de alegători la secţii şi 4.106 prin corespondenţă, totalul fiind de 161.510.

Update 2. Potrivit datelor transmise în timp real de către AEP, până sâmbătă la ora 07.00, în cadrul celui de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale, au votat 227.112 alegători la secţiile din afara ţării.

Acestora li se adaugă 3.139 voturi prin corespondenţă, aşa că totalul a ajuns la 230.251.

UPDATE 1. Vot masiv în diaspora.Vineri, peste 150.000 de cetățeni români din străinătate și-au exprimat deja votul, conform datelor AEP. Dintre aceștia, 147.057 au votat pe liste suplimentare, iar 3.139 au optat pentru votul prin corespondență. Cifrele sunt valabile pentru ora 19:00, ora României.

Peste 24.800 au votat în Republica Moldova, peste 21.800 în Italia, peste 21.700 în Germania, peste 20.800 în Marea Britanie și peste 16.500 în Spania. Comparativ, în primul tur al alegerilor, la aceeași oră, peste 82.700 de persoane votaseră în străinătate, până la ora 19.00.

ȘTIRE INIȚIALĂ

Până vineri, 16 mai, ora 15:00 (ora României), un număr total de 80.943 de cetățeni români din diaspora își exprimaseră opțiunea electorală pentru turul al doilea al alegerilor prezidențiale, potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP).

Dintre aceștia, 77.804 de alegători au votat direct la urne, iar 3.139 au votat prin corespondență. Procesul de vot în diaspora a început joi seara, la ora 22:00 (ora României), când s-au deschis primele secții de votare în țările cu fus orar avansat, și continuă până duminică, 18 mai.

Republica Moldova, lider detașat în ceea ce privește prezența la vot
Cele mai mari comunități de votanți români s-au înregistrat în următoarele țări:

Republica Moldova – 15.632 de alegători

Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord – 10.957

Italia – 10.794

Germania – 9.154

Spania – 8.966

Aceste date reflectă interesul crescut al diasporei față de scrutinul prezidențial și indică o mobilizare puternică în comunitățile tradițional active din punct de vedere electoral.

Program extins pe trei zile pentru diaspora: de vineri până duminică
Pentru a facilita participarea cât mai largă, votul în diaspora este organizat pe parcursul a trei zile:

– Vineri, 16 mai, între orele 07:00 și 21:00 (ora locală)

– Sâmbătă, 17 mai, între orele 07:00 și 21:00 (ora locală)

– Duminică, 18 mai, între orele 07:00 (ora locală) și 21:00 (ora României)

Programul extins vine în sprijinul celor care lucrează în weekend sau se deplasează mai greu în zonele unde sunt organizate secții de votare.



965 de secții de votare organizate în străinătate la aceste alegeri prezidențiale 2025
Pentru turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2025, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a organizat 965 de secții de votare în afara granițelor, acoperind toate regiunile cu prezență semnificativă a românilor.

Cetățenii români pot vota în diaspora indiferent dacă au domiciliul, reședința sau se află temporar în străinătate în ziua votului. Accesul la urne se face în baza unui document de identitate valabil.

Alegeri prezidențiale 2025. Datele oficiale în timp real

Prezența la vot în diaspora poate fi consultată în timp real pe platforma oficială a Autorității Electorale Permanente: https://prezenta.roaep.ro. Site-ul oferă actualizări continue cu privire la numărul de alegători, defalcat pe țări și secții de votare.

Această transparență contribuie la credibilitatea procesului electoral și permite o monitorizare obiectivă a participării românilor din afara țării.

Mobilizare crescută în rândul diasporei

Turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2025 are loc într-un climat politic intens, cu o competiție strânsă între cei doi candidați rămași în cursă: Nicușor Dan și George Simion. Diaspora reprezintă un actor important, cu potențialul de a influența decisiv rezultatul final.

În primul tur, peste 300.000 de români din afara țării s-au prezentat la urne, o cifră ce ar putea fi atinsă sau chiar depășită și în turul secund, având în vedere dinamica actuală.

Situația în principalele țări cu comunități românești

Italia, Spania, Germania și Regatul Unit rămân principalele centre de vot, având împreună peste 39.000 de alegători înregistrați până la ora 15:00 (16 mai). În Republica Moldova, afinitățile culturale și proximitatea geografică generează o participare constant ridicată.

