„Planeta are un nou șerif”. Asta le-a spus verde-n față vicepreședintele SUA liderilor europeni reuniți la Conferința pentru Securitate de la Munchen.

Vicepreședintele SUA transmite Europei un mesaj dur. Potrivit jurnaliștilor prezenți în sală, cei peste 60 de șefi de stat și de guvern au fost șocați să-l audă vineri pe JD Vance. Noua putere de la Washington a primit însă o replică fermă din partea liderului ucrainean.

„Nu putem accepta înțelegeri peste capul nostru!”, a declarat Volodimir Zelenski. „Nu mi se pare că americanii ar avea un plan concret și rezonabil de pace pentru Ucraina”, a continuat liderul de la Kiev.

Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei: ”Din informațiile pe care le dețin de la serviciile de securitate, cred că (Putin n.r.) se pregătește să declanșeze războiul contra statelor NATO anul viitor. Însă nu pot spune acest lucru cu certitudine. Poate ne ajută Dumnezeu să îl oprim pe nebun. Însă nu trebuie să ne încredem în promisiunile lui Putin. Ucraina are nevoie de garanții de securitate. Dacă nu suntem pregătiți să fim primiți azi în NATO, nicio problemă, vom aștepta. Statele Unite trebuie să fie de partea noastră, fiindcă noi am fost cei atacați, cei ocupați. Dreptatea e de partea noastră!”.

Cel mai important forum din lume pentru politica de securitate a început într-o atmosferă extraordinar de tensionată.

De altfel, deschiderea conferinței și programul întâlnirilor bilaterale au fost decalate pentru că, în culise, gazdele germane încercau din răsputeri să disipeze nervii și exasperarea participanților.

Toții ochii au fost ațintiți asupra liderului ucrainean, care a luat taurul de coarne și l-a contrazis pe Donald Trump în multe privințe.


Ucraina a acceptat să-și ofere minereurile rare SUA, în schimbul sprijinului militar

”Reporter: Dumneavoastră ori altcineva din delegatia Ucrainei se va întâlni cu rușii? Donald Trump a spus aseară că vor fi întâlniri aici, în Munchen. Așa e?

Volodimir Zelenski: Nu, nu știu nimic despre asta, poate știu alții mai multe decât mine. Circulă o sumedenie de informații despre întâlniri fabuloase cu niște ruși, nu știu exact cu cine, și despre întâlniri între ruși și americani în Arabia Saudită. Ca să fie clar, m-am uitat pe ordinea de zi, nu figurează așa ceva. În al doilea rând, să mă întâlnesc cu rușii ca să ce? Pentru noi, prioritare sunt discuțiile cu SUA și abia după aceea, când vom fi pus la punct poziția noastră comună, putem discuta cu rușii. Și cred că europenii trebuie să fie și ei la masa negocierilor, pentru că noi suntem parte a Europei, vom face parte din UE. Pentru noi e important, europenii ne-au ajutat foarte mult”.

Kievul a făcut totuși o concesie majoră americanilor.

Samya Kullab, The Associated Press: ”Ucraina a transmis acceptul de a încheia o înțelegere cu președintele Donald Trump pentru continuarea sprijinului militar american în schimbul dezvoltării industriei minereurilor, care ar putea furniza o sursă vitală de materii rare (litiu, uraniu, titan), esențiale pentru înalta tehnologie. Se crede că Ucraina deține una dintre cele mai mari rezerve de titan din Europa. Totuși, potrivit unor voci sceptice, companiile americane s-ar putea să nu vină în Ucraina în absența unor garanții de securitate”.

La rândul său, într-un interviu acordat ziarului The Wall Street Journal, vicepreședintele JD Vance a admis că Washingtonul ar putea înăspri sancțiunile împotriva Rusiei și trimite totuși trupe americane în Ucraiana dacă Moscova nu va negocia cu bună credință.

JD Vance: ”La Washington s-a instalat un nou șerif. Pentru noi (noua administrație americană), amenințarea cea mai mare la adresa Europei nu sunt Rusia sau China ori vreun alt actor extern, ci o amenințare care vine din interior: faptul că Europa își abandonează unele dintre valorile sale fundamentale”.

Vicepreședintele SUA, despre anularea alegerilor din România: ”Nu vorbim de o democrație puternică”
Pe de altă parte, într-o declarație făcută la Munchen, vicepreședintele american a criticat statele europene pentru că au ajuns sa fie atât de vulnerabile în fața amestecului extern rău intentionat, dând exemplu implicarea Rusiei în campania electorală din România.

JD Vance, vicepreședintele SUA: ”Am ajuns în punctul în care situația s-a degradat într-atât, încât, în decembrie, anul trecut, România a anulat alegerile prezidențiale bazându-se pe suspiciunile puțin fondate ale unui serviciu de informații și ca urmare a presiunilor enorme exercitate de partenerii europeni. După cum am înțeles eu, campania de dezinformare condusă de Rusia a influențat campania electorală. Poți crede că e greșit ca Rusia să finanțeze campanii pe rețelele sociale care să influențeze alegerile, noi credem că într-adevăr este greșit. Poți să condamni această acțiune pe scena internațională, dar dacă democrația poate fi distrusă cu câteva sute de mii de dolari investite în campanii online de o putere străină, atunci nu vorbim de o democrație puternică”.

La întâlnirea avută cu șeful NATO, vicepreședintele american a repetat, ce-i drept, pe un ton mai blând, avertismentele transmise în ultimele zile de la Washington.

JD Vance: ”Europa este, firește, un aliat foarte important al SUA, iar NATO – o alianță militară extrem de importantă, în care noi (SUA) reprezentăm partea cea mai semnificativă. Dar vrem să ne asigurăm că NATO este clădită pentru viitor. Iar asta înseamnă să împărțim povara mai echitabil cu Europa, iar SUA să se poată concentra pe provocarile din estul Asiei”.

Mark Rutte, secretarul general al NATO: ”Domnule vicepreședinte, e o plăcere ăa vă revăd și vreau să mulțumesc poporului american pentru tot ce face ca să țină planeta în siguranță. Aveți dreptate, Europa trebuie să facă un pas în față și să-și asume responsabilitățile”.

E adevărat că atât Mark Rutte, cât și alți lideri europeni, între care francezii, au tot spus în ultimele luni că Europa trebuie să-și ia soarta în mâini.

