Laura Codruţa Kovesi a declarat, miercuri, la sosirea la Bucureşti, că votul din comisiile Parlamentului European este un vot pentru sistemul de justiţie din România, pentru toţi magistraţii din Europa care lucrează sub presiune. Ea a fost aşteptată la aeroporturi de protestatari Rezist, care au felicitat-o şi i-au oferit flori. Kovesi a spus că le mulţumeşte tuturor celor care au susţinut-o, precizând că nu a beneficiat de sprijinul Guvernului de la Bucureşti. Ea a ţinut să precizeze că este alături de colegii ei procurori şi de judecătorii care protestează în România faţă de OUG 7.

„Sunt foarte onorată pentru acest vot, sunt foarte bucuroasă. Acest vot nu este doar pentru mine, este pentru tot sistem de justiţie din România, este pentru cetăţenii din România care în ultimii ani au susţinut lupta anticorupţie şi statul de drept, este un vot pentru toţi procurorii şi judecătorii din Europa care lucrează sub presiune. Le mulţumesc tuturor celor care m-au susţinut şi aştept decizia decidenţilor europeni”, a spus Kovesi.

Ea a precizat că nu a beneficiat de sprijinul Guvernului de la Bucureşti.

„M-am înscris isngură în această procedură, m-am înscris ca procuror, ca profesionist, nu am avut sprijinul Guvernului de la Bucureşti, nici nu l-am cerut, nici nu l-am aşteptat şi nici nu-l aştept. Sunt onorată că am trecut prima în urma interviului susţinut cu comisia tehnică, sunt onorată pentru votul de astăzi, dar trebuie să aşteptăm decizia care se va lua de către politicieni. Va fi o decizie politică, în urma unor negocieri între Consiliu şi Parlamentul European. Deci, ceea ce a depins de mine eu am făcut. Încă o dată vă mulţumesc tuturor celor care m-aţi susţinut. Au fost foarte importante încurajările, mesajele”, a mai declarat Kovesi.

Laura Codruţa Kovesi a ţinut să precizeze că este alături de colegii ei procurori şi de judecătorii care protestează în România faţă de OUG 7.

„Ceea ce se întâmplă în aceste zile în justiţia din România este foarte grav. Este un protest prin care colegii mei şi-au suspendat activitatea, se luptă cu îndârjire împotriva subordonării justiţiei de către politic, împotriva adoptării unor modificări legislative care contravin normelor europene, contravin tuturor recomandărilor făcute de GRECO şi de Comisia de la Veneţia”, a afirmat ea.

Comisia LIBE din PE a votat mierccuri pentru desemnarea procurorului-şef european, Laura Codruţa Kovesi fiind pe primul loc la votul consultativ din Comisia de control bugetar. Monica Macovei şi Maria Grapini au făcut parte din comisia de numărare a voturilor, care are patru membri.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat joi, că informaţii despre Laura Codruţa Kovesi au ajuns deja la Parlamentul European şi la omologii săi, dar nu au fost transmise de el, asociaţiile profesionale ale magistraţilor fiind cele care ar fi „facilitat” comunicarea, potrivit agerpres.ro.

Întrebat dacă le-a prezentat omologilor din statele membre decizia Curţii Constituţionale a României privind demiterea din funcţie a Laurei Codruţa Kovesi sau dacă şi-a schimbat părerea în această privinţă, în contextul apariţiei fostei şefe a DNA pe lista celor trei procurori care candidează pentru conducerea Parchetului European, Tudorel Toader a declarat că îşi menţine punctul de vedere.

„Nu mi-am schimbat şi, de regulă, eu când îmi exprim un punct de vedere, îl exprim documentat, ulterior rareori mi-l schimb. Comunicarea a fost facilitată de asociaţiile profesionale de magistraţi, care înţeleg că s-au adresat miniştrilor, sigur, de pe poziţii oarecum diferite. Din câte am aflat eu, informaţiile deja sunt circulate şi ajunse la miniştrii de justiţie, nu de la mine, ajunse la miniştrii de justiţie, ajunse chiar şi la Parlamentul European”, a precizat ministrul Justiţiei.

El a adăugat că alegerea procurorul şef al Parchetului European cade în sarcina Parlamentului European şi a Consiliului Uniunii Europene, nefiind responsabilitatea sa ca ministru al Justiţiei din România.

Potrivit unui document apărut în spaţiul public, Laura Codruţa Kovesi este prima pe o listă scurtă de trei procurori dintre care va fi selectat şeful Parchetului European.

Parlamentul European nu are nicio obligație de a dezvălui modul în care aleșii trimiși la Bruxelles își cheltuiesc alocațiile pe care le primesc în plus față de salariul lor, a decis, Curtea Europeană de Justiție.

Iată o știre care face să dispară ”distanța” dintre București și Bruxelles și întețește luptele intestine in formațiunile politice pe malurile Dâmboviței, pentru accesul pe listele de la ”europarlamentare”.

Verdictul Curții europene de justiție vine după trei ani după ce un grup de jurnaliști a cerut instanței UE să examineze legalitatea refuzului Parlamentului de a transmite informații privind sumele forfetare destinate cheltuielilor de deplasare, indemnizațiile de ședere, indemnizațiile pentru cheltuieli generale și cheltuielile cu personalul angajat în echipa parlamentarului. Instanța confirmă astfel refuzul Parlamentului de a face publice aceste informații.

Cazul a fost adus în instanță în 2015 de un consorțiu de jurnaliști de investigație numit “Proiectul deputaților europeni”, care a depus plângeri juridice după ce li sa refuzat accesul la documentele privind alocațiile.
Grupul a publicat anul trecut un raport care detaliază abuzul pe scară largă a sistemului de către deputații europeni.

Parlamentul a susținut că acordarea de acces complet la aceste indemnizații ar încălca regulile de protecție a datelor și ar aglomera activitatea administrației, cu verificarea modului de cheltuire a banilor acordați drept sume forfetare.

Cu alte cuvinte, administrația Parlamentului European primește spre decont o cheltuielile făcute de parlamentari dar nu este în atribuțiile ei să și se pronunțe asupra modului în care parlamentarii cheltuie acei bani. Și nici nu să dezvăluie acele cheltuieli.

Iată cum distanța dintre Parlamentul de la București și cel de la Bruxelles se reduce la zero, și aici și acolo birocrația îngropând orice formă de transparență legată de cheltuirea banilor contributorilor europeni.

În acest moment oficialii de la Bruxelles pot cheltui sub acoperirea confidențialității suma de 4.416 de euro pe lună – cunoscută sub denumirea de “alocație de cheltuieli generale” – pe care deputații europeni o primesc ca sumă forfetară. Suma se adaugă salariului brut. Un simplu europarlamentar are un salariu brut, înainte de impozitare în valoare de € 8611.

În acest context nu este de mirare că bătălia pentru un loc de europarlamentar și luptele intestine din interiorul partidelor românești indiferent dacă sunt proeuropene sau anti, se duce la cu o intensitate demnă de cauză mai bună.