Reprezentanții AEP și MAE au raportat că toate secțiile funcționează în condiții normale, fără incidente majore.



Votul prin corespondență: o opțiune care rămâne marginală

Deși a fost promovat ca o metodă facilă și sigură de vot, votul prin corespondență a înregistrat un număr relativ mic de participanți: doar 3.139 de alegători au ales această variantă pentru turul al doilea.

Motivul principal invocat de specialiști pentru această participare redusă este lipsa de încredere în livrarea la timp a documentelor, dar și dificultățile birocratice întâmpinate de unii cetățeni la înscriere.

În pragul turului decisiv al alegerilor prezidențiale, o româncă stabilită de ani buni în diaspora lansează un apel tulburător către cei rămași acasă: „Știu că mulți dintre voi, ca și mine, sunteți dezamăgiți. Că s-au anulat alegerile din noiembrie. Că simțim că suntem mințiți și ignorați. Dar vă rog: nu alegeți cu ură, nu votați cu dorință de răzbunare”. Mărturia Nadiei este ecoul unei generații care a trăit comunismul și tranziția și care se teme acum că România riscă să alunece din nou în iluzia unui salvator providențial.

Apelul tulburător al unei românce din diaspora înainte de turul decisiv: „Nu alegeți cu ură, nu votați cu dorință de răzbunare”

Românca stabilită în Austria subliniază miza crucială a alegerilor din 18 mai.

Redăm mesajul integral transmis redacției Adevărul:

„Dragi români,

Sunt un român din Diaspora și simt nevoia să îmi aștern gândurile într-un moment în care România pare mai divizată ca niciodată. Vă scriu vouă, celor care, ca și mine, ați trăit cu adevărat două lumi: comunismul apăsător și tranziția greoaie către democrație. Am dus o viață muncită cinstit, cu greutăți, dar și cu speranță. Nu sunt nici analist, nici politician — doar un om care nu mai vrea să tacă.

Am observat, din păcate, cum politica românească a fost cuprinsă de un val periculos de promisiuni ușoare și mesaje emoționale. Se importă stiluri din alte părți ale lumii, unde se promite că războaiele pot fi oprite în „24 de ore”, că națiunile se vindecă printr-un singur lider, de parcă realitatea s-ar plia pe lozinci. Dar cei care spun aceste lucruri n-au luptat niciodată pe front. N-au simțit frica, frigul sau foamea. Nu cunosc ce înseamnă sacrificiul real.

George Simion are 38 de ani. Îi doresc succes, sincer. Dacă reușește ceea ce nu s-a realizat în 35 de ani, fără să dea vina pe „moșteniri grele”, atunci îl vom respecta. Poate chiar ne vom întoarce acasă — în acea Românie în care am visat mereu să trăim. Dar dacă și această promisiune se stinge ca celelalte, atunci mă întreb cu tristețe: ne mai întoarcem vreodată acasă?

Eu nu cred că cineva îmi vrea binele mai mult decât mi-l vreau eu. De aceea, nu mai pot delega visul meu oricui doar pentru că „vorbește bine”. Vreau fapte. Vreau să mă simt reprezentat de cineva care a trăit ceea ce am trăit și eu. Nu pot fi convins de cineva care n-a cunoscut comunismul, care n-a stat la coadă, care n-a trăit cu frică și rușine pentru gândurile proprii. Nu poate cineva crescut în libertate să înțeleagă pe deplin pierderea libertății.

În Diaspora, avem libertatea de a vorbi, de a vota, de a critica. Nu perfect, dar real. Aici, suntem tratați ca cetățeni. Acolo ni se spunea „cu poporul, pentru popor”. Dar unde era poporul, de fapt?

Și mai e ceva: religia. O văd tot mai prezentă în campanii, în discursuri, în promisiuni. Dacă tot suntem cu Domnul, atunci hai să desființăm clasa politică și să predăm puterea Bisericii. Ironie amară, da. Dar trebuie să spunem clar: când credința e folosită ca instrument politic, nu mai e despre Dumnezeu. E despre manipulare.

Știu că mulți dintre voi, ca și mine, sunteți dezamăgiți. Că s-au anulat alegerile din noiembrie. Că simțim că suntem mințiți și ignorați. Dar vă rog: nu alegeți cu ură, nu votați cu dorință de răzbunare. Mesajul trebuie să fie transmis clar — dar prin rațiune, nu prin furie. România se poate reclădi doar pe înțelepciune, nu pe învrăjbire.