Șeful NATO: ”Să începem să învățăm rusa ori să emigrăm în Noua Zeelandă”

Mark Rutte: ”Contribuția actuală de 2% din PIB pentru apărare nu este nici pe departe suficientă. Suntem în siguranță acum, dar nu vom mai fi în 4-5 ani. Deci, dacă nu ne consolidăm apărarea, atunci ar fi bine să începem să învățăm rusa ori să emigrăm în Noua Zeelandă”.

Benjamin Haddad, adjunctul ministrului francez de Externe: ”Trupe nord-coreene pe teritoriul european și un președinte american care încep să amenințe Groenlanda. Nu cred că ne dăm cu adevărat seama cât de mult s-a schimbat lumea. Europa iese din iluzia anilor 90 a păcii eterne”.

Dar nu toți europenii s-au dezmeticit din dușul rece aplicat de șeful Pentagonului, care a etalat cu o franchețe dezarmantă ideologia lui Trump „America pe primul loc” şi tentația acestuia de a vedea fiecare problemă sau alianţă drept o tranzacţie în dolari şi cenţi.

Pete Hegseth, secretarul american al Apărării: ”Aliații europeni ar trebui să-și asume apărarea continentului. Putem să trăncănim cât dorim despre valori. Valorile sunt importante, dar nu tragi cu valori, cu steaguri ori cu discursuri bine ticluite. Și această administrație crede în alianțe. Crede profund în alianțe. Dar să nu vă faceți iluzii, președintele Trump nu va permite nimănui să-l transforme pe Unchiul Sam în Unchiul Fraier”.

În campania sa de a candida din nou pentru Comisia Europeană, Ursula von der Leyen a promis că va crea Scutul European al Democrației pentru a „lupta împotriva dezinformării și a influenței externe”.

Ce vrea să fie Scutul European al Democrației 

Ea a arătat că acest scut va funcționa asemeni unui vaccin, care va încerca să „inoculeze” europenilor o apărare împotriva „virusului” știrilor false.

Presupun că atunci când Ursula vorbește despre dezinformare se referă la știri pe care ea însăși le califică drept false și periculoase, din moment ce nu cunosc nicio instituție cu legitimitate democratică și cu criterii coerente care să poată categorisi, în mod consensual, în întregul spațiu al Uniunii Europene ce este sau nu „dezinformare” – chiar cred că este imposibil să creezi așa ceva.

Presupun că atunci când Ursula vorbește despre influența externă nefastă, se gândește la conținuturi favorabile Rusiei, Chinei sau neplăcute pentru Israel. Presupun că influența aristocrată și dominatoare a Statelor Unite sau a NATO asupra politicilor europene se află în afara preocupărilor sale… Și cum rămâne cu Ungaria? Cum va fi?

Negocieri pe sub masă cu Big Tech?

Presupun că Ursula crede că este corect să-l trimită pe unul dintre comisarii săi să le spună marilor companii de internet (Google, Meta, X/Twitter, TikTok etc.) că dacă angajează în secret câteva sute de funcționari pentru a șterge toate postările incomode, Comisia, de asemenea în secret, va ignora propriile sale directive și nu va aplica amenzile (care pot ajunge până la 6% din încasările anuale ale fiecăreia dintre aceste companii) prevăzute pentru încălcări ale Directivei privind Serviciile Digitale.

Elon Musk, proprietarul X/Twitter, a denunțat acest fapt vinerea trecută, a spus că celelalte companii au acceptat această propunere și, până acum, nu a fost dezmințit.

Presupun că atunci când Ursula se oferă să ne inoculeze cu un vaccin împotriva „haosului” provocat de deep fakes se referă la generalizarea experimentelor pe care, de un an și jumătate, UE, Google și Jigsaw le fac cu ceea ce ei numesc prebunking, care nu este altceva decât lansarea de conținuturi multimedia pe internet, care arată exact ca fake news.

„Scutul European al Democrației îi protejează pe liderii europeni”

Ideea este să le spunem oamenilor că ar putea apărea informații false ca aceasta. „Încă nu s-a întâmplat, dar s-ar putea întâmpla” este motto-ul acestei prebunking, așa-numitul „vaccin al ideilor”, una dintre cele mai ridicole și periculoase idei de propagandă și manipulare a opiniei publice de către stat pe care le-am văzut vreodată.

Pot presupune tot ceea ce gândește Ursula, dar asta nu contează deloc, pentru că ea face ce vrea cu furia sa dominatoare și mai și primește un gest de supunere din partea a două treimi din clasa politică europeană – fără ca populațiile să fie avute în vedere sau găsite în cadrul subiectului.

„Scutul European al Democrației”, pe care l-a anunțat Von der Leyen, nu îi protejează pe europeni de atacurile împotriva democrației, îi protejează pe cei care conduc Uniunea Europeană de ricoșeul împușcăturilor pe care ei înșiși le trag asupra democrației. Are cineva îndoieli?

Traducere: RADOR RADIO ROMANIA)

„UE se va dezintegra, SUA nu vor mai fi democrație”. Este un scenariu sumbru conturat de un ONG european pe baza unor studii sociologice ce au cerut părerea oamenilor din mai multe țări ale lumii.

Majoritatea celor intervievați, la nivel mondial, consideră că UE s-ar putea dezintegra, iar SUA ar putea înceta să mai fie o democrație în următorii 20 de ani.

În loc de un angajament clar, statele își combină din ce în ce mai mult partenerii, susţine ECFR într-un nou sondaj global, scrie ziarul ungar „Népszava”, care a fost primul care a putut publica acest sondaj.

Sondaj la nivel global

Pe fondul conflictelor din Europa și Orientul Mijlociu, precum și al întâlnirii de săptămâna aceasta dintre Joe Biden și Xi Jinping, Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR) a realizat un nou sondaj global în colaborare cu proiectul intitulat „Europa într-o lume în schimbare”, al Universităţii Oxford.

Potrivit unui rezumat al experților în politică externă Timothy Garton Ash, Ivan Krastev și Mark Leonard, sondajul efectuat în 21 de țări arată diferențe izbitoare de atitudini legate de viitoarea ordine mondială, puterea Chinei, situația din Occident și sprijinul pentru Ucraina.

Experţii au constatat că alianțele geopolitice devin din ce în ce mai fragmentate și am intrat într-o lume „à la carte” în care statele fac combinaţii în privinţa partenerilor lor în diferite chestiuni, în loc să se angajeze, pur și simplu, într-o parte sau cealaltă.

Probleme pentru UE și SUA

Rezultatele sondajului sugerează că dominația occidentală a sistemului internațional și cadrele bipolare ale politicii externe de la Washington și Bruxelles nu vor rezista în mediul multipolarității în creștere.

Acest lucru este susținut de faptul că nu numai majoritatea cetățenilor ai așa-numitului bloc al ţărilor occidentale sunt „pesimişti” în ceea ce privește viitorul lor, ci sunt în majoritate în întreaga lume şi cei care cred că UE se poate dezintegra și SUA ar putea înceta să fie o democrație în următorii 20 de ani.

Totuși, din punctul de vedere al Occidentului – și mai ales al valorilor sale – este încurajator faptul că în majoritatea țărilor chestionate, respondenții au susţinut că Europa și Statele Unite sunt locurile în care și-ar dori cel mai mult să se mute într-o situație ipotetică și unde și-ar dori cel mai mult să locuiască (în medie 56 la sută). În același timp, în medie, doar 5% dintre cetățenii țărilor non-occidentale ar alege China dacă ar avea ocazia.

Majoritatea pământenilor ar vrea să facă parte dintr-un bloc politic cu UE și SUA. China, preferată pentru relații comerciale
Potrivit sondajului ECFR, respondenții aproape de pretutindeni ar prefera să facă parte dintr-un grup de țări condus de SUA decât să coopereze cu China și partenerii săi. Aceasta a fost opinia majoritară în Coreea de Sud, India, Brazilia, Africa de Sud, Turcia și Arabia Saudită (82, 80, 66, 54, 51 și, respectiv, 50 la sută).

Singura excepţie în această chestiune este Rusia, unde majoritatea a ales China.

În privinţa drepturilor omului, în ţările amintite, cu excepţia Rusiei, majoritatea a răspuns, de asemenea, că ar dori să se apropie mai degrabă de SUA și de partenerii săi decât de China și de partenerii săi – aceasta a fost și opinia dominantă în Arabia Saudită, cu 47 la sută – și o imagine similară s-a creionat şi pe tema cooperării în domeniul securităţii.

Singura excepție este comerțul, domeniu în care un număr mare a indicat că ar prefera să coopereze mai mult cu China decât cu Statele Unite. Majoritatea cetăţenilor, în special cetățenii puterilor mijlocii și emergente, salută activitatea economică mai semnificativă a Chinei în țara lor – această opinie apare cel mai pronunțat în Rusia (74), Arabia Saudită (60), Africa de Sud (60), Indonezia (53) și apare în Turcia (50%). În rândul europenilor acest procent este de 29%.

Atitudinea față de războiul din Ucraina

Fragmentarea ordinii mondiale bipolare se reflectă și în atitudinea oamenilor față de războiul din Ucraina. Datele arată că acest conflict are o importanță decisivă, chiar existențială pentru Occident.

În Europa o medie de 33%, în Statele Unite 42% dintre respondenți susțin opinia că Ucraina ar trebui să-și recâștige toate teritoriile, chiar dacă aceasta va înseamnă un război mai lung și mai multe victime umane, iar mai puțini sunt de părere că războiul trebuie să se încheie cât mai curând posibil, chiar dacă înseamnă renunțarea la o parte din teritoriile ucrainene.

În ţările non-occidentale această din urmă opinie prevalează. 41% dintre cetăţenii din afara Europei consideră că UE „ar putea să se dezintegreze” în următorii 20 de ani – şi se pare că în opinia multora destinul UE depinde de rezultatul războiului ruso-ucrainean.

În afara Europei și a Statelor Unite, marea majoritate a cetăţenilor cred că Rusia va câștiga războiul în următorii cinci ani, în timp ce în Statele Unite, Europa și Coreea de Sud domină opinia opusă (52, 46 și, respectiv, 43 la sută).

Corelaţia dintre cele două chestiuni este reflectată de faptul că în afara Europei, 73 la sută dintre cei care cred că UE se poate dezintegra se așteaptă în acelaşi timp la o victorie a Rusiei, în timp ce doar 53 la sută consideră puţin probabilă prăbușirea UE.

Și cu UE și SUA, și cu China

Coautorii sondajului de opinie evidenţiază acea schimbarea uimitoare, potrivit căreia mulți cetățeni din întreaga lume cred acum că țara lor poate combina beneficiile valorilor europene cu garanțiile de securitate ale Americii, păstrând China ca partener economic. Aceşti cetăţeni mai consideră că Uniunea Europeană ar trebui să promoveze politica „strategiei de interdependență” pe scena mondială pentru a depăși această nouă situație.

Directorul ECFR, Mark Leonard, a spus despre concluziile sondajului: „În loc să se agațe de o lume a trecutului, UE trebuie să înțeleagă noile reguli ale „jocului à la carte” în relațiile internaționale și ar trebui să identifice noi parteneri în problemele vitale cu care se confruntă lumea noastră sfâșiată de război”.

Președintele Centrului pentru Strategii Liberale, Ivan Krastev, a adăugat: „Lumea se schimbă – și nu în beneficiul Europei. (…) Dacă ne uităm la cât de încrezător acționează puterile emergente precum Turcia, India, Brazilia, Africa de Sud și Arabia Saudită pe scena mondială, UE ar trebui să ia act de acest lucru și să depună eforturi pentru a extinde cercul alianțelor sale”.

Timothy Garton Ash, profesor de Studii Europene la Universitatea din Oxford, a declarat: „Concluzia este clară: puterea moale a Europei trebuie completată cu investiții mai mari care au loc în dimensiunile militare și de securitate ale „puterii dure”. Extinderea în continuare a UE spre est, inclusiv Ucraina, ar face din Europa un jucător global mai puternic și mai credibil în lumea competiției geopolitice și geoeconomice din ce în ce mai puternice”.