Dragi români, din țară sau de pretutindeni, vă îndemn să gândim limpede. Să ne alegem viitorul cu capul. Să cerem fapte, nu vorbe. Pentru că, în final, România nu se va schimba pentru că am votat pe cineva — ci pentru că ne vom schimba și noi, fiecare, în fiecare zi.

Cu respect și speranță,

Nadia Olaru

Linz, Austria”

Nadia este plecată din țară încă de când a terminat Facultatea de Litere la Universitatea Lucian Blaga, în Sibiu. Au urmat apoi șapte ani de ospătărie pe un vas de croazieră. Viața personală condus-o apoi în orașul Linz din Austria, acolo unde s-a stabilit de peste 7 ani. Revoluția a prins-o la 13 ani și spune că nu se poate vedea într-un sistem în care nu se poate exprima liber.

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) aduce la cunoștința publicului faptul că joi, 1 mai a.c., procedura de vot pentru alegerea Președintelui României din anul 2025 a început în străinătate odată cu deschiderea secției de votare din Auckland, Noua Zeelandă (la ora 22:00, ora României).

AEP, despre începerea votării în secțiile de votare din străinătate

Votul în străinătate pentru alegerea Preşedintelui României a început odată cu deschiderea secţiei de votare din Auckland, Noua Zeelandă. Votul în străinătate se desfăşoară pe durata a trei zile, în intervalul, 7.00 – 21.00, ora locală, astfel că votul în străinătate se va încheia luni dimineaţă, conform orei României.

„Pentru a asigura condiții optime de vot cetățenilor români din diaspora au fost înființate 965 de secții de votare în străinătate, având la bază propunerile formulate de Ministerul Afacerilor Externe, cu 15 secții de votare mai multe decât în cazul alegerilor prezidențiale și parlamentare desfășurate în anul 2024”, a transmis AEP.

Programul votului în străinătate

Votarea în străinătate pentru alegerile prezidențiale se va desfășura, conform Legii nr. 370/2004, republicată și actualizată, pe parcursul a trei zile pentru fiecare tur de scrutin: 2, 3 și 4 mai 2025, respectiv 16, 17 și 18 mai 2025.

„În conformitate cu prevederile art. 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2025, votarea în străinătate începe în zilele de vineri și sâmbătă, la ora locală 07:00, și se încheie, la ora locală 21:00 (cu posibilitatea prelungirii până la ora locală 23:59 pentru cetățenii care, la ora locală 21:00, se află în sediul secției de votare, precum și pentru cei care se află la rând în afara sediului secției de votare pentru a intra în localul de vot). În ziua de duminică, votarea în afara țării va începe la ora locală 07:00 și se va încheia la ora locală 21:00, fără a depăși ora 21:00 a României (cu posibilitatea de prelungire, în conformitate cu prevederile legale în vigoare)”, mai transmite AEP.



AEP, despre documentele necesare pentru a putea vota

Cetățenii români cu drept de vot care locuiesc în afara teritoriului României sau se află temporar în străinătate pot vota la alegerile prezidențiale la oricare din secțiile organizate în afara țării, pe baza unui act de identitate emis de statul român, valabil în ziua votării:

– cartea de identitate;
– cartea electronică de identitate;
– cartea de identitate provizorie;
– buletinul de identitate;
– paşaportul diplomatic;
– paşaportul diplomatic electronic;
– paşaportul de serviciu;
– paşaportul de serviciu electronic;
– paşaportul simplu;
– paşaportul simplu electronic;
– paşaportul simplu temporar; în cazul elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar.

AEP: Datele privind prezența la vot vor putea fi vizualizate în timp real

De asemenea, AEP a mai transmis că datele privind prezența la vot vor putea fi vizualizate în timp real pe pagina de internet a Autorității Electorale Permanente – https://prezenta.roaep.ro, pentru fiecare secție de votare în parte. Rezultatele înscrise în procesele-verbale întocmite de către birourile electorale ale secțiilor de votare vor putea fi consultate pe aceeași pagină, imediat după încheierea și transmiterea digitală a acestora.

Lista sediilor secțiilor de votare organizate de Ministerul Afacerilor Externe în străinătate pentru alegerile prezidențiale din anul 2025 poate fi consultată pe site-ul Autorității Electorale Permanente, la următorul link: roaep.ro.