Răspunsuri din Europa și din întreaga lume

Raportul intitulat „Într-o lume à la carte: ce ar trebui să învețe factorii de decizie politică de la opinia publică globală?” se bazează pe datele sondajului realizat de Asociația Internațională Gallup în zece țări non-europene (Statele Unite ale Americii, China, India, Rusia, Turcia, Brazilia, Africa de Sud, Arabia Saudită, Indonezia și Coreea de Sud), precum şi pe datele colectate de Datapraxis, YouGov și Norstat în unsprezece țări europene (Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Italia, Polonia, Portugalia, România, Spania, Elveția și Marea Britanie). Sondajul a fost realizat în perioada septembrie-octombrie a acestui an, pe un eşantion de peste 25.000 de persoane.

(Traducerea: RADOR RADIO ROMÂNIA)

Gabriel Liiceanu: Planeta este, în clipa de față, scena unei lupte între autoritarism, “care vrea război continuu” și democrația de tip occidental, care încearcă să păstreze valorile liberalismului, cum sunt libertatea și demnitatea individului.

“Este ceea ce ar trebui să înțelegem” fiecare dintre noi, atunci când suntem tentați să ascultăm mesajele partidelor extremiste, este de părere scriitorul și filosoful Gabriel Liiceanu.

Extremiștii “îți dau senzația că, pentru a câștiga puterea, sunt în stare să se alieze cu tabăra celor care vor războiul continuu”, a spus el, într-un interviu pentru Știrileprotv.ro, realizat de Cristian Leonte.

Gabriel Liiceanu: “Ceea ce ar trebui să înțelegem – dacă ar fi să le spui unor oameni ceva extrem de simplu – „înțelegeți că pe planetă, în clipa de față, se duce lupta pentru supremația unuia dintre cele două modele, ambele tinzând să devină planetare. Unii vor ca întreaga planetă să funcționeze după modelul autoritarist, alții se chinuie să păstreze valorile democrației, în care libertatea individului și demnitatea lui sunt valori centrale.”

“În România, cel mai mare pericol e ca valorile extremiste și partidul care le reprezintă să câștige alegerile”
Cristian Leonte: Dacă ne gândim la anul 2024, cu variatele lui alegeri și cu conflictele care par să izbucnească într-o lume care e complet dată peste cap, în ce poziție ne va găsi sfârșitul lui 2024? Credeți care este principalul pericol pentru pentru România?

Gabriel Liiceanu: “Principalul pericol este, evident, să câștige valorile extremiste, (…) pentru că partidul care le reprezintă astăzi are tehnici de apariție pe scena publică care nu sunt cenzurate, la nivelul unei democrații.

Se practică violența cuvântului, violența fizică uneori, amenințarea, se excită toate corzile tribalismului contemporan, care e naționalismul. Și atunci, felul în care foarte mulți oameni cad în plasa tribalismului, recte a naționalismului, este coarda pe care s-a apăsat întotdeauna, când o putere a vrut să se perpetueze.


A ațâțat, a strâns o masă mare de oameni în jurul unor idei care le mângâie vanitățile naționale.

Ăsta e pericolul cel mare – ca oamenii să ghideze după vanitatea „Noi suntem români!”. Și cânți pe stradă că ești român. Dacă ăsta este criteriul după care alegi un partid, vom avea în continuare de tras. Oamenii aceștia nu își dau seama că (extremismul) funcționează împotriva lor. (…)

Principala armă a celor care vor să instaureze autoritarismul este să împiedice cu orice preț înțelegerea între cele două tabere (n.r. democrația si autoritarismul). Trebuie să faci tot ce e cu putință ca să ții vie starea războiului etern. Orice, dar nu pacea eternă. Pentru că pacea eternă îi scoate din joc pe autoritariști. Sau, ei visează o pace eternă sub forma unei opresări planetare.

Dar la acea opresare planetară n-ajungi decât întreținând ura între triburi, între popoare. Ceea ce se întâmplă în Palestina acum, în Ucraina, și așa mai departe. Putea să fie liniște în Europa. Nimeni n-a visat că va mai exista un război aici (…) Or, din cauza rușilor, s-a dovedit că oricând e cineva dispus să ațâțe din nou lucrurile. Nu pace! În pace nu progresează și nu beneficiază de pace dictatorii și agenții totalitalismului.”

Cristian Leonte: Doar o precizare vă rog ați spus „rușilor”, și nu Putin. Așadar, chiar și dacă Putin ar dispărea, atmosfera vecinilor ar rămâne aceeași?

Gabriel Liiceanu: Am spus „rușilor”, pentru că istoria lor este atât de impregnată, de 800 de ani, de modelul omului unic care decide asupra vieților tuturor, încât, statistic vorbind, – nu există judecăți universale, toți rușii, toți cutare, sigur, e o prostie – dar când spunem „rușilor”, avem în vedere o imagine a istoriei lor cumplită. Cumplită!

Pentru că au trăit 800 de ani în mintea unui singur om, care se numea “Țarul” sau Stalin, pe urmă. Or, asta deja a intrat într-o cultură a genelor istorice. Și de asta, Putin poate să aibă în continuare popularitate.”

“Sunt atât de multe minciuni, încât nu mai distingi picătura de adevăr. Avem obligația morală de a fi inteligenți, pentru a nu fi manipulați”
Gabriel Liiceanu s-a aflat în platoul Știrilor PRO TV pentru a omagia personalitatea Monicăi Lovinescu, cea care a fost, vreme de zeci de ani, portavocea rezistenței anticomuniste românești la postul de radio Europa Liberă.

El a fost întrebat, în context, despre riscurile fenomenului fake news, ca formă de manipulare modernă, în perspectiva alegerilor de anul viitor din România.

Gabriel Liiceanu: “A existat un faimos critic american, în secolul XX, care vorbea despre obligația morală de a fi inteligent. A fi inteligent nu însemna să te naști neapărat cu o minte sclipitoare, ci însemna să ai datele. Să te informezi în așa fel încât să poți înțelege corect lumea, să nu te lași manipulat, să nu devii masă de manevră.”

Cristian Leonte: E foarte frumos și simplu spus. Dar, domnule Liceanu, ce ne facem în 2024? E o ocazie minunată de a face acest exercițiu de informare. Sunt patru runde de alegeri în România. Avalanșa de informații este copleșitoare: audio, video, scrisă, de la persoană la persoană….

Gabriel Liiceanu: “Știți, când cineva spune ce v-am spus eu adineauri, „avem obligația de a fi inteligenți”, bineînțeles că e conștient că ceea ce spune nu are o acoperire perfectă în realitate, pentru că asta ține până la urmă de gradul de educație, de faptul de a te informa din surse credibile, a le distinge și a citi.

Or, la noi, vreo 40 și ceva la sută din români nu citesc, nu știu să distingă, să aibă discernământ în fața unor știri de la un post de radio (…). Și atunci, ești manipulabil.

Știți, „a îneca peștele în apă” -asta e tehnica. Sunt atât de multe minciuni, încât nu mai distingi momentul când apare picătura de adevăr. Nu mai distingi adevărul de minciuni, pentru că sunt prea multe variante.”

“Comunismul era axat pe mutilarea cuvântului, pe minciună. Azi, se minte în continuare”
Gabriel Liiceanu a amintit că, în România, “comunismul în care trăiam era axat pe mutilarea cuvântului, pe minciună”, și a avertizat că “azi, se minte în continuare”. El a evocat, în acest sens, rolul Monicăi Lovinescu în “recuperarea valorii cuvântului”.

Gabriel Liiceanu: “Gândiți-vă că toate cuvintele-cheie care făceau viața unei țări erau „popor”, „libertate”, „dreptate”, „fericire” ș.a.m.d. Toate ne erau fluturate sub ochi, mințite. Sensurile lor erau complet derapate.

În locul adevărului era minciuna, în locul fericirii era mizeria, totul pe dos, în locul dreptății era nedreptatea. În locul democrației, de care se vorbea, desigur – comunismul era o democrație, spuneau ei -, era cel mai cumplit regim, autoritarismul și teroarea, etc. Or această recuperare a cuvântului, sigur că e actuală azi, pentru că se minte în continuare.

Lupta Monicăi Lovinescu și a lui Virgil Ierunca, sau instrumentul pe care l-au avut la îndemână, și cel cu care s-au răfuit, totodată, a fost cuvântul. De ce cuvântul? Răfuiala lor a fost în principal cu cei care aveau acces la cuvânt, și deci o responsabilitate față de felul cum foloseau cuvintele, scriitorii. (…) De ce? Pentru că comunismul în care trăim noi era axat pe mutilarea cuvântului, pe minciună. (…)

Deci, pentru ca să minți, trebuie să pervertești cuvântul. Pentru ca să te reașezi în limitele democrației, ale adevărului, ale demnității umane, trebuie să recuperezi cuvântul mutilat. Or ei asta au făcut: au încercat să recupereze valoarea cuvântului. (…)

(Monica Lovinescu și Virgila Ierunca) vorbeau în locul nostru. Este enorm asta. Pentru că un popor care nu mai are nicio sursă pentru adevăr, pentru aflarea adevărului, începe să se degradeze, începe să creadă în cuvintele propagandei. Ei au împiedicat asta. Undeva, de undeva se rosteau adevăruri esențiale pentru a ști pe ce lume trăiești și ce înseamnă comunismul.”

Cum a cunoscut-o pe Monica Lovinescu

Cristian Leonte:Noi am cunoscut-o pe Monica Lovinescu pe undele scurte, Dvs. însă ați și întâlnit-o. Povestiți-ne cum…

Gabriel Liiceanu: “Înainte de a vă povesti cum, am să vă spun, am să completez… observ citatul dvs. despre memorie, cu propoziția ei celebră în România după 90. A spus „Românii au uitat înainte de a-și aduce aminte”.

Acum, dacă ne gândim la felul în care i-am uitat noi azi pe ei, și la felul în care uităm în general în istoria noastră, sunt două lucruri puțin diferite. Pentru uitarea lor există o explicație: cei care am trăit sub undele scurte ale Europei Libere, evident că aveam conștiința ei, conștiința lor, ca o prezență de zi cu zi, dar vocile trec, cuvintele zboară, așa încât când un jurnalist, oricât de mare ar fi, iese de pe scena lumii, vorbele lui se păstrează în arhive.

Cu alte cuvinte, generațiile de după ‘90 care n-au avut neșansa de a trăi înainte de ‘90 sau șansa – cum am avut-o noi pentru a asculta, de a-i asculta. Nu mai știu cine sunt, pentru că nu au cum să aibă memoria unor oameni care vorbeau pentru noi. (…)

Eu am avut șansa să-i cunosc. E foarte frumoasă această întâlnire, pentru că ea era așteptată de ambele părți. Pentru mine, ideea de a-i vedea în viață, în viața mea, era destul de nerealistă. Nu se punea problema să ieși din țară în anii comunismului.

Când s-a produs o deschidere, pe venirea lui Ceaușescu, în primii ani în special, și au început să dea pașapoarte, inclusiv pentru studii și burse, atunci a existat un contact nesperat de ambele părți. Și ai celor din exil, și a noastră, că vom putea să ne cunoaștem altfel decât – în cazul lor – ca niște voci. Deci eu așteptam, visam această întâlnire, ca întâlnirea cu un mit. (…)

Eu eram pus pe harta culturală a momentului, ca „cineva cu filozofia” … În România, în anii 60-70, filozofia însemna ideologia marxist-leninistă. Facultatea pe care o făcusem eu, terminată în anii 65, era o facultate de soi-disant (n.r. așa-zisă – în limba franceză) filosofie marxistă, care m-a ajutat enorm, pentru că am cunoscut ce a însemnat această otravă ideologică la sursă. N-a prins…

În același timp, am căpătat o informație, și având norocul să gândesc liber în domeniul filozofiei, întâlnindu-l pe Noica, având lecturi de un anumit tip, deja, din biblioteca familiei, am reușit să scriu o carte, „Tragicul, o fenomenologie a limitei și conștiinței”, care nu mai avea nicio legătură cu ce era în peisajul filozofic. Această carte, pentru Virgil Ierunca, în special (…) a avut un șoc că în România putea să apară ceva care făcea legătura cu interbelicul.

Și atunci, au început să spere că acea continuitate, întreruptă de venirea comunismului, există. Și au vorbit enorm despre această carte, care apăruse în 1975 la Editura Univers.”

“Nu iei în brațe un om pe care îl vezi prima oară… Ori acest miracol s-a întâmplat, în cazul nostru”
Gabriel Liiceanu “Deci ei așteptau să-l cunoască pe acel individ straniu care reușise, într-un peisaj ideologizat complet, să scrie o carte care avea aerul Occidentului. (…)

Or, întâlnirea asta s-a petrecut atunci când am reușit să obțin viza pentru o bursă Humboldt, în 1981, în Germania. În clipa în care am ajuns în Germania, după câteva zile, am vorbit la telefon cu ei, m-am suit în tren și a avut loc întâlnirea.