Mai multe detalii despre exercitarea dreptului de vot la alegerile prezidențiale din anul 2025 se regăsesc pe pagina de internet a Autorității, www.roaep.ro., se arată în comunicat.

Primăvara aduce schimbări pentru românii care locuiesc în Germania. Noi reglementări vizează programul de muncă, prețurile la energie, precum și pensiile germanilor.

Cu sosirea lunii martie vin și numeroase modificări care vor influența în mod semnificativ viața românilor care locuiesc în Germania. De la creșterea prețurilor și salariilor pentru anumite categorii de angajați, până la noi reguli de imigrare și norme actualizate pentru lucrători, vă prezentăm lista modificărilor din Germania pentru martie 2024.

Programul de muncă trebuie înregistrat

Începând cu luna martie 2024, toți angajații din Germania vor fi obligați să își înregistreze programul de lucru în fiecare zi. Decizia a fost luată de Tribunalul Federal de Muncă (BAG) în 2022, care a confirmat o hotărâre anterioară a Curții Europene de Justiție din 2019. Deși legea a fost blocată pentru o perioadă îndelungată, acum urmează să intre în vigoare.

Cresc prețurile la energie

Începând din ianuarie 2024, prețurile gazelor au crescut din nou. Potrivit informațiilor furnizate de Agenția Federală de Rețele, eliminarea subvenției pentru gaze și majorarea prețului la CO2 cu peste 40 de cenți pe tonă au determinat o creștere a costurilor energetice la începutul anului. De asemenea, prețurile combustibililor au înregistrat o creștere. În plus, odată cu majorarea taxelor de la 7% la 19% în martie, costul energiei va crește și mai mult. Reducerea TVA-ului de către guvernul federal în octombrie 2022 a fost doar temporară și a expirat acum.

Germania nu mai finanțează motorina agricolă

În plus, va exista o majorare suplimentară a costurilor pentru motorina agricolă în luna martie. Motivul din spatele acestei creșteri de prețuri este faptul că subvențiile pentru aceasta vor continua să scadă până în 2026. Anunțul privind eliminarea acestor subvenții a provocat proteste la nivel național și blocaje rutiere organizate de fermieri în ultimele săptămâni. Creșterea costurilor pentru motorina agricolă poate, de asemenea, să conducă la o creștere continuă a prețurilor alimentelor în viitor.

Mai puțini bani pentru pensionarii din Germania

Din cauza majorării costului asigurării de sănătate, pensiile în Germania vor fi reduse începând cu luna martie. Modificările referitoare la contribuția suplimentară au intrat în vigoare efectiv din ianuarie, însă vechile sume erau încă aplicate în primele două luni ale anului. Acestea ar trebui să fie ajustate începând cu luna martie.

Disney+ schimbă regulile în Germania

Conform rapoartelor media, Disney+ va introduce și el o restricție pentru partajarea contului. Platforma de streaming va urma regulile impuse de rivalul său, Netflix. Astfel, începând cu sfârșitul lunii martie, opțiunea de partajare a contului nu va mai fi disponibilă. La fel ca și în cazul Netflix, Disney+ speră că aceste modificări vor determina o scădere a numărului de conturi partajate și, implicit, o creștere a numărului de abonamente individuale.

Tinerii primesc bani de la stat

Tinerii care împlinesc 18 ani în 2024 vor primi un cadou în valoare de 100 de euro de la stat, dar cu un scop specific. Similar cu anul precedent, aceștia vor primi un așa-numit „permis de cultură” (KulturPass). Totuși, în comparație cu anul trecut, suma a fost redusă la jumătate, la 100 de euro în loc de 200 de euro, dar aproximativ 750.000 de tineri vor beneficia în continuare de sprijin pentru achiziționarea de cărți, bilete la concerte etc.

Creșteri salariale pentru angajații la stat

Conform sindicatului Verdi, funcționarii publici, judecătorii și militarii vor primi o creștere salarială începând cu 1 martie 2024. În afară de o majorare a salariului de bază cu 200 de euro, salariile lor vor fi crescute și cu 5,3 la sută. De asemenea, aceste grupuri profesionale au beneficiat de o plată de compensare a inflației în valoare de 1.240 de euro pentru luna iunie 2023 și de o plată lunară specială de 220 de euro pentru perioada iulie 2023 până în februarie 2024.

Condiții mai lejere pentru imigranți

Începând cu martie 2024, va fi mai accesibil pentru lucrătorii calificați aspiranți din alte țări să locuiască temporar în Germania. Potrivit noii legi a imigrației pentru lucrătorii calificați, oricine participă la o calificare de adaptare sau la o măsură compensatorie în Germania are permisiunea să intre în țară.

Conform Ministerului Federal al Educației și Cercetării, durata inițială a șederii este de un an, dar poate fi extinsă până la trei ani. Lucrătorii calificați potențiali au, de asemenea, posibilitatea de a lucra încă 20 de ore pe săptămână. În plus, sunt eligibili să intre în țară cei care dețin o diplomă profesională sau universitară recunoscută și au cel puțin doi ani de experiență profesională.

Germania nu a renunțat la ora de vară

În prezent, 40% dintre țările lumii încă schimbă ora de două ori pe an. În Uniunea Europeană, din păcate, obligația este încă în vigoare în 2024. Pe 31 martie, ceasurile vor fi date înainte cu o oră și vom trece la ora de vară, conform echo24.de.

Klaus Iohannis a dat ordin! Toți cetățenii români din străinătate sunt direct vizați. Ce trebuie să facă românii din Diaspora?

Klaus Iohannis vrea să se asigure că românii din Diaspora vor vota în 2024

Klaus Iohannis se teme că, anul viitor, românii din Diaspora nu vor putea vota. De aceea, le-a solicitat ambasadorilor români să înceapă de acum demersurile necesare pentru a asigura condiții de vot fiecărui român.

„Ne aflăm în pragul unui an electoral cu 3 rânduri de alegeri în care veți fi implicați: două tipuri de alegeri vor fi naționale și unul european. De aceea, vă solicit să depuneți toate eforturile ca toți cetățenii români, oriunde s-ar afla, să-și poată exercita dreptul de vot.

Am încredere că puteți oferi cele mai bune servicii consulare cetățenii români, în baza amplei reforme consulare începută în anul 2020. Vreau să remarc că anul trecut s-a înregistrat un record de servicii consulare oferite cetățenilor români, peste 1,1 milioane”, a declarat, marți, Klaus Iohannis.

Noul președinte al României ar putea fi Mircea Geoană, potrivit caselor de pariuri

În ciuda faptului că noile alegeri prezidențiale vor avea loc abia în decembrie 2024, majoritatea alegătorilor se întreabă deja cine va fi noul președinte al României.

Recent, au fost afișate cotele de pariuri și favoriții pentru alegerile prezidențiale din 2024, ci anume: Mircea Geoană (cotă 2.5/1), Nicolae Ciucă (5/1), George Simion (6/1), Marcel Ciolacu (7/1), Cătălin Drulă (10/1) și Codruța Kovesi (11/1).

Cine va paria 100 de lei pe Mircea Geoană, ar putea primi înapoi 250 de lei, în cazul în care acesta va deveni președintele României. Cine va paria pe Nicolae Ciucă, va primi, însă, 500 de lei, dacă acesta va câștiga alegerile prezidențiale.

Potrivit Newsweek România, casele de pariuri sunt mai credibile decât sondajele de opinie, pentru că ele dau cote corecte deoarece vor să câștige.



În cazul alegerilor parlamentare, Partidul Social Democrat (PSD) este favorit. PSD are cota de 1.7/1, fiind urmat de AUR (cota 2.85/1), PNL (cota 5/1) și USR (cota 10/1). Persoanele care vor paria 100 de lei pe USR, vor primi înapoi 1.000 de lei, în cazul în care va câștiga alegerile parlamentare. La polul opus, cine va paria 100 de lei pe PNL, ar putea câștiga 500 de lei, dacă va câștiga alegerile.



Klaus Iohannis ar putea deveni premierul României în 2024?

Vă amintim că, în prezent, există trei variante care circulă în spațiul publicul, legate de alegerile prezidențiale din 2024:

Marcel Ciolacu va deveni președintele României, iar Klaus Iohannis va deveni premierul României;
Nicolae Ciucă sau Eduard Hellvig ar putea conduce Executivul;
Noul președinte al României ar putea fi o personalitate agreată de toate partidele şi de poporul român;
Potrivit analistului politic Bogdan Chirieac, prima variantă este exclusă deoarece „metabolismul președintelui României” nu este obișnuit cu „foarte mult de lucru”. Ca premier ar fi nevoit „să fii în fiecare zi la muncă”. Totuși, el ar putea deveni comisar pentru politică externă în UE.