A fost o întâlnire-șoc de ambele părți, pentru că, de obicei, oamenii se “miros”, și întâlnirile dintre ei sunt… ori ușile rămân închise între ei, ori întredeschise, dar nu se deschid de prima oară, nu iei în brațe un om pe care îl vezi prima oară… Ori acest miracol s-a întâmplat în cazul nostru. Cum să spun, a fost un „coup de foudre”, o dragoste la prima vedere, într-un spațiu uman. Coincideam în toate valorile, aveam contactele făcute. Ei mă hrăniseră cu emisiunile lor, eu – cu cultura mea.

Cine a fost Monica Lovinescu

Monica Lovinescu s-a născut în România, în 1923, și era fiica criticului literar Eugen Lovinescu. În 1947, anul instaurării comunismului în România, s-a refugiat la Paris, unde avea să devină una dintre cele mai cunoscute voci ale exilului românesc.

Românii aflați în țară o puteau asculta prin intermediul postului de radio Europa Liberă, post finanțat de guvernul american, cu scopul declarat de a submina regimurile comuniste din țările din Estul Europei.

Atitudinea sa fermă anticomunistă și condamnarea puternică a regimului dictatorial al lui Nicolae Ceaușescu au fost la un pas să o coste viața.

În 1977, Monica Lovinescu a fost atacată, în fața casei sale, de doi agenți palestinieni, trimiși de Securitate, la ordinele lui Ceaușescu. În urma atacului, a ajuns în comă la spital, dar și-a revenit, reluându-și, în scurt timp, emisiunile radiofonice în care critica regimul comunist din România. S-a stins din viață în 2008, la vârsta de 85 de ani.

Pentru întreaga sa activitate de jurnalist și critic literar, președintele Emil Constantinescu i-a conferit, în 1999, Ordinul Steaua României în grad de Cavaler.

Monica Lovinescu ar fi împlinit, la 19 noiembrie 2023, 100 de ani. Pentru a marca acest moment, Fundația Humanitas Aqua Forte și Editura Humanitas au propus un exercițiu de admirație și aducere aminte.

Organizatorii au pregătit o agendă bogată în evenimente desfășurate de-a lungul întregului an 2023 – ANUL MONICA LOVINESCU, al cărei punct culminant va fi ziua de 19 noiembrie, care va debuta cu ceremonia de dezvelire a ansamblului sculptural Lovinescu–Ierunca, operă a sculptorului Virgil Scripcariu.

Ceremonia va avea loc în Cotroceni, la intersecția străzilor dr. Grigore Romniceanu și dr. Petre Herescu, la ora 12.30.

În aceeași zi, la ora 19.00, la Ateneul Român va avea loc Gala Monica Lovinescu.

Pentru ilustrația materialului video, s-au folosit imagini puse la dispoziție de Fundația HUMANITAS AQUA FORTE.

Opozanții lui Vladimir Putin sunt de părere că o victorie a Ucrainei este o precondiție pentru o tranziție democratică la Moscova, iar una dintre cele mai mari greșeli a fost că niciodată rușilor nu li s-a explicat ce reprezintă, de fapt, democrația.

 Garry Kasparov, fostul campion mondial la şah şi unul din opozanții al preşedintelui Vladimir Putin, a explicat la Conferința de Securitate de la Munchen că „o victorie a trupelor ucrainene este condiţia prealabilă a democraţiei în Rusia”.

Kasparov a vorbit despre „viitorul democrației” alături de fostul oligarh Mihail Hodorkovski, Ianna Nemţova, jurnalistă şi fiica lui Boris Nemţov, opozant rus asasinat la Moscova în 2015, precum şi istoricul Irina Şerbakova, co-fondatoare a ONG-ului Memorial şi laureată a Premiului Nobel pentru Pace în 2022.

Opozanții lui Vladimir Putin: Eliberarea de fascismul lui Putin va veni odată cu victoria Ucrainei

„Eliberarea de fascismul lui Putin trece prin Ucraina. Ruşii trăiesc într-o bulă. Ea poate fi spartă doar dacă ideea imperiului se prăbuşeşte datorită unei înfrângeri militare”, a subliniat acesta.

Kasparov a susținut în continuare că războiul va fi pierdut de ruși atunci când ei vor fi conștienți că pierd. Tocmai de aceea, el a cerut occidentalilor să continue să acorde ajutor. „Nicio cheltuială nu este excesivă pentru Ucraina”.

Oligarhul Mihail Hodorkovski e de părere că o situație de temut va fi aceea în care Occidentul va refuza să mai trimită ajutor ucrainenilor. Acesta a fost în trecut unul dintre cei mai bogați oameni din Rusia, iar între 2003 și 2013 a fost în închisoare.

Majoritatea rușilor nu au curajul de a riposta împotriva regimului

Şerbakova, al cărei ONG, care urmărea în special documentarea crimelor stalinismului, a fost dizolvat la sfârşitul anului 2021, a spus că împărtăşeşte această viziune a unei victorii ucrainene ca o condiţie esenţială pentru o schimbare democratică în Rusia.

„Este o perioadă tragică, este dureros de auzit pentru ucraineni pentru că ei plătesc cu sânge, dar (…) ca să ieşi în stradă în Rusia trebuie să fii foarte curajos”, a spus ea. Ea a avertizat împotriva manipulării care are loc în Rusia. „Are loc o rescriere a istoriei” pentru că ruşii „nu simt nevoia să se confrunte cu crimele comise în trecut”, în perioada URSS.

Ianna Nemţova a adăugat la rândul ei că una dintre cele mai mari greșeli de după căderea Uniunii Socievtice a fost că nu s-au făcut eforturi pentru a explica oamenilor ce înseamnă democrația. „Pentru un posibil viitor democratic trebuie vorbit societăţii ruseşti: majoritatea sunt neutri, nu sunt interesaţi de Ucraina, nu cred că nu pot avea vreo influenţă, aşa că sunt pasivi. Cea mai mare misiune a noastră este să îi ajutăm să reflecteze asupra atrocităţilor comise în Ucraina”, a adăugat ea, potrivit Adevărul.