Aflat în Germania, Marcel Ciolacu a povestit despre dificultățile prin care a trecut el și familia sa atunci când fratele său a decis să plece în străinătate și a punctat că speră ca asta să nu se mai întâmple.

Marcel Ciolacu și-a exprimat speranța ca fiul lui, care va termina în curând medicina în Constanța, să nu plece și el în străinătate. „În 1992, fratele meu a plecat în Germania. Pe atunci călătoream câte patru în mașină, cu alți cumnați. Ei și-au căutat „visul american” în Germania. Așa era perioada aceea. După 15-20 de ani s-au întors. Au reușit să aibă voința de a se întoarce și de a se realiza și în România.

Când a plecat fratele meu a fost o dramă. Aceeași dramă o resimt când mă întâlnesc cu fiul meu care, în curând, va termina Medicina”, a spus Marcel Ciolacu.

„Atâta minte am avut încât am făcut doar un copil… Dar sper să nu cumva să-i treacă prin cap să plece din România! Acum e student la Medicină”, a completat primul-ministru.



Soluțiile lui Marcel Ciolacu pentru românii din diasporă

Premierul a declarat că primul pas pentru românii din diasporă este să se vină cu un proiect de start-up și a completat că trebuie mărit numărul de consulate.

„Sper să reuşim să construim împreună, şi cu doamna ministru de la Externe şi cu viitorii consuli, să încercăm să mărim numărul de consulate acolo unde este nevoie, poate să mai închidem din ele acolo unde nu este nevoie, dar trebuia cineva să stea în nu ştiu ce ţară. Să găsim pârghiile administrative. Bugetul României nu trebuie să fie zgârcit în ceea ce priveşte comunicarea directă cu diaspora”.

Potrivit acestuia, statul român este dator să menţină conexiunea cu diaspora şi de a găsi pârghiile necesare de a se simţii ancoraţi şi în decizia nu numai politică.

Ciolacu a subliniat importanța unei schimbări de „registru” în relația cu diaspora și a menționat că autoritățile de la București trebuie să renunțe la abordarea perpetuată de 32 de ani.

„Trebuie să schimbăm într-un fel registrul pe care îl perpetuăm de 32 de ani. Parcă am rămas un pic prizonieri ai unui cerc şi nu mai căutăm alte soluţii. Vorbeam cu prim-ministrul Portugaliei, domnul Costa – şi Portugalia a trecut la un moment dat printr-un exod de migranţi.

Mi-a spus foarte direct: nu mai încerca foarte mult, fiindcă foarte puţini se vor întoarce înapoi. Aşa am păţit şi noi, dar am ţinut o legătură foarte strânsă cu diaspora. Nu sunt bani aruncaţi pe fereastră de statul român. Trebuie să ne implicăm cu toţii, să-i ajutăm şi pe cei mai puţin norocoşi, ca să nu fie un abuz asupra lor, asupra forţei de muncă mai ieftină”, a subliniat el.

Marcel Ciolacu, liderul Partidului Social Democrat (PSD), se pregătește să preia funcția de prim-ministru și își propune să ofere asigurări românilor din diaspora că vor fi realizate investiții de amploare, cu scopul de a-i încuraja să revină în țară.

„De Ziua Românilor de Pretutindeni vă transmit un mesaj de #recunoștință tuturor celor care, deși departe de casă, puneți umărul an de an la creșterea economică a țării noastre.

România se dezvoltă și pe baza sumelor consistente pe care românii din afara țării le trimit an de an în țară. Tocmai de aceea, cred că statul ar trebui să dea dovadă de mai mult #respect în relația cu românii din afara granițelor.

Respect prin eliminarea procedurilor birocratice, respect prin înființarea mai multor consulate și prin alocarea de personal care să-i ajute rapid pe românii plecați de acasă”, a transmis liderul PSD cu ocazia Zilei Românilor de Pretutindeni.

Marcel Ciolacu vrea să readucă românii din străinătate înapoi acasă

În același timp, Marcel Ciolacu spune este conștient, la fel ca toți ceilalți, că majoritatea românilor nu au plecat de drag peste hotare, ci au fost determinați de lipsa de oportunități în România și că aceștia au luat decizia de a pleca din țară din cauza lipsei serviciilor publice de calitate.