Roberta Metsola, președintele Parlamentului European, a declarat luni seara că dorește ca în instituția pe care o conduce să se practice democrația nu numai să se vorbească despre ea. De asemenea, ea a mai spus că mereu vor exista oameni care sunt tentaţi de o pungă de bani uşor de accesat.

Roberta Metsola dorește ca democrația să se practice în Parlamentul European: Mereu vor exista oameni care sunt tentaţi de o pungă de bani uşor de accesat

Președintele Parlamentului European a declarat, luni seara, la Digi 24, că dorește ca instituția pe care o conduce să câștige încredere. De asemenea, ea a mai spus că dorește ca în Parlamentul European să se practice democrația, nu numai să se vorbească despre ea.

”Mereu vor exista oameni care sunt tentaţi de o pungă de bani uşor de accesat. Lăsând asta de o parte, vreau ca Parlamentul nostru să câştige încredere, ca un loc unde nu doar se vorbeşte despre democraţie, dar practică democraţia. (…) Este ca atunci când eşti lovit: cineva m-a lovit în stomac şi mi-am spus: cum s-a putut întâmpla asta? Dar s-a întâmplat şi a fost o reţea complexă, nu a fost ceva simplu, a dus la mai multe niveluri ale Parlamentului care vor fi investigate. Iau asupra mea să descopăr cum s-a întâmplat asta, cum pot împiedica să se repete. Nu vreau ca ţări autocrate din lumea a treia să creadă că au acces simplu la politicieni sau oricine care lucrează în Parlamentul European. Vreau să văd de unde vin banii, vreau să mă asigur că oamenii nu sunt cumpăraţi, vreau să mă asigur că Parlamentul nu este de vânzare. Asta este responsabilitatea mea acum”, a declarat Roberta Metsola.

Președintele Parlamentului European a mai primit întrebări cu privire la existența suspiciunilor că alți oficiali ai acestei instituții sunt implicați în scandal, însă aceasta a precizat că lucrează alături de autoritățile judiciare și că răspunde oricăror întrebări. De asemenea, ea a mai spus că a fost rugată să izoleze anumite birouri.

”Nu spun că nu ar putea să fie mai mulţi oameni, dar ce pot eu să verific şi tot ceea ce a ţinut de mine am făcut imediat şi la fel voi face şi în continuare”, a adăugat aceasta.

Nu în ultimul rând, Roberta Metsola a mai spus că vor avea loc mai multe reforme în Parlament din luna ianuarie a anului viitor.

Parlamentul European trebuie reconstruit

Roberta Metsola a mai spus că Parlamentul European trebuie reconstruit, pe fondul scandalului de corupție.

”A fost foarte dificil pentru mine, dificil pentru colegii mei, dificil pentru o instituţie care este construită pe democraţie şi pe încredere pentru că încrederea poate fi pierdută într-o secundă. Trebuie să reclădesc această încredere. Trebuie să o reclădesc pentru toţi colegii care muncesc din greu şi îi salut pe membrii români ai Parlamentului European care muncesc din greu pe obiective legislative foarte grele, iar munca lor nu ar trebui să fie neobservată”, a mai spus Roberta Metsola.

Declarațiile acesteia vin după ce eurodeputata Eva Kaili a fost implicată într-un scandal de corupție, fiind vorba despre un dosar gestionat de poliția belgiană. În prezent, aceasta se află în arestul poliției.

Eurodeputata a fost arestată vinerea trecută, după ce a fost prinsă în flagrant delict pentru luare de mită. În acest context, ea a fist demisă de către Parlamentul European din funcția de vicepreședinte al instituției. De asemenea, i s-a cerut să-și dea demisia din legislativul european.

Ludovic Orban a afirmat, întrebat despre declaraţiile lui Florin Cîţu potrivit cărora în PNL ar fi dictatură, că „e o glumă”. „Deşi am fost sac de box pentru mulţi dintre colegii mei, am mers mai departe şi am condus partidul în mod democratic”, a adăugat preşedintele liberalilor.

„E o glumă. Mă cunoaşteţi. Pentru mine democraţia este fundamental şi în societate şi în partid. Cred că în puţine perioade PNL a fost mai democratic decât în perioada în care am condus eu partidul. Dovada cea mai bună este că se pot exprima în felul acesta şi că nimeni nu păţeşte nimic. Deşi am fost sac de box pentru mulţi dintre colegii mei, am mers mai departe şi am condus partidul în mod democratic”, a afirmat, marţi, Ludovic Orban.

Florin Cîţu a afirmat luni, la conferinţa de alegeri de la organizaţia PNL Sector 2, unde a fost aleasă lider al filialei Monica Anisie, că în partid s-a ajuns la situaţia în care să îţi fie teamă să ai opţiunea, iar acest lucru este dictatură.

„Monica, a venit rândul meu să te sprijin pe tine. Tu m-ai susţinut din primul moment în care mi-am anunţat candidatura şi aş vrea, cu permisiunea ta, să le spun oamenilor prin ce ai trecut atunci, pentru că ţi-a fost teamă să vii la acea poză, să vii lângă mine, ţi-a fost teamă de repercusiuni. Aşa am ajuns în Partidul Naţional Liberal – să-ţi fie teamă să ai o opţiune, să-ţi fie teamă să spui public că vrei să ai o opţiune, opţiunea ta. Asta nu este liberalism, asta e dictatură”, a afirmat Cîţu.

El a mai spus liberalilor prezenţi la evenimentul de luni că aceştia sunt colegii lui, indiferent de ce opţiune au.

„Dragi colegi, voi toţi sunteţi pentru mine, indiferent de opţiune, colegii mei, nu sunteţi lichele şi nu sunteţi trădători. Voi sunteţi toţi colegii mei, indiferent de care va fi rezultatul în 25 septembrie sau astăzi, pentru că noi suntem până la urmă liberali, iar liberalismul înseamnă să ai opinii diferite, să respecţi opinia celorlalţi”, a conchis şeful Guvernului.

Preşedintele Camerei Deputaţilor Ludovic Orban a transmis un mesaj de Ziua Mondială a Libertăţii Presei şi a mulţumit jurnaliştilor care au contribuit la informarea corectă a populaţiei în perioada pandemiei.