„Aceste lucruri trebuie să se schimbe. În următorii ani, vom investi sute de milioane de euro în drumuri, școli și spitale. Este singura șansă pentru a-i aduce pe români înapoi acasă. Avem nevoie de voi #acasă! Avem nevoie de experiența voastră extraordinară la dezvoltarea acestei țări! La mulți ani, români de pretutindeni!”, a transmis Marcel Ciolacu.

28 mai, Ziua Românilor de Pretutindeni

La data de 28 mai 2023, este celebrată Ziua Românilor de Pretutindeni. Înainte de anul 2014, această sărbătoare a fost marcată în data de 30 noiembrie, în același timp cu sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României, conform Legii nr. 299 din 13 noiembrie 2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, publicată în Monitorul Oficial la 21 noiembrie 2007.


În perioada 25-28 mai 2023, în București, s-a desfășurat Festivalul „Aici-Acolo” cu scopul marcării Zilei Românilor de Pretutindeni. Evenimentul este organizat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni în parteneriat cu Uniunea Artiștilor Plastici din România.

Festivalul a adus împreună artiști români din țară și din străinătate, din diverse domenii creative precum arta, designul, muzica și literatura. Peste 300 de români din țările învecinate (Moldova, Serbia, Ucraina etc.) și din țări mai îndepărtate (Austria, Belgia, Canada, Emiratele Arabe Unite, Germania, Iordania, Irlanda, Finlanda, Franța, Italia, Marea Britanie, Mexic, Olanda, Spania, SUA, Turcia etc.) au fost așteptați la eveniment, iar accesul a fost gratuit, potrivit Agerpres.

Filiala PNL Diaspora a avut duminică alegeri interne, iar Viorel Badea a fost ales să fie preşedinte al organizaţiei. Liberalii din PNL Diaspora au votat în unanimitate susţinerea moţiunii lui Ludovic Orban pentru un nou mandat la şefia formaţiunii.

Comitetul de Coordonare al Filialei PNL Diaspora s-a reunit astăzi, la Milano, în şedinţă de alegeri pentru a stabili componenţa noului Birou Politic. Au fost prezenţi delegaţi din Austria, Belgia, SUA, Italia, Spania, Germania, Olanda, Grecia, Franţa, Republica Moldova, Irlanda.

În urma votului exprimat a rezultat următoarea componenţă:

1. Viorel Badea – Preşedinte

2. Valentin Făgărăşian – Prim-vicepreşedinte

3. Mihai Barbu – Prim-vicepreşedinte

4. Brumar Ioan, Burlacu Rareş, Cînta Georgiana, Gîndu Dinu, Kaplan Cecilia, Kondyli Stella, Neacsu Irina, Nyerjak Antoniu, Popescu Mihai, Roman Cristian, Scutaru Nicolae, Stan Cătălin – Vicepreşedinţi.

5. Arnăutu Andreea, Ban Cristian, Barzu Valentin, Catrinar Alina, Mihoc Gheorghe, Moise Irinel, Niţă Alina, Păunescu Viorel, Rusu Cosmin, Schafer-Girleanu Alexandru, Sergiu Senciuc, Stoica Ioan, Vintila Viorel, Zamfir Nicoleta – membrii;

6. Ciuta Toader – preşedinte organizaţie regionala;

7. Ina Zapan – preşedinte COA Diaspora;

8. Barzu Costel – preşedinte CRC Diaspora.

9. Mihai Dohotar, secretar general.

Noul birou politic al Filialei PNL Diaspora a votat în unanimitate susţinerea moţiunii domnului preşedinte Ludovic Orban.

Mulţumiri deosebite invitaţilor prezenţi: dl. Adrian Oros, ministrul agriculturii, dl. Siegfried Mureşan, europarlamentar PNL, dl. Virgil Guran, liderul senatorilor liberali”

Conform celui mai recent raport de la Banca Mondială. În ciuda pandemiei, nivelul remitențelor, respectiv banii trimiși de emigranți în țara de origine, a înregistrat un declin mai puțin substanțial decât estima. Asfel, dacă scăderea era estimată la 20%, datele colectate au indicat o micșorare de doar 1,6% a remitențelor la nivel global spre țările cu venit scăzut și mediu, respectiv 540 de miliarde de dolari în 2020.