„Libertatea de exprimare şi libertatea presei reprezintă un drept garantat de Constituţie şi o garanţie a democraţiei din ţara noastră”, a adăugat el.

„Le mulţumesc astăzi, cu ocazia Zilei Mondiale a libertăți presei, tuturor jurnaliştilor care, de mai bine de un an de zile au ajutat la informarea corectă privind evoluţia epidemiei cu noul coronavirus şi, prin exemplele date, au ajutat ca populaţia să respecte măsurile autorităţilor. Le transmit respectul meu, pentru munca făcută cu pasiune şi profesionalism, uneori cu riscul de a se îmbolnăvi, în interesul public şi pentru apărarea sănătăţii românilor.

Libertatea de exprimare şi libertatea presei reprezintă un drept garantat de Constituţie şi o garanţie a democraţiei din ţara noastră. Le urez tuturor reprezentanţilor mass-media succes în misiunea lor de a informa corect”, a scris Ludovic Orban luni pe Facebook.

Statele membre G7 au acuzat vineri China de „înăbuşirea pluralismului politic” în Hong Kong şi au cerut Beijingului să „pună capăt opresiunii nejustificate” după adoptarea unei controversate reforme electorale şi după un val de arestări a unor activişti pro-democraţie, informează AFP, citată de Agerpres.

„Facem apel către China şi autorităţile din Hong Kong să restabilească încrederea în instituţiile politice din Hong Kong şi să pună capăt opresiunii nejustificate a celor care promovează valorile democratice şi apărarea drepturilor şi a libertăţilor”, au declarat miniştrii de externe ai Germaniei, Canadei, SUA, Franţei, Italiei, Japoniei şi Marii Britanii într-o declaraţie comună.

Autorităţile chineze vor să impună fostei colonii britanice o reformă electorală care să le permită de facto să aibă drept de veto asupra candidaţilor favorabili opoziţiei pro-democratice.

China şi-a justificat proiectul prezentându-l ca pe o a doua „lovitură” necesară pentru „stoparea eficientă a haosului” din Hong Kong, în urma controversatei legi privind securitatea naţională de anul trecut. Această lege prin care Beijingul urmăreşte să recâştige controlul asupra teritoriului semi-autonom şi să pună capăt demonstraţiilor pro-democraţie a declanşat deja un val de sancţiuni occidentale şi condamnarea din partea G7.

Miniştrii G7 „îşi exprimă profunda îngrijorare cu privire la decizia autorităţilor chineze de a submina bazele democratice ale sistemului electoral din Hong Kong”
În declaraţia lor comună, miniştrii G7 „îşi exprimă profunda îngrijorare cu privire la decizia autorităţilor chineze de a submina bazele democratice ale sistemului electoral din Hong Kong”, conform versiunii documentului dat publicităţii de Departamentul de Stat american.

„O astfel de decizie demonstrează cu tărie că autorităţile chineze sunt hotărâte să elimine vocile şi opiniile disidente din Hong Kong”, se mai afirmă în declaraţie.

Reforma electorală votată de parlamentul chinez şi „arestările masive ale activiştilor şi politicienilor pro-democraţie subminează gradul înalt de autonomie” prevăzut pentru fosta colonie britanică prin angajamentele internaţionale asumate de Beijing, subliniază semnatarii acestei luări de poziţie. Ceea ce „va înăbuşi, de asemenea, pluralismul politic” şi „va reduce libertatea de exprimare”, avertizează miniştrii de externe din statele membre G7.

Reţelele de socializare sunt un ”haos”, iar ”puterea vorbelor a fost compromisă de schimbarea peisajului mediatic” deplânge fostul preşedinte american Barack Obama luni, într-un interviu acordat France Inter.

Invitat la emisiunea Boomerang a lui Augustin Trapenard – cu ocazia publicării primului său volum de memorii Barack Obama”Une terre promise” (”A Promised Land”) la Editura Fayard, el îlatacă pe succesorul său Donald Trump şi îl acuză de minciuni.

Fostul şef de stat, un laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 2009, notează că pe ”mia de platforme existente” online ”nu mai există reguli convenite asupra a ceea ce este adevărat şi ceea ce este fals”.

”Iar astfel l-aţi putut vedea pe un preşedinte, Donald Trump, care nu s-a îngrijorat că a minţit tot timpul”, declară al 44-lea preşedinte al Statelor Unite pentru France Inter.

În opinia lui Obama acesta este ”cel mai mare pericol actual la adresa democraţiei”.

Fostul şef de stat lansează astfel un apel: ”trebuie să fim vigilenţi şi să facem mai mult, să muncim mai mult şi să nu luăm democraţia ca dată”.

În vederea înfruntării acestui pericol, Obama doreşte ca întreprinderile reţelelor de socializare ”să fie responsabile de modul în care facem diferenţa între relaitate şi ficţiune. Între ceea ce este o opinie şi ceea ce este în mod manifest adevărat”.

El compară vremurile în care trăim cu cele în care numărul posturilor de televiziune şi de radio era mai mic, însă fără să îndemne la o întoarcere în timp.

”Nu ne putem întoarce într-o epocă în care existau doar câţiva arbitri ai adevărului, dacă nu vrem să adoptăm modelul chinezesc, ceea ce ar fi foarte periculos. Remediul ar fi mai rău ca răul”, declară el.

Barack Obama pledează, în acest interviu, în favoarea apropierii personalităţilor politice de cetăţeni.

El îşi povesteşte experienţa la Casa Albă unde, împreună cu soţia sa, Michelle, glumeau despre faptul că, dacă oamenii ar fi văzut că-i sunt hainele prea mari sau că fiicele sale îl tachinau la masă, şi-ar fi pierdut mult din aura şi prestigiul de preşedinte.

”Avem tendinţa să ne punem liderii pe un piedestal, să creăm o distanţă, iar ceea ce vreau eu să fac este să sugerez că, într-o democraţie, trebuie să reducem această distanţă”, dă asigurări Barack Obama.

”Salvarea noastră nu vine de la un singur mare conducător care este extraordinar şi pe care trebuie să-l urmăm orebeşte. Ci mai degrabă de la o cetăţenie bine informată la care participăm cu toţii”, subliniază fostul şef de stat american..

Acesta este singurul interviu acordat de către Barack Obama unui post francez de radio, precizează France Inter.