În ceea ce privește România, remitențele trimise în țară de emigranți stabiliți în străinătate au fost de 7,44 miliarde de dolari, date estimative, respectiv 3% din PIB, în scădere față de 8,14 miliarde de dolari, în 2019, arată datele Băncii Mondiale.

„Banca Mondială estimează o reducere semnificativă a remitențelor pe parcursul anului 2020 (cu circa 20%), pe fondul efectelor pandemiei COVID-19 care au condus la diminuarea nivelului salarial și al nivelului de angajare în cazul muncitorilor sezonieri. În cazul României, acestea reprezintă o sursă importantă din veniturile disponibile ale populației, respectiv în PIB (5%, respectiv 3% în anul 2019). Este de așteptat ca revenirea în țară a unui număr ridicat de emigranți, cu consecințe asupra fluxului de remitențe, să genereze efecte negative inclusiv la nivelul soldului balanței de plăți”, arăta și Banca Națională a României, în Raportul asupra stabilității financiare, din iunie 2020.

Scăderea, la mai puțin de jumătate decât prognozat
Astfel, în ciuda previziunilor Băncii Mondiale din prima parte a anului trecut, de la începutul pandemiei de COVID-19, scăderea este de doar 8,6% față de anul anterior, respectiv aproximativ 700 de milioane de dolari, conform datelor din raportul publicat în luna mai.

Suma estimată pentru anul trecut, de 7,44 miliarde de dolari, respectiv aproximativ 6,22 miliarde de euro, este de peste 3 ori mai mare decât nivelul investițiior străine directe în România de anul trecut.

Investiţiile directe străine în România au însumat 1,9 miliarde de euro milioane euro în anul pandemic 2020, în scădere cu 60,4% comparativ cu 4,849 , miliarde de euro în perioada ianuarie – decembrie 2019, conform datele estimative ale Băncii Naționale a României privind Balanţa de plăţi şi datoria externă în decembrie 2020. Acestea încep să își revină, ajungând, în primele patru luni ale anului curent, la 2,3 miliarde de euro.

Nivelul remitențelor a rămas destul de ridicat, în contextul în care, potrivit declarațiilor premierului și ale ministrului Muncii, de anul trecut, în contextul pandemiei de COVID-19, s-au întors în țară între 1 milion și aproximativ 1,3 milioane de români.

Banca Mondială estima, într-un raport din 2018, că între 3 și 5 milioane de români trăiesc și muncesc în afara granițelor. Ultimele date ale datele Organizației Națiunilor Unite arată că stocul migranților internaționali in România era estimat, la jumătatea anului trecut, 3,98 milioane de persoane, în creștere față de 2019.

Pentru anul în curs, la nivel global, Banca Mondială estimează o creștere a remitențelor cu 2,6% în 2021 și 2,2% în anul 2022, pe fondul revenirii economice prognozate.

Premierul Ludovic Orban a afirmat, după vizita pe care a făcut-o sâmbătă la Ministerul Afacerilor Externe, că până acum au votat până în 50.000 de cetăţeni români din străinătate, iar procesul de votare se derulează în condiţii bune.

„Am venit la MAE pentru a mă informa cu privire la modul de derulare a procedurii de votare la secţiile din străinătate. Este vorba de 748 de secţii de votare. La ora 17.00, ora României s-au deschis şi ultimele 7 secţii de votare de pe coasta de vest a SUA. În ceea ce priveşte constituirea şi funcţionarea birourilor electorale ale secţiilor de votare, toate birourile electorale sunt funcţionale. Chiar există o prezenţă foarte importantă din partea reprezentanţilor partidelor. Cele mai multe dintre ele funcţionează cu numărul maxim de reprezentanţi”, a declarat Ludovic Orban.

El a mai spus că toate secţiile de votare din străinătate sunt dotate cu toate materialele necesare, cu ajutorul MAE, inclusiv cu dezinfectanţi şi alte materiale de protecţie sanitară.

„În ceea ce priveşte dotarea cu tot ceea ce este necesar derulării în bune condiţii a procesului de votare, toate secţiile sunt dotate prin grija MAE, inclusiv cu mijloacele de protecţie sanitară care sunt prevăzute de lege. În prezent, au votat până în 50.000 de cetăţeni români cu domiciliul în străinătate. Îi aşteptăm în continuare şi în cursul zilei de astăzi şi în cursul zilei de mâine să îşi exercite acest drept fundamental la vot”, a completat Ludovic Orban.